Te uiui nei te mau taurearea . . .
E piti huru oraraa O vai te ite?
“E afai o mama raua o papa ia ˈu i te mau putuputuraa kerisetiano, e ua ite au i te mea maitai i te mea ino,” o ta Robert i farii. “Ua hinaaro râ vau e ia herehia vau e ia fariihia vau e te tahi mau tamarii i te fare haapiiraa. No te riro mai ei taata oraraa ohie e te matauhia, ua haamata vau i te pupuhi i te onoraa o te faito. I te hituraa o te faito, ua haamata vau i te faaohipa i te LSD e te pupuhi i te marijuana. I te vauraa o te faito, ua haamata vau i te patia ia ˈu i te hoê raau taero piihia methamphetamine. E haamaau vau i te mau taata atoa—e mea ino mau â to ˈu huru.”
TE ORA nei e rave rahi mau taurearea i teie mahana—te vai atoa ra vetahi o tei faaamuhia e te mau metua kerisetiano —e piti aˈe huru oraraa. Eita te taatoaraa e faaohipa i te raau taero mai ia Robert. Tera râ, i muri aˈe i te tua o to ratou mau metua, te rave nei vetahi mau taurearea i te tahi mau ohipa ma te huna, e inu i te ava, e omono i te ahu huru ê mau, e faaroo i te pehe taehae, e apiti i roto i te mau farereiraa maniania, e e faaô i roto i te tahi mau peu tei ore i fariihia aore ra tei opanihia e to ratou mau metua. Te pee ra anei outou iho i taua huru oraraa?
Mai te peu e ua ite paha outou e te ohipa ta outou e rave ra e mea ino. Mai ia Robert, e nehenehe atoa outou e mauiui i te peapea o te hoê haava manaˈo faahapa. (Roma 2:15) Hau atu, te manaˈo e faaite i to outou haerea ino i to outou mau metua e ere roa i te hoê ohipa au maitai. E ia haapao anaˈe outou i te mau faahopearaa te nehenehe e farereihia, te faahitiraa e ‘Eiaha roa to ˈu mau metua ia ite, eita ïa raua e mauiui’ e au ra e e auraa to te reira. Tera râ, e haamauiui mau â te reira ia outou.
Te hoê feruriraa ino
E nehenehe paha outou e manaˈo, ei hiˈoraa, e e mau amuamuraa tano ta outou no nia i te mau ohipa a to outou mau metua. Peneiaˈe e parau mau. Tera râ, noa ˈtu e mea etaeta roa raua i te tahi taime, aita raua e paraparau, aore ra e paetahi raua, e faatano anei te reira i te faaroo-ore-raa tamau? Eita roa ïa ia au i te Parau a te Atua, o te aˈo nei e: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te mau mea atoa nei, e mea mauruuru hoi te reira i te Fatu nei.” (Kolosa 3:20) E eaha ïa mai te peu e te vai ra iho â te hoê tumu papu outou e riri ai i to outou mau metua? Te auraa anei e ia faaite outou i to outou riri na roto i te faahaparaa ma te huna i te mau faaueraa tumu teitei a te Atua? Oia mau, te ohipa ra ïa outou mai te mea ra e “riri ihora [outou] ia Iehova.” (Maseli 19:3) Te ohipa maitai roa ˈˈe oia hoi te tapiriraa ïa i pihai iho i to outou mau metua e ma te mǎrû e aparau e o ratou i ta outou mau faahaparaa atoa.—Maseli 15:22.
Te tuuraa te hape i nia i te tahi o te tiaturiraa ïa e ia vai mǎmû noa te paruru nei ïa outou i to outou mau metua i te hepohepo rahi mau. Ua parau te hoê tamaroa e 16 to ˈna matahiti e: “Aita vau e hinaaro e parau no nia i te mea o te haapeapea i [to ˈu mau metua].” Hau atu, o te hoê noa ïa inoino ia ˈna iho taua huru feruriraa ohie ra. Mai ta te Bibilia e faahiti ra, o te ohipa ïa e tupu no te hoê taata e “tavaimanino noa ra oia ia ˈna iho, aore aˈera i imi i to ˈna iho ino a riaria ˈtu ai.” (Salamo 36:2) Ia haapeapea mau outou no te manaˈo o to outou mau metua, e ape outou i te tuu i te faaroo ore i te parahiraa matamua. I muri aˈe, e haapapu te mau hinaaro atoa ia tapea i te reira i roto i te pouri i te faufaa ore, no te faaite papu ia vetahi ê i to outou huru oraraa huna.
