To ˈu maimiraa i te hoê ao maitai aˈe
Faatiahia e te hoê paretenia katolita tahito
TE HOÊ AO maitai aˈe—e iteahia mau anei te reira? Mea papu e e ere te ao î i te riri, te haavîraa uˈana, te miimii, te viivii, te parau-tia ore, e te mauiui te ao ta te Atua i opua i to ˈna poieteraa i te ao nei. E mea titauhia te hoê ao maitai aˈe. Mai te peu e e itehia te reira, ua faaoti papu vau e ohipa, ia tupu mai te reira.
Ua fanauhia vau e ua paari vau i te mataeinaa no Corrientes, i Ra-Parata, vahi haamoriraa tuiroo no te Paretenia o Itatí. E katolita te taata i reira, mea faaroo roa ratou, e i te mau matahiti atoa, e rave rahi tere pererinaraa ta ratou no te haamori i taua paretenia ra. E o vau atoa ïa. Mai to ˈu nainairaa, ua hinaaro noa vau e ite i teie Atua tei faahiti-rahi-hia te parau, ua opani etaeta râ to ˈu metua tane ia ˈu ia haere i te haapiiraa ui. I muri iho, i to ˈu taurearearaa, na roto i te mau amuimuiraa iino, riro atura to ˈu metua tane ei taero ava. Ua faaoromai noa matou pauroa, to ˈu iho râ mama, tei paruparu roa i ta ˈna mau parau ino e i to ˈna hamani-ino-raa ˈtu ia ˈna. Ei faahopearaa, ua ravai roa vau i te mau tane atoa, ma te faariro ia ratou pauroa ei taata ino e te faufau.
Ta ˈu fa matamua—Te hoê pupuhi no te taparahi i to ˈu metua tane
Na te haapiiraa i turai ia ˈu ia faatupu i te mau huru maitai roa ˈˈe. Ua haapii au ma te itoito e ma te tamau, e ua roaa ta ˈu parau faatoroa i te pae niraraa ahu e to te pae tapihooraa e i muri iho ua roaa ta ˈu parau tuite teitei roa ˈˈe ei orometua haapii. I teie nei ua fatata i te tupu te mau mea o ta ˈu i moemoeâ noa na: te noaaraa ia ˈu te mau tiaraa e te mau parau tuite o te faatiamâ ia ˈu i te sugo o to ˈu metua tane. I taua â taime ra, ua opua vau e haa no te haamaitai i te oraraa o to ˈu mama e i reira vau—e hoo mai ai i te hoê pupuhi no te taparahi pohe roa i to ˈu metua tane!
Aita iho â teie opuaraa ta ˈu i horoa mai i te oaoa, aore atoa e hau e e maitai. E au ra vau i te animala tei tapeahia te huru. E 20 matahiti to ˈu e mai te mea ra e ua mau vau i roto i te hoê aua e rave rahi eˈa aore râ e uputa matara.
To ˈu oraraa ei paretenia—Mea taa ê mau tei manaˈohia i tei tupu mau
I taua tau ra, ua haamata vau i te amui atu i te mau paretenia e te mau Communistes. Ua tamata na pǔpǔ toopiti i te faahepo ia ˈu no te farii i to ratou mau manaˈo. No te manaˈo e tauturu i te feia veve i te fenua atea mai Afirika aore ra Asia, ua faaoti vau e haere i te fare paretenia.
E 14 matahiti to ˈu faaearaa i te fare paretenia. E oraraa maitai to ˈu, oraraa mǎrû e te hau i te fare paretenia. E tae roa ˈtu i te taime a rave ai au i te ohipa e te mau perepitero o tei niu i to ratou philosopho i nia i te mau fenua navai ore i reira vau te faaararaahia i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te huru oraraa ta matou te mau paretenia e ora ra e te huru oraraa o te toea o te huitaata nei—te hoê ao î i te mauiui e te parau-tia ore i reira te taata e faatîtîhia ˈi i te sugo teimaha o te feia tiaraa teitei e te puai.
I roto i ta ˈu pǔpǔ faaroo, te mau mitionare Theresa no Carmel, e rave rahi te parau no nia i te parau-tia, tera râ, e au ra e aore roa te mau paretenia faatere e haapao noa ˈˈe i te reira i roto i ta ratou mau auraa e to ratou mau taata-tupu. Te mau melo o te pǔpǔ o te mau orometua haapii e moni iti aˈe ta ratou i te moni i faataahia e te Hau, e aore atoa ta ratou e paruru i te pae no te rapaauraa no ratou iho e to ratou atoa mau fetii, e e nehenehe ratou e faahoˈihia ma te ore e faaarahia ˈtu e aita atoa e moni hoona. E mea ino roa ˈtu â no te feia tamâ; i muri aˈe 10 hora e tae atu i te 12 hora ohiparaa i te fare haapiiraa, e imi ratou i te tahi atu ohipa ia nehenehe ratou e ravai e e faaamu i ta ratou utuafare. Ua hinaaro vau e faaafaro i teie tupuraa tano ore.
