Te upaupa o teie tau—Te aperaa i te mau marei
E AIMǍRÔ te tahi pae no nia i te ohipa maitai aore ra ino i te opaniraa te upaupa rock. E tauaparau te tahi atu pae no nia i te ino rahi o ta ˈna e faatupu i nia i te mau taurearea. Mai te peu e e kerisetiano oe, to muri roa ïa teie mau manaˈo ia faaauhia i te tumu parau faufaa rahi: E mea nafea te upaupa i te haafifi i to ˈu mau taairaa e te Atua?
Te aratai o te hoê kerisetiano i roto i to ˈna oraraa o te Parau ïa a te Atua, te Bibilia. Tei roto ia ˈna te mau faaueraa tumu no nia i te mau tuhaa atoa o te oraraa, e tae roa ˈtu i te mau faaanaanataeraa. E paruru te mau aˈoraa a te Bibilia i te feia e faaroo ra i te reira i te fifi e te mauiui. Hau atu â, e auhia tatou e te Atua ia faaroo anaˈe tatou i ta ˈna Parau. No reira, e riro te mau faaueraa tumu a te Parau a te Atua i te aratai i te kerisetiano ia maiti maitai i te upaupa. (Salamo 43:3; 119:105; Timoteo 2, 3:16, 17) Eaha ïa te mau aratairaa a te mau Papai o te tauturu mai ia tatou ia maiti maitai i te upaupa?
E titauhia te manaˈo aifaito
Te faaara ra te Koheleta 7:16 e: “Eiaha oe e faataata parau-tia hua ia oe iho, eiaha hoi e faapaari rahi hua; eaha hoi ta oe faufaa ia taparahi ia oe iho?” Na mua oe e faariro ai i te hoê pehe ei mea ino, a ui ia oe iho, o vau anaˈe tei au ore ra i te reira. A haamanaˈo, e au ore paha oe i te hoê pehe eita râ te reira e faariro ia ˈna ei upaupa ino.
Te tahi atu pae o teie tumu parau no nia ïa i te manaˈo aifaito tei roto i te Koheleta 7:17, 18: “Eiaha e faarahi hua te ino, eiaha hoi ia maamaahia; eaha hoi oe e ru ai i te pohe aita i tae i te tau mau? E ao to oe ia tapea i teie nei parau, e eiaha to rima e tuu i te reira: o tei mǎtaˈu i te Atua ra, e ora ïa i te tahi e te tahi.”
E ahiri e e faaroo te hoê kerisetiano i te upaupa e faaitoito ra i te haavîraa uˈana, te au-ore-raa i te tahi atu iri, te taiataraa, te haamoriraa i te Diabolo, e te haapoheraa ia ˈna iho? Te haapapu ra te Ephesia 5:3, 4 e: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au: ei haamaitai râ i te Atua.” Oia mau, te feia e titau i te auhoaraa e Iehova eita ratou e nehenehe e faariro i te mau mea iino ei faaanaanataeraa na ratou. Eita ratou e manaˈo e ia ore ratou e rave roa i teie mau ohipa iino, e mea tano ei arearearaa noa.
E ere noa te mau parau o te himene te faariro ia ˈna i te mea maitai aore i te mea ino ia au i te mau Papai. Eaha te huru o ta ˈna e faaitoito ra? A taio na i te Galatia 5:19 e tae atu i te 23 i roto i ta oe Bibilia. E na teie anairaa manaˈo e faataa maitai i te huru o te upaupa o ta oe e faaroo? Mai te peu e e au te upaupa i “ta te tino e rave,” e mea papu roa ïa to Iehova manaˈo no nia i te reira.
Ahiri e e opua te hoê kerisetiano e amuimui i ta ˈna taviniraa moˈa i te Atua e teie upaupa hairiiri ei faaanaanatae ia ˈna, e ite ïa o ˈna e aita roa ˈtu e tuearaa. Hoê â ïa huru e te inuraa i te pape monamona anoihia e te raau faataero. Eita te pape monamona e tinai i te raau faataero ia ore oe ia pohe. E mea maramarama te mau parau i roto i te Korinetia 2, 6:14-17: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? E eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapaˈe au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”
O teie ïa te mau manaˈo o te mau Papai e vai ra i mua i te feia e hinaaro ra ia auhia mai ratou e te Atua. Mai te peu e haafaufaa oe i te mau faaueraa tumu a te Bibilia, a hiˈopoa maitai ïa i te upaupa o ta oe e faaroo ra. A hiˈopoa ma te haapao maitai i ta oe haapueraa pehe e mau himene video. A faarue te upaupa e ofati ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Mai te peu e, e feaa rii oe, a faarue noa ˈtu i te reira. Oia atoa no te hautiraa upaupa e no te mau papai—e haapae roa oe i te mau mea o te ore e tuea i te mea tia.
