Ia au i te Bibilia . . .
E Atua tamaˈi anei o Iehova?
UA FAAHAPA te tahi feia taio Bibilia ia Iehova e e Atua o ˈna no te tamaˈi, e hiaai maha ore oia i te toto. Ei hiˈoraa, te faˈi ra o George A. Dorsey, i roto i ta ˈna buka, Te aamu o te huru oraraa o te mau nunaa—Faatiaraa no nia i te mau ohipa faahiahia a te huitaata, (beretane), e te Atua o te Bibilia, o Iehova, “e Atua no te feia eiâ, no te feia hamani ino, no te feia tamaˈi, no te feia haru fenua, no te mau hinaaro taehae atoa.” Te parau ra o Roland H. Bainton ma te faaooo e: “E mea mǎrû aˈe te tamaˈi ahiri aita to te Atua e tuhaa i roto.”
E Atua tamaˈi mau anei o Iehova? Mai ta te tahi pae e manaˈo ra, e oaoa anei o ˈna i te taparahiraa taata hara ore?
Te mau haavaraa i mutaa ihora
Parau mau, te faatia ra te Bibilia ma te huna ore i te mau haavaraa faautuaraa a te Atua ra o Iehova i mutaa ihora. Teie râ, i te mau taime atoa, e faautua ïa i te feia faaroo ore. Ei hiˈoraa, ua riro te fenua i te tau o Noa i te “î roa i te parau-tia ore” i reira ïa Iehova i te parauraa e: “Inaha hoi! teie au a hopoi mai i te diluvi i nia i te fenua nei, ia pohe roa te mau mea ora e huti i te aho.” (Genese 6:11, 17) No nia i te tahi atu haavaraa, mai te mau oire o Sodoma e o Gomora “o tei faariro ia ratou iho i te peu taiata e te hinaaro tia ore” i reira noa ïa te Atua i te “haamairi mai . . . i te gopherita e te auahi.”—Iuda 7; Genese 19:24.
Ua oaoa anei te Atua i te haapoheraa i te mau mea ora atoa i te tau o Noa? Ua noaa anei ia ˈna te tahi oaoa tano ore i to ˈna haamouraa i te feia no Sodoma e no Gomora? No te pahonoraa i te reira, e hiˈopoa tatou i te mau tupuraa i te tau o te Diluvi i te mau mahana o Noa. I muri aˈe i te faahitiraa e tatara te Atua i te feia ino i te fenua nei no te tama i te fenua i te haavîraa uˈana, te parau ra te Bibilia e: “Ooo roa aˈera ta ˈna [Iehova] aau.” Oia mau, ua mauiui te Atua i te mea e “ua ino anaˈe te mau manaˈo atoa, e te mau opuaraa atoa o te aau i te mau mahana atoa ra.” No te faaora e rave rahi i te Diluvi e fatata ra, ua tono te Atua ia Noa, “te taata i aˈo i te parau-tia” no te horoa i te poroi faaararaa e no te hamani i te araka no te faaora i te taata.—Genese 6:3-18; Petero 2, 2:5.
Hoê â huru, hou oia a tono ai i te mau melahi no te haamou ia Sodoma e ia Gomora, ua parau te Atua e: “E haere na vau i raro, e hiˈo, ia ite au i te rave mauraa ratou, mai tei tae roa mai te reo ia ˈu nei ra . . . ite atura vau.” (Genese 18:20-32) Ua haapapu Iehova ia Aberahama (te ora ra hoi ta ˈna fetii o Lota i Sodoma) e ahiri e itehia ia ˈna hoê ahuru taata parau-tia, e faaherehere o ˈna i te oire. Te hoê Atua o tei au rahi i te haamanii i te toto e aroha anei ïa o ˈna mai i te reira te huru? Taa ê râ i te reira, eita ra anei tatou e tia ia parau e o te aroha te hoê ïa huru matamua o te ihotaata o te Atua? (Exodo 34:6) Oia iho tei parau: “Aore roa o ˈu e mauruururaa i te pohe o te taata ino ra; ia fariu mairâ te taata i ta ˈna parau ino ia ora.”—Ezekiela 33:11.
E itehia i te mau taime atoa te haavaraa faautuaraa no ô mai i te Atua no te mea eita te taata hara e farii i te faarue i to ˈna eˈa ino, eiaha râ no te mea mea au roa na te Atua i te haapohe i te taata. E ui maere paha oe e, ‘Aita anei Iehova i faaitoito i te mau Iseraela ia aro i to Kanaana e ia haamou roa ia ratou?’
