Te mau oire veve roa—Mau tau fifi mau i roto i te uru raau o te mau oire rarahi
Na to tatou taata papai A ara mai na! i Afirita
TE hahaere tiaa ore noa ra te mau tamarii o te hoê oire veve roa na roto i te aroâ o te hoê oire i te pae hitia o te râ no Afirita. I nia i to ˈna upoo, te amo ra oia i te hoê farii e piti tatini anani to roto. I nia i to ˈna tino pararai roa, e maa ahu iti rearea ïa to ˈna. Ua î roa oia i te hou.
I pihai iho i te tahi atu mau tamarii no roto mai i te mau utuafare veve roa, tei roto o ˈna i te aroâ no te hoohoo haere atu. “Haere mai e hoo i te anani!” o te tuô matauhia ïa i reira. Eita teie tamahine e parau, e vava hoi oia; peneiaˈe te poia ra oia aore ra e maˈi to ˈna aore ra ua rohirohi roa.
Mai te tahi mai pae, te haere maira e piti tamahine haere haapiiraa e ahu ninamu to raua, te ahu e titauhia e ta raua fare haapiiraa. E totini uouo to raua tataitahi e e tiaa uouo atoa to raua. E farii buka ta raua toopiti atoa ra e ua î roa i te buka i roto. Te hahaere nei na tamahine nei ma te peepee maitai, e te aparau ma te oaoa. Aita raua i ite mai i taua tamahine iti nei, o ˈna râ tei ite atu ia raua. Ua hiˈo noa ˈtura oia ia raua, ma te mata peapea mau.
Ua tapae atu na tamahine haapiiraa nei i to raua fare nahonaho maitai e te au maitai. Ia hoˈi râ teie tamahine iti i te fare, ia ahiahi roa, e ao taa ê roa ïa to ˈna. To ˈna fare, o te tahi noa ïa maa apaapa iri iti.
Te oire veve roa
Te purumu rahi i ǒ nei o te hoê noa ïa maa eˈa iti reporepo roa. I te tau ûâ, e vari anaˈe ïa. Mea ǒaǒa roa no te hoê pereoo ia na reira atu. Eita outou e farerei noa ˈtu i te aua mutoi, aita e feia tupohe auahi, aita e fare maˈi, e aita atoa e tumu raau. I nia ˈˈe, aita niuniu uira e aita atoa e niuniu paraparau. Aita e faarueraa hairiiri no roto mai i te haumitiraa e aita atoa hoi e taheraa pape.
Mea rahi te taata i reira. E faaroohia te mau reo taata. Ua anoi-noa-hia te mau aparauraa i te ata, i te tahi mau manaˈo, i te tuô e te himene. Te aparau noa ra te mau tane ahu uouo e parahirahi i nia i te tahi mau iri. E faarapu na te mau vahine i te raiti e pihaa noa ra i nia i te mau umu vahie. Tei te mau vahi atoa te tamarii—te hauti ra, te taoto ra, te rave ra i te ohipa, te paraparau ra e te hoohoo haere ra. E rave rahi, mai teie tamahine e hoohoo ra i te anani, o te ore roa ˈtu e haere e matatai i te hoê aua vairaa animala, o te ore roa ˈtu e taahi i te hoê pereoo taataahi, aore ra e ite atu i te rotoraa o te hoê fare haapiiraa.
I roto i te hoê fenua e 42 matahiti te maoro te roaraa te oraraa o te hoê taata, mea apî roa te taata i reira e ua pohe. Ia iva to ˈna matahiti, ua faaruru ê mai na ïa taua tamahine iti nei i te tahi mau ohipa huru ê etaeta mau e itehia nei i roto i teie nei ao na roto hoi i te matararaa mai oia mai roto i na matahiti e maha o te oraraa. I roto i taua area tau ra, e nehenehe ïa e parau e ua pohe oia e 40 e tae atu i te 50 taime hau aˈe ahiri oia i fanauhia na i roto i te hoê fenua i haere i mua i te pae no te faanavairaa faufaa. E rave rahi mau taata o to ˈna tau, aita i tapae i te pae matahiti. Mai te peu e e ora maoro mai oia, eita atoa ïa e maoro o ˈna i te pohe, ia hapu paha o ˈna aore ra ia fanauhia mai te aiû, ia faaauhia i te hoê vahine e ora na i te pae Europa ma aore ra i Marite Apatoerau ma—150 taime ïa hau aˈe.
