A amu anaˈe i te cassava!
Na te taata papai vea A ara mai na! i Nigeria
E TIPI faaea ore i to rima, te haamaraea o Janyere i to ˈna eˈa na roto i te uru cassava teitei. E taupoo paeore i nia i te upoo no te paruru ia ˈna i te veavea rahi o te mahana. Ma te maiti i te hoê tumu e toru metera te teitei, e haru oia i te amaa e na rima toopiti ma te huti mǎrû noa mai. E mapiha mai te mau aa e te maa i rapae i te repo. E tâpû oia i te reira e ta ˈna tipi ma te tuu atu i roto i te hoê farii parahurahu e te tahi atu mau maa ta ˈna i huti iho nei. E rave mai o Ngozi, ta ˈna vahine i te farii, ma te tuu i nia i te upoo, e e hoˈi raua i te fare.
E mau mirioni taata tei matau i teie auhune ohie i tera pae fenua tei matau i te amu i te cassava.a I Afirika anaˈe iho ua fatata e 200 mirioni taata e amu ra i te cassava hau atu i te afaraa o te tarori o ta ratou e rave mai. Te maraa ra te rahiraa taata e au ra i te reira. Te parau ra te tahi feia ite e i te matahiti 2000, e tataipiti ïa te numera o te rahiraa taata e ora ra i te cassava i tei amu i te reira i te ropuraa o te mau matahiti 1980.
Ua amu aˈena anei oe i te cassava? Ahiri e te ora ra oe i te hoê vahi veavea au noa o te fenua nei, e pahono mai paha oe e aita. Eiaha râ oe e manaˈo e o te reira mau! E rave-pinepine-hia te faraoa ota cassava no te miti, no te maa a te aiû, no te muta, te maa tapioca, no te haameumeu i te miti, no te mau monamona, e te faraoa. E tae roa ˈtu i te iˈo ta oe e amu e te û ta oe e inu na te mau animala ïa o tei faaamuhia ma te ueue i te cassava purehu i roto i ta ratou maa.
Hau atu i tei ravehia no te hamaniraa i te maa, ua faaohipa-atoa-hia te cassava no te hamani i te mau ripene tapiri e te peni.
E mea ohie ia tanu i te reira
No te rahiraa râ o te mau Afirika, mai ia Janyere e o Ngozi, e tanu ratou i te cassava ei maa. Noa ˈtu te haihai o te poroteina e mea rahi râ te turuto i roto. Tei roto i te cassava hau atu i te piti e te afa o te mau tarori e vai ra i roto i te to popaa aore ra te umara, na e piti maa faufaa e amuhia ra e te mau Afirika. E mea maitai atoa te mau ohi e te mau rauere apî ei maa—î i te mau vitami, te mau taoˈa rii e te mau poroteina.
Te hoê tumu o te faufaaraa o te cassava teie ïa e mea ohie ia tanu. Aita e faaineineraa i te repo, maoti i te huti i te mau raau rii e te pohue e ma te hiˈo e ua ravai anei te mahana. Ia haumi anaˈe te repo, e patia te taata faaapu i te amaa cassava o ta ˈna i tâpû ia tupu mai te cassava. Aita e titauhia ra ia vaere rahi i te aihere, e titauhia maa raau haamaitai noa, maa raau tupohe aihere, e maa raau tupohe manumanu, aore ra aita roa ˈtu. E hutihia te maa i te roaraa o te matahiti.
Ma te maere mau eita te cassava e pohe ohie noa. E tupu oia i roto i te repo maitai e te repo ino. E tupu oia mai te pae miti e tae atu i te 2000 metera te teitei. E tupu maitai i te mau vahi e ûa rahi, e hotu atoa râ i te mau vahi e aita e ûa e iva avaˈe i roto i te matahiti hoê. Ahiri e ura te tumu cassava i te auahi e toe noa mai te repo, e oteo mai te cassava!