Ia tupu te hau e titauhia ïa te mau tamaˈi a te Atua
Te faataa ra te aamu i te huru oraraa faufau a to Kanaana—e mea ino roa ratou. Te ravehia ra te peu tahutahu, faatusiaraa tamarii, te haavîraa uˈana taehae, e ua rau te huru o te mau taiataraa hairiiri no te haamoriraa. E Atua parau-tia oia o te titau ra ia haamori ia ˈna anaˈe iho eita ïa o Iehova e nehenehe e faatia i teie mau raveraa faufau ia haafifi i te hau e te ino ore o te feia hara ore, no Iseraela iho â râ. (Deuteronomi 5:9) Ei hiˈoraa, a feruri na e ahiri aita te mana o te mutoi roo maitai e aore ra e feia hiˈopoa no te turu i te mau ture o te fenua i roto i te vahi e orahia ra e oe—eita ra anei te arepurepuraa e te haavîraa uˈana ino roa e itehia mai? Hoê â huru, e tia ia Iehova ia ohipa i nia ia Kanaana no ta ratou ohipa taiata e te fifi ta te reira e horoa i nia i te haamoriraa viivii ore. No reira, ua faaue oia: “Ua viivii hoi te fenua: e tahoo ai au i ta ˈna hara i nia ia ˈna iho.”—Levitiko 18:25.
Ua haapaohia te haavaraa parau-tia a te Atua i to te mau puai faautuaraa a te Atua—te nuu Iseraela—haamouraa i to Kanaana. I te mea e ua maiti te Atua i te rave i te mau taata no te faatupu i ta ˈna haavaraa, maoti i te rave i te auahi aore ra te vaipue, aita te reira i faaiti i te utua. I to ratou aroraa i na nunaa e hitu no Kanaana, ua faauehia te nuu Iseraela e: “Eiaha roa te hoê mea e huti ra i te aho e vaiiho-ora-hia e oe.”—Deuteronomi 20:16.
No to ˈna faatura i te ora, aita te Atua i haapohe i te taata ma te haapao ore i te huru. Ei hiˈoraa, i to te feia e noho ra i roto i te hoê oire no Kanaana, Gibeona, aniraa ia arohahia mai ratou, ua farii Iehova. (Iosua 9:3-27) E na reira ra anei te hoê atua ino no te tamaˈi? Eita, ua na reira râ te Atua tei here i te hau e te parau-tia.—Salamo 33:5; 37:28.
E faaitoito te mau titauraa a Iehova i te hau
E pinepine te Bibilia i te amui i te haamaitairaa a te Atua e te hau. No te mea o te hau ta Iehova e au, eiaha râ te tamaˈi. (Numera 6:24-26; Salamo 29:11; 147:12-14) No reira ïa, i to te arii o Davida opuaraa e patu i te hiero no te haamori ia Iehova, ua parau te Atua ia ˈna: “Eiaha oe e faatia i te fare no to ˈu nei iˈoa, no te mea, e toto rahi tei manii ia oe i mua i tau mata i nia i te fenua nei.”—Paraleipomeno 1, 22:8; Ohipa 13:22.
I to ˈna parahiraa i nia i te fenua nei, ua faahiti o Davida rahi, Iesu Mesia, i te hoê tau i reira eita te Atua here i te parau-tia e faatia maoro â i te amuiraa o te mau mea iino ta tatou e ite ra. (Mataio 24:3, 36-39) Mai ta ˈna i rave i te Diluvi i te tau o Noa e i te haamouraa ia Sodoma e o Gomora, ua fatata te Atua i te haava faahou no te tatara i te miimii, te feia ino i nia i te fenua nei, ma te faaineine i te eˈa no te hau i raro aˈe i te faatereraa o ta ˈna Basileia i nia i te raˈi.—Salamo 37:10, 11, 29; Daniela 2:44.
Ma te maramarama, e ere Iehova i te atua tamaˈi o tei au i te toto. I te tahi atu pae, eita oia e tapea ia ˈna i te faatupu i te haavaraa faautuaraa ia titauhia te reira. No to te Atua here i te maitai e haa ïa o ˈna no te feia e here ra ia ˈna na roto i te haamouraa i te amuiraa o te mau mea iino e haavî ra ia ratou. Ia na reira oia, e itehia ˈi te hau i te fenua taatoa ia haamori ma te tahoê maite te feia mǎrû ia Iehova, “te Atua hau.”—Philipi 4:9.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 30]
David and Goliath/The Doré Bible illustration/Dover Publications, Inc.