E rave rahi hanere milioni taata teie e ora nei i roto i te mau oire veve roa mai teie te huru. Ia au i te mau numeraraa a te mau Hau Amui, tausani milioni taata teie e haaputuputu noa nei i roto i te mau oire ua rahi roa te taata i reira, e e 50 milioni taata teie e amui mai nei i te mau matahiti atoa.
Te oraraa i roto i te mau fenua ona
Te vai ra anei i roto i to outou fare te mau mea e hinaarohia e te taata tataitahi, te pape, te vahi haumitiraa? Te haerehia mai ra anei e ohi i ta outou mau pehu? E rave rahi hanere milioni taata i roto i te mau fenua ona aita e fanaˈo nei i teie mau mea.
I roto e rave rahi mau oire, no te rahi te taata i roto i taua mau tuhaa ra, e peu matauhia ˈtura ïa i te iteraa i te hoê utuafare fetii hoê ahuru taata, ia ora amui i roto i te hoê noa piha. Mea pinepine eita e metera tuea te vahi faaearaa o te taata tataitahi. I roto i te tahi mau tuhaa o te hoê oire i te pae Hitia o te râ ma, ua tatuhaahia te tahi mau piha nainai roa no te mau huru faaohiparaa e rave rau, mai te roˈi e haaatihia i te aua auri mai te aua manu ra te huru, no te au-maite-raa o te taata tataitahi e ei parururaa ia ˈna i te taata eiâ. I roto i te tahi atu fenua, e tarahu mai na te taata i te roˈi i te hora, ia nehenehe e piti aore ra e toru aˈe taata e taoto i nia i taua mau ravea ra i te mau mahana atoa, maoti te faanahoraa parauhia “te roˈi mahanahana noa” oia hoi aita e vataraa.
Ia au i te tabura matahiti 1991 a te UNICEF (United Nations Children’s Fund), tausani milioni taata i roto i te ao nei aita ta ratou e pape. Te haere nei e rave rahi milioni taata e hoo mai i ta ratou pape i te mau taata hoo ra aore ra e rave mai i ta ratou pape i roto i te mau anavai pape aore ra i roto i te mau vahi e pape to reira. I te mau vahi te vai ra te mau auri pape, i te tahi mau taime fatata hau atu i te tausani taata teie e taputô nei ia noaa mai ia ratou i te tahi noa maa faataheraa pape iti.
Te tapao atoa ra te UNICEF e tausani milioni taata teie e erehiea nei i te mau vahi haumitiraa no te faarue i te mau hairiiri o te taata. Ua itehia e 85 i nia i te hanere o te mau taata e ora ra i roto i te mau oire veve roa, e aita to ratou e vahi haumitiraa. I roto i te rahiraa o te mau oire i Afirita e i Asia, e e rave rahi atu â mau oire ua hau i te milioni taata, aita e vahi faarueraa hairiiri ta ratou. E haere atu na te mau hairiiri o te taata i roto i te mau anavai rii pape, i roto te mau tahora pape, i te mau apoo, te mau haapahuraa pape, e te mau apoo pape iti.
Te mau pehu, o te tahi atoa ïa fifi. I roto i te mau oire o te mau fenua ona, aita fatata e 30 e tae atu i te 50 i nia i te hanere o te mau hairiiri e ohihia nei. Aita te mau tuhaa veve roa e haapaohia nei. Te tahi tumu, no te mea ïa mea iti roa ta te taata veve pehu e faarue inaha, e riro hoi te reira i te faaohipa-maitai-hia ˈtu e te feia ohi pehu aore ra e te feia e rave nei i teie mau hairiiri ei imiraa moni na ratou. Te piti o te tumu, i te mea hoi e e rave rahi mau faanahoraa a te feia veve aita i fariihia e te hau, eita ˈtura ïa te mau faatereraa e haapao ia ratou. Te toru o te fifi, inaha mea rahi te mau tuhaa veve, no te vahi paha tei reira ratou i te vairaa e no te rahi atoa te taata, mea fifi roa e e mea rahi atoa hoi te mau haamâuˈaraa.
