Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te fare?
“Hoê i muri iho i te tahi, te roohia nei te mau vahine i te pohe ino mau. . . . Noa ˈtu e, ua taa ê te huru o to ratou pohe, aita râ te tumu o te mau tupuraa i taa ê: Te parau ra te mau mutoi no Quebec [Kanada] e ua taparahihia na vahine taitahi e ta ratou iho tane aore hoa tahito aore ra apî. I te taatoaraa, ua taparahi-pohe-hia e 21 vahine i Quebec i teie matahiti [1990], ua pohe ratou i te hamani-ino-raa taue a to ratou hoa faaipoipo.” — Maclean’s, Atopa 22, 1990.
TE OOTI nei te hamani-ino-raa i roto i te utuafare, tei piihia e te tahi pae “te paeau poiri o te oraraa utuafare,” i te auhune o te mau utuafare amahamaha o te faahotu nei i te mau tamarii feruriraa hape no nia i te mau auraa tano e vai ra i rotopu i te tane e ta ˈna vahine. Aita ˈtura te tamarii e taa faahou e o vai te metua ta ratou e turu a tamata ˈi ratou i te taa e no te aha ra papa e taparahi ai ia mama. (Mea varavara roa, e uihia, no te aha e mea ino mau mama i nia ia papa?) E pinepine te itehia ei hotu o te hamani-ino-raa i roto i te utuafare te mau tamaroa o tei riro mai i muri iho ei mau tane o tei taparahi atoa i ta ratou mau vahine. Ua vaiiho te hiˈoraa o te metua tane i te mau fifi rahi i te pae o te manaˈo no ratou e i te pae o te huru o te taata atoa.
Te faˈi ra te buka a te Hau amui Te ao o te mau vahine—1970-1990 e: “Ua riro te aroraa a te mau tane i nia i ta ratou mau vahine i roto i te utuafare ei hara tei iti roa i te faaitehia—hoê o te tumu no te mea ua faarirohia teie huru hamani-ino-raa ei maˈi o te totaiete taata, eiaha râ ei hara.”
Mai te aha te rahi o te huru o te rave-ino-raa i te hoa faaipoipo i te fenua Marite? Ua tapao te parau faataa a te Apoora rahi tei faahiti-aˈenei-hia i roto i te tumu parau matamua e: “Mea mǎrû te parau ‘hamani-ino-raa i te utuafare,’ e mea riaria mau ra te haerea o ta ˈna e faataa ra. Te faaite ra te mau numera i te hoê huru mehameha mau, te rahi o te ati tei roohia i te rave-ino-raa i te hoa faaipoipo—o te hope hoi i roto i te pohe. E naeahia i rotopu e 2 000 e 4 000 vahine o tei rave-ino-hia o te pohe ra i te matahiti hoê . . . Taa ê atu i te tahi atu mau hara, te rave-ino-raa i te hoa faaipoipo e hamani-ino-raa ‘tamau’ ïa. E haamǎtaˈuraa tamau e e pinepine noa te tino i te pepe.”
Te parau ra te vea ra World Health e: “E itehia te hamani-ino-raa i te mau vahine i roto i te mau fenua atoa, e i roto i te mau pǔpǔ totiare e faanavairaa faufaa atoa. I roto i te mau peu e rave rahi a te nunaa, e tiaraa na te tane te taparahiraa i ta ˈna iho vahine. Mea pinepine roa, e faarirohia te taparahi-tamau-raa i te vahine e te tamahine e te hamani-ino-raa i te pae taatiraa ei ‘ohipa huna’ e ere te ohipa na vera—noa ˈtu e huimana aore ra e taata no te pae rapaauraa.” E ohie noa te hamani-ino-raa i te fare e tae roa i roto i te mau fare haapiiraa.
Ua itehia te reira i roto i te ohipa i tupu i te piha taotoraa tamahine o te fare haapiiraa no Kenya i te tiurai 1991. Ua faatia mai The New York Times e “71 potii haere haapiiraa i hamani-ino-hia i te pae taatiraa e te mau taurearea haere haapiiraa e 19 atu potii tei pohe i te hoê po i roto i te piha taotoraa i muri iho i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa. . . na nia iho e na nia iho noa ma te tauˈa-ore-hia e te mau mutoi e te mau orometua haapii.” Nafea e nehenehe ai e faataa teie hamani-ino-raa i te pae taatiraa o tei faautua-ore-hia? “Te faarahi ra teie ati i te manaˈo faateitei faufau mau a te mau tane e faatere ra i te oraraa totiare i Kenyan,” ta Hilary Ng’Weno tane i papai, raatira papai vea o The Weekly Review, te vea taio-rahi-hia i Kenya. “Mea peapea mau te huru oraraa a to matou mau vahine e mau tamahine. . . . E haapii matou i ta matou mau tamaroa ia iti e aore ra eiaha roa ˈtu e faatura i te mau tamahine.”
O te reira te tumu rahi o te fifi i te ao nei—mea pinepine te mau tamaroa i te paari ma te manaˈo e mea haehaa aˈe te mau tamahine e te mau vahine, e mau mea poietehia tano ia faatîtîhia. Ua faarirohia te vahine ei mea paruparu e te ohie ia haavîhia. E vitiviti te naeahia te faatura ore i te mau vahine e te faatia i te huru teitei aˈe a te mau tane e e hope oioi atoa ïa na roto i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa i nia i te hoê hoa aore ra te hoê manihini. E no nia i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa eiaha ia moehia e “e hope oioi noa te taatiraa, e inohia râ te mau manaˈo hohonu no te hoê oraraa taatoa.”—Parau faataa a te Apooraa rahi.
E rave rahi râ mau tane, noa ˈtu e ere ratou i te taata haavî uˈana i te vahine, e nehenehe râ ratou e faaauhia i te mau tane au ore roa i te mau vahine. Eita ratou e hamani ino i te tino, e rave ino râ ratou i te feruriraa. I roto i ta ˈna buka Te mau tane o tei au ore roa i te mau vahine e te mau vahine tei here ia ratou, te parau ra te taote ra o Susan Forward: “Mai ta ratou iho mau hoa vahine e faataa ra, mea pinepine [teie mau tane] i te mea au maitai e te here atoa hoi, e nehenehe râ ratou e taui taue noa a riro mai ai ei taata ino, amuamu, e ei taata parau ino. Ua rau te huru o to ratou haerea, ma te faariaria mau e te haamǎtaˈu e tae atoa i te mau aroraa aravihi e te huna na roto i te faahaehaa-noa-raa aore ra te patiatia-noa-raa. Noa ˈtu eaha te ravea, hoê â ïa huru hopea. E upootia te tane na roto i te tuu-pinepine-raa i ta ˈna vahine i raro. Eita atoa teie mau tane e farii i te amo i te hoê noa ˈˈe hopoia no nia i te huru o to ratou mau hoa i muri aˈe i ta ratou mau aroraa.”
Ua faaite mai o Yasukoa, e vahine tapone iti, e 15 matahiti i teie nei te faaipoiporaa, ia A ara mai na! i te huru o to ˈna oraraa utuafare: “E taparahi tamau noa to ˈu papa i to ˈu mama e te rave ino atoa ia ˈna. E moto o ˈna ia ˈna, e ume ia ˈna ma te huti i to ˈna rouru, e taora atoa i te ofai i nia ia ˈna. E ua ite ra anei outou e no te aha râ? No te mea ua uiui oia ia ˈna no ta ˈna ohipa faaturi e te tahi atu vahine. Ua ite outou, i roto i te mau peu tapone, e ohipa i matauhia na e e vahine faaturi ta te tahi mau tane. E feruriraa maramarama to to ˈu mama i tera tau e aita oia i farii i te reira. I muri aˈe 16 matahiti faaipoiporaa e e maha tamarii, ua faataa raua. E aita to ˈu papa i horoa i te moni no te faaamu e no te faaahu i te tamarii.”
Noa ˈtu e ua faaitehia i te mau huimana e te taparahihia ra te hoê vahine, mea pinepine e aita te reira i tapea i te tane iria ia haapohe i ta ˈna vahine. E rave rahi taime, i roto i te mau fenua mai te fenua Marite, aita e ture e au no te paruru i te vahine faaipoipo tei haamǎtaˈuhia e o te riaria roa. “Te faaite ra te hoê maimiraa e ua hau atu i te afaraa o te mau vahine i taparahi-pohe-hia e ta ratou mau tane, ua anihia te mau mutoi ia haere mai i te fare e pae aˈe taime i te matahiti i mahemo no te hiˈopoa maite i te pariraa no nia i te hamani-ino-raa i te utuafare.” (Parau faataa a te Apooraa rahi) I roto i te tahi mau tupuraa ati mau, no te parururaa ia ˈna i te mau rave-ino-raa hau atu, na te vahine ïa i taparahi i ta ˈna tane.
