VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g93 8/10 api 28-29
  • Te titau mau ra anei tatou i te mau perepitero?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te titau mau ra anei tatou i te mau perepitero?
  • A ara mai na! 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • O vai te mau tahuˈa matamua?
  • No te aha te Atua i faatoroa ˈi i te mau tahuˈa
  • Eaha te autahuˈaraa e titauhia ra e te mau kerisetiano?
  • Te hoê autahuˈa arii no te maitai o te huitaata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • A poihere i ta oe haamaitairaa e haamori ia Iehova i roto i to ˈna hiero pae varua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Te mau tusia ta te Atua i au
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te mau tusia arueraa ta Iehova e au
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
A ara mai na! 1993
g93 8/10 api 28-29

Ia au i te Bibilia . . .

Te titau mau ra anei tatou i te mau perepitero?

“IA MAURUURU tatou no te ô o te tiaraa perepitero,” o ta Ioane Paulo II ïa i parau i roto i ta ˈna rata matahiti e faatae i te mau perepitero i te “Mahana maha Moˈa,” i te matahiti 1992. E ere noa te mau katolika anaˈe, vetahi atoa râ o tei putapû i to ratou iho mau hape. Ua taa ia ratou e te titau ra ratou i te tahi taata fariihia e te Atua o te faaite mai ia ratou i te hinaaro o te Atua, o te pûpû atu Ia ˈna i te tusia, e o te tiaoro atu i te Atua no ratou. E parauhia teie taata e tahuˈa [aore ra perepitero]. Te titau mau ra anei tatou i te hoê tahuˈa no te tauturu ia tatou ia faaore mai te Atua i ta tatou mau hara?

E ere te parau no te mau tahuˈa e te mau tusia i te manaˈo taata, e manaˈo râ teie no ǒ mai i te Atua ra. Ahiri e aita e hara e ravehia i nia i te Atua, eita atoa ïa e titauhia te mau tahuˈa. I te ô i Edene ra, aita te taata tia ra o Adamu i titau i te tahi tahuˈa. Ua poietehia hoi oia ei taata hara ore.—Genese 2:7, 8; Koheleta 7:29.

O vai te mau tahuˈa matamua?

Ua noaa mai râ ia tatou paatoa i teie mahana i te tiaraa hara no te mea ua hara o Adamu ma te hinaaro mau e e huaai tatou na ˈna. (Roma 3:23) Ua faˈi o Abela, te tamaiti a te taata matamua ra o Adamu, i te reira. Te na ô ra te Bibilia i te parau no ˈna e: ‘No te faaroo i pûpû ai Abela i te tusia.’ (Hebera 11:4) Noa ˈtu e aita o Abela e vetahi atu mau taata faaroo no te tau tahito ra—mai ia Noa, Aberahama, e o Ioba—i parauhia e tahuˈa, ua pûpû ratou i te mau tusia na te Atua no ratou iho aore ra no to ratou mau utuafare. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Bibilia i te parau no Ioba e ta ˈna mau tamaiti e: “Ua hopoi [Ioba] i te tusia e hope aˈera na tamarii na ˈna ra; te na ô ra hoi Ioba, peneiaˈe ua hara taua mau tamarii na ˈu nei.” (Ioba 1:5) Nafea râ te mau tahuˈa e te mau tusia i parare roa ˈi na roto e rave rahi mau nunaa?

A hiˈo na i te mau ohipa i tupu i te tau o te patereareha tahito ra o Noa. O Noa anaˈe e to ˈna utuafare te mau taata i ora mai i te Diluvi rahi ra. I to ratou taahiraa i nia i te hoê fenua tamâhia, ua faatia aˈera o Noa i te hoê fata e ua pûpû ihora i te mau tusia ei haamauruururaa i te hamani maitai o Iehova e to ˈna rima paruru. I te mea e mau huaai te mau nunaa atoa no Noa, eita e ore e ua pee ratou i to ˈna hiˈoraa e i muri iho ua faatupu ratou e rave rau mau peu tutuu taaihia i te mau arai e te mau tusia no te hara.—Genese 10:32.

Hau atu i te hoê senekele i muri aˈe, ua tupu ihora te hoê orureraa i nia i te Atua i te oire ra o Babela. Ua faaarepurepu te Atua i te reo o te taata e ua purara ê atura ratou. (Genese 11:1-9) Ua faatupu aˈera vetahi mau tahuˈa, o tei faaitoito i teie nei i te mau tiaturiraa hape e te faufau, i te mau oroa hairiiri i te mau fenua i reira to ratou purararaa. Noa ˈtu râ, ua ite te Atua i te faufaaraa ia haapii i ta ˈna feia haamori no nia i to ratou titauraa i te hoê autahuˈaraa mau maoti te hoê tahuˈa rahi, te mau mono tahuˈa, e te mau tusia e fariihia e ana.

No te aha te Atua i faatoroa ˈi i te mau tahuˈa

I muri aˈe, ua horoa ˈtura o Iehova i te nunaa no Iseraela i te mau tahuˈa o tei rave e piti tiaraa tumu. A tahi, ua tia mai ratou no te Atua i mua i te nunaa ei mau haava e ei mau orometua no te Ture a te Atua. (Deuteronomi 17:8, 9; Malaki 2:7) A piti, ua tia mai ratou no te nunaa i mua i te Atua na roto i te pûpûraa i te mau tusia ia ˈna ra no te nunaa. Te faataa ra te rata a Paulo i te mau kerisetiano Hebera e: “O te mau tahuˈa rarahi atoa i maitihia no roto i te taata nei, ua haapaohia â ïa na te taata, ei rave i te mau mea o te Atua ra, ei hopoi i te perosephora e te tusia taraehara ra . . . E aore roa e taata e rave noa i teie nei tura no ˈna iho, maori râ o tei parauhia e te Atua.”—Hebera 5:1, 4.