Eaha ˈtura ïa no te mau hairiiri? E faarue-noa-hia ïa e e pe noa ˈtu ai na roto i te mau aroâ purumu, i nia i te tahi mau vahi ateatea e i roto roa ˈtu i te mau anavai pape e te mau roto.
Te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa
E taa ê te huru o te taata veve e ora i roto i te oire i tera e i tera vahi. Inaha, e toru tumu e itehia i roto i te ao nei. Te tumu matamua, e ere noa to ratou fare i te mea nahonaho ore, e mau fare atâata atoa râ. Te na ô ra te buka The Poor Die Young e: “Inaha, e 600 milioni taata teie e ora nei i roto i te mau tuhaa oire o te mau fenua veve, i roto i te mea e nehenehe e parauhia e te haamǎtaˈuraa i te oraraa e te oraora-maitai-raa o te mau utuafare e te mau vahi tapiri.”
Nafea te hoê fare nahonaho ore e nehenehe ai e faatupu i te maˈi? E faaohie te rahi o te taata i roto i te mau tuhaa oire veve roa i te haaparare i te maˈi, mai te tutoo, te hota, e te mauiui upoo. E riro atoa te rahi o te taata i te faatupu i te tahi mau ati i roto i te utuafare.
Ua haaparare rahi te ereraahia i te parau no te nahonaho ore, no te pape mâ, i te maˈi no roto mai i te pape, mau maˈi mai te fiva aau, te maˈi upaa e te hî toto. Te tupu atoa nei te hî teie e haapohe nei hoê tamarii i te mau 20 tetoni atoa i roto i te mau fenua ona. E riro atoa te taata na roto i te ereraahia ratou i te pape no te horohoroi e no te hopu ia ratou, i te roohia i te mau maˈi mata e i te maˈi iri. E ia aufau te mau taata veve i te mau tino moni rarahi no te pape, mea iti roa ˈtura ïa te moni e toe mai no te maa.
Te faahopearaa no te viiviiraa te pape e te maa, o te mau maˈi ïa i te pae no te aau, e maˈi toˈe e rave rau. Ia ore te mau hairiiri e ohihia, e î mai ïa te iore, te raˈo e te popoti. Ia hopuna noa te pape ra, e î roa ïa te naonao e nehenehe e faatupu mai i te malaria e i te maˈi feefee.
Te veve rahi
Te piti o te huru o te oraraa i roto i te hoê oire veve roa aore ra parauhia oire afata, mea fifi roa ïa na te mau taata e faaea na i reira ia matara mai i taua vahi ra. Te rahiraa o te mau taata e haere mai na i roto i taua huru oire ra, e mau taata ěê no te tahi mau oire, i tae mai i reira no te veve rahi. I te mea hoi e eita e noaa ia ratou i te tahi mau fare au maitai, e haamata ïa ratou e e faaoti atoa hoi i to ratou oraraa i roto taua mau oire ra.
E rave rahi mau taata, e feia rave ohipa roa e te hinaaro atoa hoi e rave puai i te ohipa, aita râ e ravea ê atu ta ratou maoti râ i te fariiraa i te mau ohipa e rave rahi hora mea iti roa râ te moni. E pinepine te mau metua i roto i te hoê huru tupuraa fifi rahi mau, i te tono i ta ratou mau tamarii i te ohipa maoti i te faahaere ia ratou i te haapiiraa, e i te mea hoi mea iti roa te ite i noaa mai i te tamarii aore ra aita roa ˈtu, eita ˈtura ïa ta ratou e e nehenehe e paruru i te huru tupuraa e farereihia ra e to ratou mau metua. Hau atu, e moni nainai roa te noaa mai i te mau tamarii, e e pinepine te moni e noaa mai ia ratou i te riro ei mea faufaa roa no to ratou utuafare. No reira, no te rahiraa o te mau taata e ora ra i roto i te mau oire veve roa, aita ïa e tiaturiraa rahi i roto i to ratou oraraa; ta ratou tapao e titau ra, te ora-noa-raa i tera mahana e tera mahana.