I to ˈu faahitiraa i te reira i te metua paretenia, ua parau oia ia ˈu e ahiri e e pupuhi ta ˈu i nia i to ˈu tapono e riro vau ei taata orure hau! I reira iho ua manaˈo vau e mea au aˈe na ˈu ia riro ei taata orure hau eiaha râ ei taata aroha ore mai ia ratou ra te huru. Faaoti ihora vau e ani ia faaorehia ta ˈu mau euhe tamau, te oreraa e faaipoipo, te oraraa veve, e te auraroraa i te mau ture. Ua hinaaro vau e tauturu rahi aˈe i te Ekalesia. Ua faatia-oioi-hia e faaore i ta ˈu mau euhe.
Ta ˈu polititaraa
I reira vau te haamataraa i te faatupu mau i ta ˈu euhe no nia i te oraraa veve. E rave rahi taime e ahiri e maa tapu faraoa ta ˈu na te feia aau maitai ïa e haaati ra ia ˈu i horoa mai. A tahi ra vau a ite ai i te huru oraraa mau o te taata rii. Ua tutava vau e te ekalesia o taua vahi ra i roto i te mau tuhaa atoa—to te faaroo, to te pae totiale e to te pae politita. Ei orometua haapii i te feia paari, e rave rahi taime to ˈu paraparauraa ia ratou no nia i te oraraa fifi roa tei faahepohia i nia ia ratou e te totaiete taata, to ratou mau tumu, e te mau ravea e vai ra. Eaha ïa taua mau ravea ra? Na mua ˈˈe te ohiparaa ma te mau ravea hau e te patoiraa; e i muri iho mai te peu e e titauhia te reira, na roto ïa i te puai ia naeahia te fa hinaarohia, oia hoi te parau-tia.
Ua faatae te taatiraa faaroo e politita amui, tei faanahohia e te mau perepitero katolita ma te turuhia e te mau taata noa, i ta ratou mau ravea i te mau tuhaa fenua navai ore rahi i Afirika, i Asia, e i te fenua Marite Latino. Te faaitoito ra teie taatiraa e faataahuri oioi i te mau faanahoraa totiale e faanavairaa faufaa na roto i te orureraa i te hau, ma te faaore roa i te mau huru faatereraa atoa i te pae faanavairaa faufaa, a te politita e te ihotumu o te mau hau e faatere ra i te mau nunaa ěê. E teie ta ˈna opuaraa oia hoi, e haamau i te faatereraa totiale Latino Marite o te faatupu i te hombre nuevo (taata apî), tiamâ i te mau otia tei faahepohia mai e te mau faanahoraa politita ěê.
E hopoia na matou te faaôraa ˈtu ia matou i rotopu i te feia veve, ma te faaau ia matou i to ratou huru oraraa. Ma teie mau manaˈo i roto i te feruriraa, ua tutava hua vau no te tauturu i te mau taata atoa—te feia apî e te feia ruhiruhia, te taurearea e te feia paari.
To ˈu iho oraraa—Te vare rahi roa ˈˈe
I to ˈu aroraa no te haamaitai i te oraraa o te feia veve, ua moe ia ˈu e e haavare te mafatu. Ua here roa vau i ta ˈu paoti, e perepitero, e ua faaea mauâ e piti matahiti. E ua hapu ihora vau. I to te perepitero iteraa i te reira, ua hinaaro o ˈna e haamarua i te aiû, o ta ˈu i ore i farii, e taparahiraa taata hoi teie. No te tapea i ta ˈu aiû, e tia ia ˈu ia faarue i ta ˈu ohipa e te perepitero e ia faarue i te oire no te mǎtaˈu e itehia ˈi e ua faaea mâua.
Ua faarue au i te oire ma te mauiui rahi e ua manaˈo vau e haapohe ia ˈu ma te horo i mua i te hoê pereoo auahi, ua tapea râ te hoê mea ia ˈu. Ua faaitoito noa vau. Ua horoa mai te mau hoa, te mau fetii, e te mau taata aau maitai no to ˈu oire tumu i te here, te hamani maitai e ua taa ratou i to ˈu huru—o te mea ïa ta te taata o ta ˈu i here roa i ore i faaite mai ia ˈu. I to ˈu fanauraa i ta ˈu tamaiti, o ratou tei haapao ia mauâ. Ua hinaaro vau e ia riro ta ˈu tamaiti ei taata paari puai e te itoito, te haavare ore i te mau mea o ta ˈna e tiaturi ra ma te ineine i te pohe no to ˈna mau manaˈo. Ei taipe no taua hinaaro ra, ua topa vau i to ˈna iˈoa e Ernesto ei haamanaˈoraa ia Ernesto Che Guevara (te tamaˈi guerillera tuiroo no Ra-Parata), o ta ˈu i haafaahiahia rahi roa.