Aita hoê mea e nehenehe e hunahia
Ua ite te mau ati Iseraela i tahito ra i te reira i to ratou tamataraa i te faatapuni i to ratou haerea hape no te ape i te faautuaraa. Ua aˈo te peropheta ra o Isaia ia ratou: “E pohe to te feia i imi i te mea e moe ai ta ratou ravea e te huna i ta ratou parau ia Iehova; tei te pouri ta ratou ravea, o tei parau e, Na vai tatou e hiˈo mai? o vai te ite mai ia tatou?” (Isaia 29:15) Ua moehia i te mau ati Iseraela e te ite noa ra te Atua i ta ratou mau ohipa hape. I te taime mau ra, ua pii oia ia ratou no te faaafaro i te mau ohipa no nia i ta ratou mau hapa.
Hoê â huru no te tahi mau kerisetiano i roto i te amuiraa no te senekele matamua. A taio na outou iho i roto i te Ohipa 5:1-11 te faatiaraa no nia ia Anania e ta ˈna vahine o Saphira. I te tuuraahia i te hoê afata taa ê no te haapao i te mau hinaaro a te mau kerisetiano i roto i te veve, ua hoo atura o Anania i te hoê fenua e ua faaite ma te reo puai e ua horoa oia i te taatoaraa o te moni i noaa mai na roto i ta ˈna hooraa. I te parau mau râ, ua “huna ihora [o Anania] i te hoê pae i taua hoo ra” no to ˈna iho mau hinaaro. E nehenehe anei e haavare i te Atua na roto i taua huru horoa maitai ra? Eita roa ˈtu. “O te Atua ta oe i haavare nei, e ere i te taata,” o ta te aposetolo Petero ïa i parau atu. “Tei te faarooraa mai Anania i taua parau ra, mairi ihora i raro, unuhi roa aˈera.” Ua topa atoa atura o Saphira, tei turu atoa ia ˈna, i muri noa mai. Mai te huru ra e ua moe ia raua toopiti atoa ra e “itea i [te Atua] te mau parau moe atoa o te aau ra.”—Salamo 44:21.
Hoê â huru i teie mahana, noa ˈtu e e nehenehe outou e huna ma te manuïa i to outou mau haerea iino i to outou mau metua, eita ta outou e nehenehe e huna i ta outou mau ohipa hape atoa i te mata o te Atua ra o Iehova. “Aore roa hoi e mea i moe ia ˈna; te vai noa nei râ te mau mea atoa ma te maheu roa i mua i to ˈna mata, to tei haava mai ia tatou nei,” ta te Hebera 4:13 e parau ra. Te manaˈo ra paha outou e aita outou i tae roa i taua faito ra? E i te taime tano e faaite-roa-hia ˈi ta outou hara huna i mua i te taatoaraa. Te parau nei te Maseli 20:11: “E tae noa ˈtu i te tamarii te itearaahia i ta ratou ra mau ravea, i te maitairaa e te tiaraa i tana haapaoraa.” Te parau atoa ra te tahi atu maseli e: “O tei tapoˈi i ta ˈna hara, e ore ïa e maitai; o tei faˈi râ e ua faarue, e arohahia ïa.”—Maseli 28:13.
Ua haapii te hoê potii apî o Tammy to ˈna iˈoa i te reira i te taurearearaa. Noa ˈtu e ua paari oia i pihai iho i te mau metua kerisetiano, ua haamata oia i te pupuhi i te avaava, i te inu e te faahoaraa e te feia aita i roto i te parau mau. Ua tamata o Tammy no te faatapuni i ta ˈna mau peu, tera râ te haamanaˈo ra oia e: “Ua tapao to ˈu mau metua i te tahi mau tauiraa i nia ia ˈu. Aita vau e auraro faahou e ua rahi mai te haerea faatiamâ. Ia ora anaˈe te hoê taata e piti huru oraraa, e ite-oioi-hia te reira aore ra maoro rii aˈe. No ˈu nei, ua ite-oioi-hia. Ua ite to ˈu metua tane ia ˈu i te farereiraa i te hoê taurearea tane i pihai iho i te fare haapiiraa.”
Eaha te manaˈo o Iehova
No reira, e nehenehe te mea ta to outou mau metua e ore e ite ra—e peneiaˈe e—haamauiui ia ratou i te taime mau ra. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua aniani aˈena anei outou e, ‘Eaha te manaˈo o Iehova no nia i te feia e ora nei i roto i te haavare?’ Te pahono nei te Salamo 5:5, 6 e: ‘Te riri ra Iehova i te feia atoa i rave i te parau tia ore ra. E mou te feia haavare atoa ra ia oe: o te taparahi taata ra, e te taata haavare ra, o ta Iehova ïa e riaria ra.’ Eiaha e haavare ia outou na roto i te mau manaˈo e e nehenehe outou e tamǎrû i te Atua na roto noa i te haavarevareraa ia haere outou i te putuputuraa. Ua ite o ˈna i te taime te taata e ‘faatura ia ˈna e to ratou vaha, area to ratou mafatu ua atea ê ïa ia ˈna.’—Mareko 7:6.