Te haere ra o Paulo i mua i te faataaraa e e ere te autahuˈaraa no Iseraela ei ravea hopea na te Atua no te faatahoê faahou i te taata e O ˈna ra. Ua riro te mau ohipa a te mau tahuˈa ei mau taipe e faatoro ra i te mau mea maitatai aˈe, “te mau mea o te raˈi ra.” (Hebera 8:5) Ia tupu anaˈe taua mau mea o te raˈi ra, eita ïa te mau taipe e titau-faahou-hia. Ei hiˈoraa: Te tapea noa ra paha outou i te hoê parau faatianiani no te hoê taoˈa o ta outou e titau ru ra, teie râ, eita anei outou e faarue i teie parau ia noaa mai taua taoˈa ra?

Na mua roa ˈˈe te nunaa o Iseraela i haamauhia ˈi, ua hoo mai te Atua i te hoê autahuˈaraa o te ohipa no te haamaitai, eiaha noa ia Iseraela, i te huitaata atoa râ. I te omuaraa, ua horoahia na Iseraela te hoê hopoia taa ê e no roto mai ia ˈna e maitihia ˈi te mau melo o taua autahuˈaraa ra. I te taime a haamauhia ˈi taua nunaa ra, ua parau atu o Iehova ia Iseraela e: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, . . . e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra.” (Exodo 19:5, 6; a faaau e te Genese 22:18.) Te vahi peapea râ, mea varavara roa to te nunaa faarooraa i te reo o te Atua. No reira, ua parau atu o Iesu i te mau tahuˈa e te mau Pharisea e: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero ra.” O vai te tavini ra ei mau tahuˈa i teie nei no te haamaitai i te huitaata?—Mataio 21:43.

Eaha te autahuˈaraa e titauhia ra e te mau kerisetiano?

No te mea e ua noaa mai ia tatou te hara no ǒ mai ia Adamu ra, hoê noa ravea e fanaˈo ai tatou i te ora mure ore, oia hoi te tusia tia roa i pûpûhia mai e Iesu. (Ioane 1, 2:2) O Iesu iho te arai no tatou ei Tahuˈa Rahi, mai tei faahohoˈahia na e te autahuˈaraa i Iseraela. Te na ô ra te Hebera 9:24 e: “Aita aˈenei hoi te Mesia i tomo i roto i na vahi moˈa i hamanihia e te rima ra, i te hohoˈa no te vahi moˈa mau ra, tei te raˈi mau râ oia ia faaite oia ia ˈna iho i mua i te aro o te Atua no tatou, i teie nei â.” No reira, ua faaore te tiaraa hau roa ˈˈe i te maitai o te toroa tahuˈa rahi a te Mesia i te faufaaraa o te mau tahuˈa taata nei ei arai. Teie râ, te titau-noa-hia ra te ohipa a te mau mono tahuˈa. I roto i teihea auraa?

E tia i te mau tahuˈa ia “hopoi i te tusia varua e au i te Atua ia Iesu Mesia ra.” (Petero 1, 2:5) Area no nia i te huru o te mau pûpûraa ra, ua papai o Paulo e: “E na ô tatou ia ˈna ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei.” (Hebera 13:15) No reira, e tia mai te feia o te ô atu i roto i te autahuˈaraa arii, noa ˈtu e tei nia noâ ratou i te fenua, no te Atua i mua i te taata ei mau Ite no ˈna, eiaha râ ei mau arai. I muri iho, i nia i te raˈi e o Iesu Mesia, e tia ˈtu ratou no te mau taata i mua i te Atua, ma te tufa i te mau haamaitairaa o te tusia a te Mesia e te faatupuraa i te rapaauraa i te mau maˈimaˈi atoa ra.—A faaau e te Mareko 2:9-12.

A titauhia ˈi te mau taata faaroo atoa ia hopoi i te faaiteraa, o te tahi noa pǔpǔ iti taata o te tavini i nia i te raˈi ei “basileia tahuˈa.” Ua parau o Iesu e: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” (Luka 12:32; Apokalupo 14:1) E faatiahia mai teie mau taata i nia i te raˈi e “e riro râ ratou ei tahuˈa na te Atua e na te Mesia, e e hau to ratou ia ˈna ra e ia hoê tausani i te matahiti.”—Apokalupo 20:6.

Ua faanaho te Atua e ia rave teie mau tahuˈa i nia i te raˈi i te mau mea i roto i te hoê auraa pae varua e oia atoa i te pae tino o ta te autahuˈaraa i ore aˈenei i nehenehe e rave. Fatata roa, ia faatupu ratou i te maitai o te tusia o te hoo a Iesu, e nehenehe ratou e tufa i roto i te faahoˈiraa i te feia faaroo atoa ra i nia i te faito tia roa. I reira, e tupu ïa te Isaia 33:24 ma te faahiahia mau. Te na ôhia ra e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi; te mau taata e parahi i reira, ua faaorehia te utua o ta ratou hara.”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]

“Haamaitairaa i te sitona i Artois” 1857, a Jules Breton: Farani / Giraudon/Art Resource, N.Y.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono