Hiˈoraa i nia i teie nei ao
Te horoa maira te taioraa Bibilia i te mau haamaitairaa
E mea oaoa aˈe te mau Marite e taio ra i te Bibilia hoê aˈe taime i te hebedoma e mea rahi aˈe ta ratou tapao i roto i te oraraa, i te feia aita e taio pinepine ra i te Bibilia, ia au i te hoê maimiraa i ravehia e te Associated Press. I roto i te hoê titorotororaa i ravehia mai tera noa i nia i te feia paari no Marite, e te hoê faanahonahoraa Market Facts, Inc., no te hau no Illinois, fatata e 90 % o te feia taio pinepine i te Bibilia tei parau e te ite ra ratou i te hau i te mau taime atoa aore ra i te rahiraa o te mau taime, ia faaauhia i e 58 % o te feia e taio i te Bibilia iti mai i te hoê taime i te avaˈe. Hau atu, 15 % o te feia taio tamau i te Bibilia tei parau e te haapeapea ra ratou e ia farii mai vetahi ê ia ratou, ia faaauhia i e 28 % o te feia taio tamau ore. Area te feia taio tamau ra, 12 % anaˈe o ratou tei parau e te haapeapea ra ratou no nia i te pohe i te tahi taime aore ra e rave rahi taime, ia faaauhia i e 22 % o te feia taio tamau ore.
Te mea o ta te mau aiû e faaroo ra
Te haapapu ra te mau maimiraa i ravehia iho nei e te ohipa ra te rahiraa e te taˈiraa reo o te mau taˈo ta te hoê aiû e faaroo, i nia i to ˈna aravihi e manaˈo maite, e faatitiaifaro i te mau fifi, e e feruri i nia i te mau mea papu ore, o ta te vea ra The New York Times ïa e tapao ra. I roto i te hoê maimiraa i te Fare haapiiraa tuatoru no Iowa, ua iteahia mai e ua faaroo te mau tamarii a te mau metua toroa, i te faito au noa e 2 100 taˈo i te hora, area te mau tamarii a te mau metua rave ohipa, 1 200 taˈo ïa e te mau tamarii a te mau metua e fanaˈo ra i te moni tamarii, e 600 noa ïa. Ua tapao-atoa-hia te taˈiraa reo o te mau metua—faaitoito, tamaˈi, mahanahana, aore ra faahepo. Ua faaite mai te maimiraa e piti matahiti e te afa, e “ua ohipa hohonu” te rahiraa e te taˈiraa reo o te mau taˈo “i nia i te mau aravihi o te tamarii tataitahi e manaˈo i te mau mea papu ore i te 4raa o te matahiti.” Ua parau te vahine maimi ra o Taote Betty Hart e ua riro na matahiti matamua e toru ei mau matahiti otahi i roto i te oraraa o te taata, no te mea ua taai-taatoa-roa-hia te mau aiû i nia i te feia paari no ta ratou haapiiraa e to ratou reo atoa.
Te hiˈopoaraa i te huru o te mahana i Tibet
Ua faanahonaho hoê ahuru fenua i te tuhaa fenua Asia-Patitifa i te mau tamatamataraa no te tuatapapa i te mau tau mataˈi, o ta te vea ra New Scientist ïa e tapao ra. Ua taaihia te faaapu i roto i te mau vahi rahi o Asia i nia i te ûa e afaihia mai e te tau mataˈi, tera râ, e nehenehe te reira e taui rahi roa i te mau matahiti atoa. Te manaˈo ra te mau aivanaa no te ihimeteo e o te vahi teitei papu no Tibet te tumu rahi e ûa ˈi i te mau tau mataˈi, aita râ e maimiraa no Tibet e vai ra no te hiˈopoaraa. I muri aˈe i te faaauraa i te parau e i te fenua Taina, te haamauhia ra i teie nei te mau haapueraa tauihaa uira i Tibet no te hiˈopoa i te anuvera, te haumi, te mataˈi, e te tahi atu mau tuhaa o te huru o te mahana no Himalaya. Te tiaturi ra te feia maimi e e haamaramarama roa ˈtu â te mau mea e iteahia mai e no te aha e tupu ai te mau tau mataˈi no Asia mai.
Te feia taio apî no Beresilia
Te maraa ra te numera o te feia haapii tei ite i te taio e i te papai e te rahiraa matahiti ratou e haere ai i te haapiiraa, i Beresilia, o ta te vea ra Exame ïa e parau ra. Noa ˈtu e e mea rahi noâ te mau tuhaa e haamaitai, i rotopu i te mau matahiti 1991 e 1995, ua topa te numera o te mau tamarii ite ore i te taio e i te papai mai te 7 e tae atu i te 14 matahiti i e 36 %, ia au i te Pu no te Teotarafia e te Numera no Beresilia. Te faito au noa o te rahiraa matahiti i haerehia i te haapiiraa, ua maraa ïa i te 10 % i rotopu i te mau matahiti 1990 e 1995. E nehenehe e itehia e te anaanatae noa ˈtura te feia apî no Beresilia i te taio, i roto i te 40 % maraaraa o te numera o te feia haapii tei haere i te hoê faaiteiteraa buka i te oire no Rio de Janeiro i tupu iho nei. Te mau buka numera hoê o te faaiteiteraa—e tae noa ˈtu e 24 % o te mau buka atoa e hoo—o te mau buka ïa tei papaihia no te feia apî, o ta te vea ra O Estado de S. Paulo ïa e tapao ra.
Te feia no Pendjab e te omaha ofai
O te feia no te hau Punjab e no te mau vahi haaati ia Inidia te roo-ohie-hia i te omaha ofai i te tahi atu mau taata na te ao nei, o ta te vea ra India Today International ïa e tapao ra. Ua matauhia e e rave puai te feia no Punjab i te ohipa e e tamaa maitai ratou, aita râ ratou e inu pinepine ra i te pape i te mau avaˈe veavea roa, o ta te tabula ïa e parau ra. No reira to ratou vahi i faataahia ˈi i te hoê apooraa nunaa i te pae tuatapaparaa i te mau maˈi omaha i tupu iho nei, mai te “vahi omaha ofai” o te ao nei. Te faito au noa o te rahi o te omaha ofai, tei rotopu ïa e piti e e toru tenetimetera [fatata hoê initi], ia faaauhia e hoê tenetimetera [iti mai i te afa initi] i Europa e i Marite. Te faaite ra te tabula e no te mea aita te mau Inidia e rave rahi e tâuˈa ra i te mau mauiui haihai aore ra te rapaau ra ratou ia ratou i te tahi atu taime. Te parau ra te feia tuatapapa i te mau maˈi omaha e e tia i te feia oraora maitai ia inu e 2 aˈe litera pape mâ i te mau mahana atoa.