E ohipa rahi te faaineineraa i te reira
Mai te taime e tanuhia o ˈna e tae roa ˈtu i te taime e hutihia, eita te cassava e haapaohia. Ia hutihia mai i rapae i te repo, i reira ïa te ohipa e haamata ˈi. I te mea mau, e aifaito paha e aore ra ua hau atu te rahiraa ohipa titauhia i te hutiraahia te cassava e tae roa ˈtu i nia i te airaamaa i tei titauhia no te faaineineraa e tanu.
Ia haamata-oioi-hia teie ohipa, e tia ˈi. Ahiri o Janyere e hinaaro e faaherehere i te maa cassava e tae roa ˈtu i te piti matahiti te maoro e vaiiho ïa o ˈna i te reira ma te haapao-ore-hia i roto i te repo. Ia hutihia râ i rapae i te repo, e tia ia faaineinehia te maa eiaha ia mairi e 48 hora mai te peu e aita e pe ïa.
E hinaaro o Ngozi e hamani i te gari e maa au-roa-hia e te feia no Nigeria. A tahi e iriti o ˈna i te paa o te cassava e te hoê tipi; e e tama oia i te pape. I teie nei e hopoi o Ngozi e o Janyere i te cassava i hohorehia i to raua hoa o Alex no te papahia. E faahuˈahuˈahia te maa e ia mǎrû roa. I reira e tuuhia ˈi i roto i te hoê pute ahu, e e tavirihia te pape cassava i roto i te farii e vai ra i ô Alex.
Aitâ i oti te ohipa! I muri iho e taraihia i nia i te mahana te maa toe o te cassava e rave rahi mahana. I reira o Janyere e upe i te reira e te upe tamara. I muri iho, e farai pani o Ngozi i te reira, ma te hurihuri e te mereti raau eiaha ia paapaa. I reira ïa te cassava faaineinehia e piihia e gari.
Ua maiti o Ngozi i te hoê noa huru faaineineraa i ta ˈna cassava, e te rahiraa o te cassava i Afirika e faaineinehia ïa e te mau vahine i te fare iho. E ere i te mea maitai ia haapotohia teie huru raveraa no te mea e maa taoˈa faataero cyanure to roto i te cassava, e taoˈa taero roa no te taata e te animala. E faaiti teie huru raveraa i te rahiraa cyanure ia naeahia te hoê faito au eiaha ia taerohia.
Te taime tamaaraa!
I teie nei, e nehenehe ïa e tamaa! Ia anoihia te gari e te haari, e poe au maitai te oti mai. E oti atoa mai te mau faraoa rii. Ua faaoti râ o Ngozi e o Janyere e amu i te eba e faarapu-noa-hia te gari i roto i te pape veavea.
I te mau pae fenua no Afirika, ua rau te huru maa e oti i te cassava e ua rau atoa to ratou mau iˈoa. I te Côte d’Ivoire ia tapirihia te iˈo puaatoro e te pota o te attieke ïa. I Ghana, e anoihia te cassava i te iˈa aore ra te huero moa ei maa piihia garifoto. I Tanzania, ia ani oe i te ugali, e horoahia te cassava (pupuru) e te tihopu. I Cameroun, mea au roa na te taata te kumkum. E i Sierra Leone, i te mahana maa iho â râ, e ani onoono te feia au rahi i te cassava i te foofoo!
Noa ˈtu te mau iˈoa tei horoahia, e mea faufaa roa te cassava i roto i te oraraa i Afirika. E mea faufaa rahi mau ïa, te manaˈo ra e rave rahi taata e ahiri aita ratou i amu i te cassava, e ua amu hoi ratou te tahi maa ê, e au ra e aita roa ˈtu ratou i tamaa aˈe!
[Nota i raro i te api]
a Ua pii-atoa-hia te cassava, e maniota, e tapioca, e e yuca.
[Hohoˈa i te api 28]
Hohoreraa e tamâraa i te cassava
Papahiaraa
Uperaa
Farairaa