Te imiraa i te mau otoheraa
Ahiri e mea au roa na oe te upaupa tei piri i te otia e aore ra tei na nia iho i te mau aratairaa a te mau Papai, e fifihia paha oe ia faaruru ma te tano i te tamataraa. E imi te tahi pae i te mau otoheraa no te paruru aore ra no te faatia i to ratou huru i te anoiraa i te mau mea. Ahiri e e parau mau te reira no oe, a parahi e a feruri. E mea tano anei teie huru feruriraa, aore ra te faaite ra te reira i to oe au rahi i te upaupa? A hiˈopoa i te mau haapapuraa a te tahi pae e a tapao, ia hiˈopoa-maite-anaˈe-hia, e riro teie mau haapapuraa ei parau otoheraa noa.
E mea maitai ia faaroo vau i teie anaˈe iho pǔpǔ himene no te mea e patoi ta ˈna mau melo i te raveraa i te raau taero. E patoi hua atoa ra anei teie pûpû i te tahi atu mau ohipa iino, mai te poreneia, te haavîraa uˈana, e te faatura-ore-raa i te feia hui mana? “E hopue te puea atoa ra i te faahopue iti haihai ra,” ta te Galatia 5:9 e parau ra.—E faaau i te Iakobo 2:10.
E mea tia ore roa te oraraa o teie nei ao. E tia anei ia tatou ia faahapa i teie mau pûpû o te faaite ra i to ratou riri i te huru o te ao nei? E faaitoito te Bibilia i te au ore tia no nia i te mau mea iino o teie amuiraa, e huti râ i te ara-maite-raa i nia i te Basileia o te Mesia ei ravea hoê roa.—Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10.
E mea taa ê mau te tiaturiraa o te mau kerisetiano i te huru hepohepo o te rahiraa o te feia faataˈi upaupa o te turu ra i te tiamâraa taatoa ei ravea no te ahoaho o te huitaata nei. Parau mau, te riri o te ao nei e haamou e mai to te animala ra te huru, ma te faaite i te paari o teie amuiraa o te mau mea nei.—Roma 12:9; Iakobo 3:15-18.
E mea aravihi te feia faataˈi upaupa, e ua ite atoa ratou i te mau upaupa mǎrû. Tera râ, te aravihi o te taata faataˈi e mea tura ore ia faito-anaˈe-hia ta ˈna mau parau i te mau faaueraa tumu o te Bibilia, e ere anei? E mea aravihi te arii ra o Solomona i roto e rave rahi mau tuhaa, e tae roa ˈtu i te upaupa atoa. I to ˈna râ faarueraa i te haamoriraa mau, te faatia ra te Bibilia e, “riri aˈera Iehova ia Solomona, no te mea ua fariu ê tana aau . . . ia Iehova.” Oia atoa, o Nimeroda e taata patu aravihi e e taata haharu rahi, ua faaruru râ o ˈna e ta ˈna mau taata i te riri o te Atua. No te aha? No te mea o Nimeroda e taata “haharu rahi i mua i te aro o Iehova ra.”—Te mau Arii 1, 11:9; Genese 10:8, 9.
Mea iti te mau himene maitatai a te mau pûpû, e te tahi atoa mau pehe mǎrû. Te fifi i ô nei, e nehenehe te tahi pehe maitai e turai ia hoohia e ia faaroohia te haapueraa himene taatoa o te hoê pehe aore ra te hoê ripene, e te rahiraa e ere roa ˈtu te mea maitai. Hoê â ïa huru e te hoê hapaina pape o te ore roa e nehenehe e tamâ i te hoê rahiraa vari, oia atoa no te hoê noa himene maitai o te ore roa e taui i te huru taatoa o te haapueraa himene hairiiri.
Eita te feia tuiroo e haamori mau ia Satani aore ra e taiata. E ohipa hauti noa tera i nia i te tahua hautiraa. E vai noa râ te mea mau oia hoi te upaupa ta ratou e hauti no te faaanaanatae i te taata mataitai ua tafetafeta aore ra ua î roa i te ino. Na te Kolosa 3:8 e aratai i te mau kerisetiano, eiaha ia arearea i teie mau mea iino mai te riri e te parau tiaâ, tera râ “e haapae.” Ua parau o Paulo i to Ephesia “eiaha roa ei amuiraa i te feia [te tamarii faaroo ore] parau faufaa ore o te poiri ra, e aˈo atu râ.” E tiaraa anei to te hoê taata e arearea ra i te mau ohipa o te poiri no te faahapa i tei rave roa?—Ephesia 5:6, 11.
Eita vau e tauˈa i te mau parau o te himene. E faaroo noa vau i te pehe. E nehenehe râ e mau aau te mau parau o te himene ma te ite ore i roto i te feruriraa e a muri aˈe e fifihia ˈi. Noa ˈtu e e manaˈo tatou e ua faarue te mau parau i to tatou feruriraa, eita roa ˈtu râ e moehia. E mea atâta mau ia faaroo tatou ma te opua mau i te mau poroi o te patoi tia ˈtu i te aˈoraa a to Philipi 4:8, ia vai noa to tatou feruriraa i nia i te mea viivii ore, te au maitai, e te mau mea roo maitatai.