Te hamani-ino-raa i te utuafare, i reira o te vahine iho â tei pohe, ua rau ïa te huru o te mau tupuraa. I Inidia te numera i faaitehia no nia i te mau pohe o tei piihia te pohe no te moni faaipoiporaa (te taparahi ra te tane i ta ˈna vahine no te mea aita oia i mauruuru i te moni aufauhia mai e te utuafare fetii o te vahine faaipoipo) ua maraa ïa mai te 2 209 i te 1 988 e tae atu i te 4 835 i te 1 990. Eita e nehenehe e manaˈohia e e numera taatoa e te tano teie, i te mea e, aita i taiohia te pohe o te mau vahine e rave rahi mai te hoê ati i muri iho i te hamani-ino-raa i te fare—te ati matauhia na roto ïa i te tutuiraa e te mori arahu faaohipahia no te tunu i te maa. Te vai atoa ra te mau vahine te ore e nehenehe faahou e faaruru i te mauiui i te utuafare e o tei haapohe ia ratou.
E tamaroa aore ra e tamahine te maitihia
Eita e hiˈo-maitai-hia te mau vahine i te taime e fanauhia ratou e hou atoa ratou e fanauhia mai ai. Nafea ïa te reira? Ua uiui A ara mai na! ia Madhu no Bombay, Inidia, no teie ïa pahonoraa: “Ia fanau-anaˈe-hia mai te hoê tamaroa i roto i te utuafare fetii inidia, o te oaoa ïa. Aita ˈtura to te mama e fifi faahou. I teie nei, ua roaa i te mau metua te hoê tamaroa no te haapao ia raua ia ruhiruhia anaˈe. O to raua ïa teie ‘ora i te pae totiare’ o tei haapapuhia. Ia fanau-anaˈe-hia mai râ te hoê tamahine, e hiˈo-ino-hia mai te metua vahine e au ra e no ˈna te hape. Mai te huru ra e ua hopoi mai o ˈna i te tahi atu â fifi teimaha i te ao nei. E imi te mau metua i te moni rahi no te faaipoiporaa ia nehenehe o ˈna ia faaipoipohia. E mai te peu e e fanau noa te metua vahine i te mau tamahine, e vahine faufaa ore ïa o ˈna.”b
Ua faatia te vea Express Indian no nia i te mau tamahine i Inidia: “Aita e manaˈohia ra e mea faufaa mau to ratou ora no te oraraa o te utuafare.” Te faahiti nei teie â vea no nia i te hoê maimiraa i tupu i Bombay tei “faaite mai e i nia e 8 000 aiû i haamaruahia i muri aˈe i te hiˈopoaraa i te melo taatiraa, e 7 999 e mau tamahine ïa.”
Ua papai o Elisabeth Bumiller e: “E mea peapea mau te oraraa o te mau vahine inidia e ahiri e noaahia mai ia ratou te ara-maite-raa i horoahia i te tahi atu mau pǔpǔ iti nunaa aore opu taata i te tahi atu mau vahi o te ao nei, e tauˈahia ratou e te mau pǔpǔ turu i te tiaraa o te huitaata.”—Ia riro mai oe ei metua vahine no te mau hanere tamaroa.