Here-ore-hia e hinaaro-ore-atoa-hia
Te toru o te huru o te oraraa, e ere ïa taua vahi ra i te mea papu. No te mau faatereraa e rave rahi, ua riro te mau oire veve roa ei fifi huru ê mau no ratou. Maoti i te rave i te ohipa no te tatâˈi i te mau oire, e ere atoa hoi i te mea ohie, mea pinepine te mau faatereraa i te tono i te mau pereoo rarahi no te vavahi i taua mau oire ra.
E no te faatitiaifaro i to ratou manaˈo, e parau noa ˈtu ïa te mau faatereraa e mea tia iho â ia na reirahia no te faanehenehe i te oire, no te tiahi i te mau taata taparahi taata, aore ra no te faaapî faahou i te fenua. Noa ˈtu eaha te tumu ta ratou e horoa, o te feia veve te mauiui. E pinepine, aita ratou i ite e e haere râ i hea e e horoa-noa-hia mai paha te tahi maa tauturu iti na ratou aore ra aita roa ˈtu. Ia haere mai râ te mau pereoo rarahi no te tamâ i taua mau vahi ra, aita ˈtu ïa ta ratou ravea maoti râ i te faaatea-ê-raa.
Te tiaraa o te faatereraa
No te aha te mau faatereraa e ore ai e nehenehe e horoa mai i te mau fare e pape to roto, te vai atoa ra te mau faarueraa hairiiri, e te mau faanahoraa e ravehia no te ohi i te mau pehu a te taatoaraa? Te pahono ra te buka ra Squatter Citizen e: “Mea rahi te mau nunaa o te mau fenua veve mea iti roa ta ratou mau taoˈa e mea iti atoa ta ratou mau ravea no te faatupu i te hoê tiaraa au maitai e te ruperupe i roto i te matete o te ao nei e inaha, e nehenehe atura to tatou manaˈo e aueue no nia i to ratou tiaraa hau fenua. E nehenehe te taata tataitahi e faahapahapa etaeta mau i te hoê faatereraa i te mea e aita oia i nehenehe e horoa mai i te mau mea e hinaarohia e to ˈna mau taata mai te peu e aita ta te nunaa taatoa mau ravea e au, e inaha i roto i te mau huru tupuraa matauhia aita e ravea navai maitai no te paruru i te mau hinaaro matamua e farereihia.”
I roto e rave rahi mau fenua, te ino noa ˈtura te huru tupuraa i te pae no te faanavairaa faufaa. I te matahiti i mairi aˈenei, teie ta te papai parau rahi tahito o te fenua Marite i parau: “Ua ino roa te huru o te rahiraa o te mau fenua ona i roto i te ao o te faanavairaa faufaa. . . . Hau atu i te tausani milioni taata teie e ora nei i teie mahana i roto i te veve rahi.”
Eaha ˈtura ïa no te tauturu no te fenua ěê mai?
No te aha te mau fenua ruperupe e ore ai e horoa rahi i ta ratou tauturu? Ma te tuatapapa no nia i te huru o te tauturu i te feia veve, te na ô ra te World Bank’s Development Report e: “Te fenua e tauturu ra e tae noa ˈtu te fenua e tauturuhia ra [ia au i te tauturu a te mau fenua ěê atoa e 64 i nia i te hanere] . . . te horoa nei ratou i ta ratou mau tauturu no te mau tumu e rave rahi—te politita, no te arai i te tahi mau fifi, te pae tapi hooraa tauihaa, e te parau no te tauturu i te taata. Te faaitiraa mai i te veve o te tumu hoê roa ïa, e e ere râ i te mea faufaa roa ˈˈe.”