A haamanaˈo atoa, e tei “hinaaro i teie nei ao, e taua au ore ïa i te Atua.” No te mea ïa te huitaata tei atea ê i te Atua e te huru feruriraa a to te ao no ô mai ïa i te raatira enemi o Iehova, te Diabolo ra o Satani. I teie nei, a feruri i te reira. E au anei te hoê tane, ia faaite ta ˈna vahine i te hohoˈa a to ˈna hoa tahito noa ˈtu e te fa ˈi ra o ˈna e aita o ˈna e au faahou ra ia ˈna e teie hohoˈa no te faanehenehe noa ïa? Eita, e hinaaro o ˈna ia tuuhia i rapae au i te fare e i rapae atoa i to ˈna feruriraa. Eaha te huru ahiri tatou e hopoi i roto i te fare e i roto i to tatou mafatu te upaupa o te faaohipa ra i te opuaraa a te Enemi o Iehova? E ite anei Iehova i te hoê taa-ê-raa ia parau anaˈe tatou, “Mea au na ˈu te pehe noa; aita vau e tauˈa ra i te mau parau o te himene”?—Iakobo 4:4; Korinetia 1, 10:21, 22.
A ohipa ma te papu
Ahiri ua faaroo noa oe i te upaupa e haafaufaa ra i te mau ohipa iino, eaha te tumu mau? Eita paha oe e farii i te mau manaˈo iino, tera râ te upaupa iho ta oe e au rahi roa —te tairi peepee, anaanatae rahi—hiaai-rahi-hia e oe e aita roa ˈtu oe e hinaaro e vaiiho i te reira.
Te raveraa i te mea tia e ere i te mea ohie noa. E tamata-taa-ê-hia tatou ia faarue i te mau ture a te Atua ia haapae tatou i te hoê mea o ta tatou e au rahi i te pae o te mau manaˈo hohonu. E faaoti anei tatou e mea taa ê no tatou ma te tamau i te “feaa-piti-raa,” aore ra e ohipa papu tatou no te patoi i ta Iehova e au ore ra?—Te mau Arii 1, 18:21.
Noa ˈtu te faatusiaraa ta tatou e rave, e hau tatou i te oaoa ia faaoti anaˈe tatou e faaoaoa ia Iehova. Teie te auraa, ia faaea tatou i te rave i te mea viivii. Mai te peu e na reira tatou, ua tǎpǔ Iehova e farii o ˈna ia tatou. Oia mau, e riro tatou ei melo no ta ˈna nunaa au-rahi-hia e ana.—Korinetia 2, 6:17.
Te haapeapea mau nei Iehova no tatou. Ua horoa oia i ta ˈna mau ture no te haamaitai i te huru o to tatou oraraa. A farii i ta ˈna titauraa aau tae mau tei itehia i roto i te Isaia 48:17, 18. “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.”
[Hohoˈa i te api 9]
Ahiri e faaroo te hoê kerisetiano i te upaupa hairiiri, e nehenehe mau anei o ˈna e aˈo i te tahi atu?
[Hohoˈa i te api 11]
E hau oe i te oaoa ia faarue anaˈe oe i ta Iehova e riri ra
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]
E hopoia na te mau metua
Mai te peu e e metua oe, e hopoia na oe ia au i te Papai e haapii i ta oe mau tamarii ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te upaupa maitai e te mea ino. Teie ïa te auraa te iteraa e eaha ta ratou e faaroo ra. E huru etaeta to oe no nia i te upaupa ta oe e faatia ra e aore ra aita i te fare.
A haaferuri i ta oe tamarii. A ape i te mau haapapuraa o te faaiti i te tumu te tia ia faaroohia. Te mau parau mai teie te huru “Eita vau e taa e no te aha oe e faaroo ai i tena pehu” e turai te reira i te feia apî ia mau maite i ta ratou iho maitiraa. Te tapaoraa i te huru oraraa hairiiri o te feia faataˈi eita te reira e haaputapû i te manaˈo, ahiri iho â aita te reira e itehia ra i roto i ta ˈna upaupa. Ua parau te hoê taurearea: “Ia parau mai te tahi taata e mea ino te upaupa rap, e manaˈo vau e mea mâuˈa o ˈna!”
No reira a imi i te mau haamaramaramaraa. A haapii eaha to te Atua manaˈo no nia i teie mau mea. E e oaoa te mau Ite no Iehova i te tauturu ia oe ma te pûpûraa ˈtu i te mau buka e mau vea niuhia i nia i te Bibilia o te horoa i te mau haamaramaramaraa hau atu â. A ite i te mea mau. Ia papu maitai ia ratou e o te mau faaueraa a te Bibilia te mea faufaa eiaha râ e faahepohia i nia i te mau tamarii to te metua iho manaˈo.—Ephesia 6:4.