I te taahuriraa te faatereraa no Ra-Parata e te nuu, ua hamani-ino-hia te mau pǔpǔ no te pae aui. Ua haruhia e rave rahi o to ˈu mau hoa. E rave rahi taime ua tomohia to ˈu fare e te mau encapuchados (te feia huna), tei hue i te mau tauihaa atoa e tei eiâ fatata ta ˈu mau taoˈa atoa. E rave rahi taime e titauhia vau e te mau hui mana no te faaite e teihea râ to ˈu mau hoa, aita râ vau i taiva i to ˈu mau hoa, mea au aˈe na ˈu te pohe i te riroraa ei taata haavare.
Te hoê taime faufaa
I to ˈu oraraa i raro aˈe i teie mau faateimaharaa, ua hinaaro vau e paraparau i te hoê taata ta ˈu e tiaturi e o te turu ia ˈu mai te hoê hoa mau. I reira e piti na Ite no Iehova haereraa mai i to ˈu fare. Ua farii vau ia raua ma te oaoa, e ua putapû vau i te hau e te auhoa ta raua i faaite. Ua hinaaro vau e ia hoˈi mai raua no te haapii i te Bibilia na muri ia ˈu. I to raua hoˈiraa mai, ua faataa ˈtu vau i te tupuraa fifi i reira vau i te toparaa e ua faaite tahaa noa vau ia raua e aita vau e hinaaro ra e ia faahapahia raua ei hoa no ˈu. Ua haapapu mai raua e aita raua e riaria ra no te mea ua ite te mau hui mana e o vai mau raua.
Mai te haamatararaa mai â, ua riro ta matou haapiiraa Bibilia mai te hoê faatitiauaraa fifi. No te mea e ua erehia ia ˈu te faaroo e aita vau e tiaturi faahou ra i te Atua, e mea fifi roa na ˈu te fariiraa i te mau manaˈo no nia i te haapiiraa e vai ra i roto i te buka tuatapaparaa bibilia Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Ua fatata roa vau i te faaea i ta ˈu haapiiraa, ma te faariro i te Bibilia ei aai noa e ua tano o Karl Marx i to ˈna parauraa e te haapaoraa “e opiumu na te nunaa.” I to ˈu faaiteraa i to ˈu mau manaˈo i te mau Ite e eiaha raua e haamâuˈa i to raua taime ia ˈu ra, ua pahono mai raua e e ere te haamâuˈaraa i te taime te tautururaa i te taata e titau mau ra i te tauturu.
Ua ite au i te hoê huru tupuraa ê atu i to ˈu titauraahia e haere i te Piha no te Basileia. Ua ravai roa vau i te mau putuputuraa i reira aore roa e itehia te tauaparauraa, te faatura te tahi e te tahi, e te faahoaraa. Mea taa ê mau râ te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua niuhia i nia i te Bibilia e e faaitoito te reira i te faaroo ma te turai ia tatou ia here te tahi i te tahi e tae noa ˈtu i to tatou mau enemi.
Ua na nia iho te huru kerisetiano apî i te haavîraa uˈana
I te pae hopea, ua itea mai ia ˈu te eˈa o te ao maitai aˈe. I te 8 no tiunu 1982, ua bapetizohia vau i te pape no te faaite e ua pûpû vau ia ˈu iho no te Atua ra o Iehova, e mai tei ore â i itehia aˈenei, ua opua vau e faaore i to ˈu huru taata tahito, te hombre nuevo politita o te haavîraa uˈana, e e rave mai i te huru taata apî, e ta ˈna mau hotu maitatai, tei faataahia i roto i te Galatia 5:22, 23. I teie nei, ua faaô vau ia ˈu i roto i te tahi atu huru aroraa, e aroraa kerisetiano, te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia e te horoaraa i to ˈu taime e to ˈu puai no te haapii i te taata te parau mau o te Basileia no nia i te hoê ao maitai aˈe.
Auê ïa haamaitairaa rahi mau e te haapiiraa i ta ˈu tamaiti iti ia paari ma te pee i te taahiraa avae o Iesu Mesia, to tatou Aratai e ta tatou Hiˈoraa, eiaha râ ma te pee i te hiˈoraa o Ernesto Che Guevara! Te pure nei au ia tomo ta ˈu tamaiti e o vau iho nei, e te feia e here ra i te parau-tia, e tae noa ˈtu to ˈu mau hoa tahito e ta ˈu mau fetii, i roto i taua ao maitai aˈe e a muri noa ˈtu, te hoê paradaiso i nia i te fenua tei î i te oaoa, te hau, te maitai, e te parau-tia. Eita te taata e faufaahia i te haavîraa uˈana; e faarahi râ i te au ore, te amahamaharaa, te ereraa i te mau mea, e te peapea ma te hope ore. Te parau nei au ma te ite no te mea no reira mai au.—Faatiahia e Eugenia María Monzón.
[Hohoˈa i te api 24]
Te pororaa i tera fare e tera fare i Ra-Parata