“Aita e hopearaa i ta te vahine ohipa”
E parau-pinepine-hia e aita e hopearaa i ta te vahine ohipa. E parau mau te reira, e pinepine râ te tane i te tauˈa ore mai. Te hoê metua vahine e tamarii ta ˈna aita ïa ta ˈna e tabura hora raveraa ohipa tamau, mai te hora hitu e tae atu i te hora toru, mai ta te mau tane iho â. Mai te peu e, te taˈi ra pepe i te po, o vai ïa te tia oioi i nia? Na vai e tama i te fare, e puˈa e e auri i te ahu? Na vai e tunu e e tuu i te maa i nia i te airaamaa ia hoˈi mai te tane na te ohipa? Na vai e tama i muri aˈe i te amuraa maa e e faaineine i te tamarii i te taime taotoraa? E i roto e rave rahi mau fenua, ia amui-atoa-hia te reira, o vai te haere atea e tii i te pape no te utuafare ma te rave atoa i te ohipa faaapu e e tamarii i nia i to ˈna tua? Te metua vahine iho â ïa. E ere ïa ta ˈna tabura ohipa mai te hora 7 e tae atu i te hora 3 anaˈe i te mahana taitahi; mea pinepine e raeahia 12 e tae atu i te 14 hora aore ra hau atu. E aita hoi ta ˈna e moni hau te aufauhia mai—e te mea pinepine roa aita atoa ïa e parau haamauruururaa!
Ia au i te vea ra World Health, i Etiopia “e titauhia te mau vahine” e rave rahi “ia rave i te ohipa e 16 e tae atu i te 18 hora i te mahana hoê, [e] no te iti te moni e aufauhia mai eita ïa e maraa ia ratou i te faaamu i te utuafare. . . . E ohipa matauhia te poia i te mau mahana atoa; i te rahiraa o te taime, [na te mau vahine e ohi e e amo i te vahie] e noaa noa ïa ia ratou hoê meriti maa iti no te mahana hoê e e faarue hoi ratou i te fare ma te ore e tamaa i te poipoi.”
Ua parau o Siu no Hong Kong, e 20 matahiti i te faaipoiporaa i teie nei, e: “I roto i te oraraa tinito, e manaˈo iho â te tane e mea faufaa ore te vahine, ma te faariro ia ratou ei mau rave ohipa i te fare e ei mau vahine fanau i te tamarii, aore ra, i te tahi atu pae, ei idolo, ei ohipa hauti, aore ra ei taoˈa i te pae taatiraa. Te mea mau râ, eaha ta te mau vahine e hinaaro nei, ia faarirohia ratou ei mau mea poietehia maramarama. E hinaaro matou ia horoa te tane i te tariˈa faaroo ia paraparau anaˈe matou e eiaha râ ratou e faariro ia matou ei maau te huru!”
E ere i te mea maere, ia parau anaˈe te buka ra Te mau tane e te mau vahine e: “I te mau vahi atoa, noa ˈtu e e hiˈo-maitai-hia te mau vahine, e mea faufaa aˈe râ te ohipa a te mau tane i ta te mau vahine. E ere roa tei te huru opereraa a te totaiete i te mau toroa e te mau ohipa i rotopu i te tane e te vahine; area râ o te feia e tane ratou te mea faufau aˈe i te hiˈoraa o te huiraatira taatoa.”
Te tumu o te reira, e peu matauhia te farii-noa-raa i te ohipa a te vahine i te fare ma te ore e haamauruuru ia ˈna. No reira te faˈi ra te omuaraa parau a te buka Te ao o te mau vahine—1970-1990 e: “I te rahiraa o te taime, te huru oraraa o te mau vahine—e ta ratou mau ô no te utuafare, no te faanavairaa faufaa e to te fare iho—aita ïa e tauˈahia ra. Ua tatarahia e rave rahi mau numera na roto i te mau parau no te faataa i te huru o te mau tane e ta ratou mau ô, eiaha râ ta te mau vahine, aore ra eita roa ˈtu e haapaohia e e tane anei aore ra e vahine. . . . Aitâ i faarirohia te ohipa a te mau vahine i te mea faufaa noa ˈˈe i te pae faanavairaa faufaa—e aita atoa i numerahia.”
I 1934, ua faaite te taata papai no te pae Apatoerau no Marite o Gerald W. Johnson tane i to ˈna mau manaˈo no nia i te mau vahine i te vahi raveraa ohipa: “E pinepine te vahine i te rave i te ohipa a te hoê tane eita râ e aufauhia hoê â tino moni e to te tane. Te tumu no te mea aita e vai ra te hoê noa ˈˈe ohipa i te mahana taitahi mea rave maitai aˈe te tahi mau tane i te hoê noa ˈˈe vahine. Te mau taata tuiroo nira ahu e hamani taupoo e mau tane ïa . . . Te mau taata tunu maa tuiroo e mau tane iho â ïa. . . . Teie ïa te mea mau, e hinaaro iho â te mau paoti ohipa atoa e aufau na te hoê tane i te tino moni rahi aˈe i ta ˈna e aufau na te hoê vahine no te hoê â ohipa no te mea e tumu to ˈna no te tiaturi e ohipa maitai aˈe te tane.” Noa ˈtu e e parau faaooo rii, te faaite mai nei râ te reira i te manaˈo pae tahi o teie tau, o te matau noa i te itehia i roto i te feruriraa o te mau tane.