Ua faˈi te hoê taurearea ra o Ricardo te iˈoa o tei topa i roto i te haerea viivii i te pae taatiraa e: “E manaˈo hohonu riaria mau to te hoê taata o tei ite e ua haamauiui oia ia Iehova.” Tera râ, e nehenehe anei e haamauiui ia Iehova—oia hoi ma te haapeapea ia ˈna? Oia mau, e nehenehe! I to te nunaa o Iseraela i tahito ra faarueraa i te Ture a Iehova, ua “aa ˈtu i Tei Moˈa i Iseraela nei.” (Salamo 78:41) Auê to ˈna peapea rahi ia paari anaˈe te mau taurearea ‘i roto i te aˈoraa e te haapiiraa no ô mai ia Iehova ra’ e rave ratou ma te huna i te mau ohipa iino!—Ephesia 6:4.
Haamauiui i te mau metua
A feruri i teie nei e eita outou e nehenehe e ora noa ma te huna i te toea o to outou oraraa. E tia ia outou ia faaite i te parau mau i te Atua, i to outou mau metua, e ia outou iho e ia faˈi te mau mea atoa i ravehia ma te huna. Papu maitai, e faatupu te reira i te hepohepo e peneiaˈe paha te tahi mau faahopearaa peapea mau. (Hebera 12:10, 11) Mai te peu e ua hopoi mai outou i te hoê huru haavare e te peapea, ua faaaueue outou i te tiaturiraa a to outou mau metua i nia ia outou. No reira, eiaha ïa outou e maere mai te peu e e faaiti mai ratou i ta outou mau otia ia faaauhia i mutaa ihora. Te haamanaˈo ra o Tammy e: “A itehia ˈi au e to ˈu hoa , ua riaria roa to ˈu metua tane. Ua ite o ˈna i teie nei e eita e nehenehe e tiaturi ia ˈu. Oia hoi te auraa e tia ia hiˈopoa tamau noa ia ˈu.” Tera râ, ua farii o Tammy e te ooti noa ra oia i te mea ta ˈna i ueue.—Galatia 6:7.
E nehenehe atoa outou e tiai e ia inoino roa e ia riri roa to outou mau metua. Ua faainohia to ratou iˈoa e to ratou roo. (A faaau e te Genese 34:30.) Mai te peu e e Ite no Iehova to outou metua tane, e nehenehe oia e vaiiho i te tahi o ta ˈna hopoia i roto i te amuiraa. (Tito 1:5-7) Oia mau, mai ta te Maseli 17:25 e parau ra, e riro te hoê taurearea orure hau ei “otoraa ïa na tana metua tane, e te ati hoi no tei fanau mai ia ˈna ra.”
Te faataa ra te taata papai buka ra o Joy P. Gage ma te putapû i te huru o te mau metua ia patoi anaˈe te hoê tamarii ia ratou. Te parau ra oia e: “E taˈi mǎrû noa vetahi mau metua. Area vetahi e tuôtuô ïa. Vetahi e taˈi ratou ma te omoe. Te taˈi nei ratou no te mau ohipa i tupu i mutaa ihora. Te taˈi nei ratou no te mea aita e ananahi faahou. Te taˈi nei ratou no te ohipa i tupu. Te taˈi nei ratou no te ohipa te tia ia tupu. Te taˈi nei ratou no to ratou riri. Te taˈi nei ratou no to ratou peapea.” Oia mau, e ere i te mea ohie ia faaruru i tei horoa i taua huru faainoraa ra no na taata e piti e here nei ia oe hau atu i te hoê taata i roto i te ao atoa nei. Te parau nei o Tammy e: “Te hiˈo nei au i muri e te feruri nei au eiaha e haamauiui faahou i to ˈu metua tane e to ˈu metua vahine.”
Tera râ, eita tatou e nehenehe e hoˈi i muri e e tumâ i te ohipa i tupu. E e ohipa mauiui mau e te fifi hoi tei tupu ma te papu maitai, tei ia outou atura ïa te hopoia ia tamata ia faahoˈi i te mau mea i nia i te reni afaro. (A faaau e te Isaia 1:18.) Oia hoi te auraa e faaite i to outou mau metua i te parau mau, e farii i to raua mauiui e to raua riri, e auraro noa ˈtu eaha te faautuaraa ta raua e horoa. Ia faaite outou i te parau mau o te taahiraa avae matamua ïa no te afai mai i te oaoa i roto i te mafatu o to outou mau metua, e i te mafatu o te Atua ra o Iehova, hau atu i te roaaraa mai i te oaoaraa o te hoê haava manaˈo viivii ore no outou.—Maseli 27:11; Korinetia 2, 4:2.
Tera râ, nafea outou ia faaite atu i to outou mau metua? Nafea outou ia ape i te ora e piti aˈe huru oraraa? E tuatapapahia teie nau uiraa i roto i te numera i muri iho.
[Hohoˈa i te api 19]
E nehenehe te faaiteraa i te parau mau e afai mai i te tauturu no outou e no to outou mau metua