I te tahi aˈe pae, mai te peu e te vai ra ta te mau faatereraa ravea no te arai i te fifi o te feia veve, e varavara roa râ ratou i te tauturu. Te hoê fifi i roto e rave rahi mau nunaa teie ïa, a horoa noa ˈi te faatereraa o te hoê fenua i te mau nohoraa e oia atoa i te tahi mau ohipa e hinaarohia e te huiraatira, aita te mau tia teitei roa ˈˈe o te faatereraa e horoa nei i te mana e oia atoa i te ravea no te faatupu i taua ohipa ra.
Te mau oire no te tau a muri aˈe
Ma te niuhia i nia i te mau aratairaa i ravehia i te mau matahiti i mairi aˈenei, te na ô nei te mau taata aravihi e mea etaeta roa te oraraa no a muri aˈe o te taata veve e ora ra i roto i te mau fenua ona. Te parau nei ratou e e tamau noâ te taata i te maraa oioi i roto i te mau oire, e eita ta te mau faatereraa e nehenehe e horoa mai i te pape na te mau taata o te oire, i te haamau i te mau faarueraa hairiiri, i te mau ravea no te faahaere i te pape, i te mau purumu tâhia, i te mau ravea utuuturaa maˈi e tae noa ˈtu i te mau mea e hinaaro-ru-hia nei mai te feia tupohe auahi, te mutoˈi e te mau pereoo uta taata maˈi.
E rahi roa te mau fare i te patuhia i nia i te mau vahi atâata mau, mai te mau aivi, te mau fenua papepape, aore ra te mau fenua tei viivii. E rahi atoa te taata i te roohia i te maˈi no te rahi o te taata, e no te huru tupuraa aita roa ˈtu e turu ra i te oraora-maitai-raa o te tino. E rahi noa atoa te taata veve o te oire i te ora i raro aˈe i te haamǎtaˈuraa tamau e tiavaruhia ratou.
Te auraa ra aita ïa e tiaturiraa faahou no te mau taata e faaea ra i roto i te mau oire veve roa mai te tamahine iti e te anani ra i faataahia ˈtu i te omuaraa o teie nei tumu parau? Eita roa ˈtu!
Te fatata roa maira te hoê tauiraa rahi
Te faaite maira te Parau a te Atua e e tupu te hoê tauiraa faahiahia mau—e ua fatata roa i te tupu. E tae mai iho â taua tauiraa ra, eiaha na roto mai i te mau tutavaraa a te mau faatereraa taata, na roto mai râ i te Basileia o te Atua, te hoê basileia no te raˈi mai o te fatata roa i te faatere mai i te fenua taatoa nei.—Mataio 6:10.
I raro aˈe i te Basileia o te Atua, maoti hoi i te mau roa i roto i te mau oire veve roa ˈˈe, e parahi te mau utuafare fetii a te Atua i roto i te hoê paradaiso. (Luka 23:43) Maoti i te ora tamau i roto i te mau huru oraraa riaria mau, te parau ra te Bibilia e “e parahi râ ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine; e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Mika 4:4.
I raro aˈe i te Basileia o te Atua, maoti hoi i te ite atu i te feia apî roa ia pohe i roto i te mau nohoraa tei î roa i te taata, e “patu ratou i te fare e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. . . . mai te mau mahana o te raau nei te mau mahana o to ˈu ra mau taata.”—Isaia 65:21,22.
E riro paha teie mau parau tǎpǔ ei mau parau tǎpǔ fifi mau no outou ia tiaturi, e nehenehe râ outou e papu e e tupu mau iho â. No te aha? No te mea eita te Atua e haavare, e “aore roa hoi e mea e ore te tia i te Atua.”—Luka 1:37; Numera 23:19.
[Hohoˈa i te api 13]
I raro aˈe i te basileia o te Atua, o te paradaiso te mono mai i te veve e te mau oire veve roa