Te faatura-ore-raa—Te hoê fifi o te ao nei
Ua faatupu te mau peu a te mau nunaa i ta ratou iho mau haerea, mau manaˈo pae tahi, e mau feruriraa patoi i te tiaraa o te vahine i roto i te totaiete taata. Teie râ te uiraa te tia ia pahonohia ˈtu, te faaite nei râ teie huru i te tura e au no te faahanahana i te vahine? Aore ra, te faaite nei te reira i te faatereraa haavî a te tane i te roaraa o te mau senekele no te mea e tino puai iho â to te tane? Mai te peu e e faarirohia te mau vahine ei tîtî aore ra ei mau taoˈa haavî, teihea ïa te faatura no te faahanahana ia ratou? I roto i te rahiraa o te mau peu a te mau nunaa, ma te rahi aore ra ma te iti, ua faahaehaahia te tiaraa a te vahine e ua haaparuparuhia te tiaturiraa ia ˈna iho.
No ǒ mai i te fenua Afirika te hoê hiˈoraa i rotopu e rave rahi i te ao nei: “E tia i te mau vahine Yoruba [Nigeria] ia faaite i te hoê huru mâˈua e te farii noa i mua i ta ratou mau tane, e ia tamaa anaˈe ratou, e titauhia e ia tuturi ratou i raro i te avae o ta ratou mau tane.” (Te mau tane e te mau vahine) I te tahi atu mau vahi o te fenua nei, ua rau te huru o teie faatîtîraa—e tia i te vahine ia haere na muri mai i te tane i te hoê atearaa tano, aore ra e haere avae noa oia e tei nia iho hoi ta ˈna tane i te puaahorofenua aore te aseni, aore ra e amo oia i te tauihaa e aita hoi ta te tane, aore e tamaa oia o ˈna anaˈe e te vai atu â.
I roto i ta ˈna buka Te vahine tapone, ua papai Edwin Reischauer, tei fanauhia e tei paari i te fenua Tapone: “E ite-tahaa-noa-hia te huru faateitei a te tane i te fenua Tapone. . . . E peu matau-noa-hia e, e piti ïa huru titauraa i te pae taatiraa, te tane e tiamâraa ïa to ˈna e e taotiahia te vahine. . . . E titauhia te vahine faaipoipo hau roa ˈtu i te tane ia here noa i ta ˈna iho tane.”
Mai te mau fenua e rave rahi, ua riro atoa te haapeapearaa i te pae taatiraa i te fenua Tapone ei fifi i roto i te pereoo tere na raro i te fenua tei î roa i te taata i te hora raveraa ohipa. Ua parau o Yasuko, no te oire o Hino i pihai iho ia Tokyo, ia A ara mai na! e: “Ei potii, e haere vau i Tokyo no te rave i te ohipa. E mea haama roa na ˈu no te mea e haafaufaa te tahi mau tane i teie huru tupuraa no te iiti e no te mirimiri ia ˈu i te vahi e tano ia ratou. Eaha ïa te tia ia matou te mau vahine ia rave? E faaoromai noa ïa matou. Aue râ i te haama e. I te poipoi i te hora raveraa ohipa te vai ra te pereoo taa ê no te mau vahine, e nehenehe ïa te tahi pae e ape i teie mau faainoraa.”
Sue, tei ora i te fenua Tapone, e ravea ta ˈna no te aperaa i teie mau huru raveraa. E parau haapuai o ˈna e, “Fuzakenai de kudasai!” teie te auraa “A faaea i te hauti ia ˈu!” Te parau nei oia e: “E oioi te ara-maite-raa te noaahia mai e te ohipa atoa. Eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe tane e hinaaro ia faahaamahia o ˈna i mua i te taatoaraa. E ma te taue mau, eita roa ˈtu te hoê noa ˈˈe tane e mirimiri faahou ia ˈu!”
E fifi mau te faatura ore i te vahine i te fare i te mau vahi atoa o te ao nei. Eaha ïa te tiaraa o te vahine i te vahi raveraa ohipa? E faaturahia e e haafaufaahia ra anei ratou hau atu i reira?
[Nota i raro i te api]
a Ua ani mai te feia i uiuihia te manaˈo eiaha ia faaitehia to ratou iˈoa. Ei iˈoa mono ïa tei ravehia i roto i teie tumu parau.
b E pari noa iho â te tane e na te vahine te hape ia fanau-anaˈe-hia e tamahine. Aita roa ˈtu ratou e feruri ra i te ture no nia i te mau toromotoma e no reira ïa e tamahine te fanauhia mai. [Hiˈo i te afata i nia i teie api.]
[Tumu parau tarenihia i te api 6]
Nafea te melo taatiraa o te aiû ia haamauhia?
“Ua haamauhia te melo taatiraa o te aiû aore i fanauhia ˈtura i te taime tôraa, e na te huero otane e haamau i te reira. Te mau huero ovahine atoa ta te vahine e faatupu e mau huero ovahine anaˈe i te mea e te vai ra i roto te X, aore ra te toromotoma no te melo taatiraa vahine. I roto i te tane, o te afaraa noa ïa o te huero otane te amo i te toromotoma X, e te tahi atu afaraa e toromotoma Y ïa, o te toromotoma no te melo taatiraa tane ïa.” No reira, ia amui anaˈe e piti toromotoma X, e noaahia mai ïa e tamahine; ia tahoê anaˈe te Y tane e te X vahine, e tamaroa ïa te aiû. No reira, ia fanau anaˈe mai te vahine i te tamaroa aore ra te tamahine na te toromotoma o te pape otane ïa e faaoti i te reira. (Te ABC o te tino o te taata, te buka a te Reader’s Digest) E ere roa ˈtu i te mea tano ia pari anaˈe te hoê tane i ta ˈna vahine mai te peu e tamahine noa ta ˈna e fanau mai. Eita e tia ia pari i te tahi e te tahi. Eita to tatou mana i nia i te maiti eaha te tamarii e fanauhia mai.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 8]
Te hoê ati rahi mau
I roto i ta ˈna buka Te aifaitoraa te vahine e te tane aore ïa tiaturiraa, ua papai Elizabeth Fox-Genovese e: “Aita e vai ra te hoê tumu ia tiaturi e, e titau hua e rave rahi mau tane . . . i te faaohipa i to [ratou] puai i roto i te hoê tupuraa i reira te haafaufaa-noa-hia ra ratou—to ratou ïa mau auraa e te mau vahine. Mai te peu e ua tano teie manaˈo ino no ˈu, tei mua ïa tatou i te hoê ati rahi mau.” I roto i teie ati rahi mau o te mau mirioni vahine ïa e mauiui nei i te mahana hoê i te rima a te hoê tane, metua tane aore ra te tahi noa ˈtu tane e haapepe ra i te taata paruparu aˈe—e tane tei ore i manuïa i te “pahono i te titauraa no nia i te tia e te parau-tia.”
“I roto e toru ahuru hau [o te fenua Marite], ia au i te ture e nehenehe noa iho â te tane e hamani ino i ta ratou mau vahine i te pae taatiraa; e hoê ahuru noa hau e ture ta ratou e faatia ra ia tapeahia te tane o te hamani ino ra i te utuafare . . . Te mau vahine e aita ˈtu ravea maoti te hororaa, te manaˈo ra ratou e e ere atoa te reira i te hoê maitiraa. . . . Hoê i nia i te toru o te 1 mirioni vahine taparahihia e imi ra i te vahi haapuraa no ratou i te matahiti hoê eita ïa e itehia e ratou.”—Omuaraa parau no Te tairi ereere—Te tamaˈi huna i nia i te mau vahine marite, a Susan Faludi.
[Hohoˈa]
No te mau mirioni vahine, te hamani-ino-raa i te utuafare o te paeau poiri ïa o te oraraa o te utuafare
[Hohoˈa i te api 7]
E mau hanere mirioni e ora ra aore e pape i te fare, aore e vahi haumitiraa, aore e uira i te fare—ahiri e fare to ratou