Te faaturaraa i te mau vahine i te mau mahana atoa
MAI TE PEU e e tia ia faaturahia te mau vahine hau atu i teie nei, afea e ihea roa te tauiraa e haamata ˈi? Afea e ihea te mau manaˈo pae tahi te matauhia i te tupu mai? I te fare e i te fare haapiiraa, i te mau matahiti paariraa. Te rahiraa o te huru o to tatou haerea tei te ohiparaa ïa a te mau metua. No reira ïa, ma te tano, o vai te nehenehe e ohipa puai mai i nia i te haerea ta te mau taurearea tane e faaite mai i muri iho i nia i te mau vahine? Ma te papu, o te metua tane e te metua vahine ïa. Hoê o te taviri o teie fifi o te haapiiraa tano ïa o te nehenehe e ǒ mai i roto i te utuafare e o tei ohipa mai i nia i te mau metua.
Mea nafea te mau vahine i te hiˈoraahia
Ua niuhia teie manaˈo pae tahi i te fare o ta Jenny, vahine haaputu parau faaipoipo, matahiapo no e maha tuahine e faahohoˈa ra, i te na ôraa e: “Ei potii apî, ua ite noa matou i te mea e i te fenua Marite, mea rahi aˈe te mau vahine i te mau tane. E ia hinaaro anaˈe oe e faaipoipo, e imi ïa oe i te ravea e ia hinaaro te tane ia oe.
“No reira ïa ua haamatau-atoa-hia te mau vahine i te manaˈo e mea haihai aˈe ratou. I te tahi atoa taime, e horoa mai te mau metua i te manaˈo e aita to oe e faufaa aˈe i to te mau tamaroa. Ia haere anaˈe mai te tane i te fare hoê â poroi ta ˈna, e mea haehaa aˈe oe i te tane.
“No te aha e niuhia ˈi to tatou iho faufaa no te rahiraa na nia ïa i te faito e te haviti o te tino aore ra te nehenehe ore? E faaauhia ra anei te mau tane mai te reira te huru?”
Ua horoa mai o Betty, 32 matahiti i te faaipoiporaa, e raatira fare toa tahito, i te tahi atu manaˈo: “No te aha e hiˈohia ˈi te vahine ia au i to ˈna huru ei vahine eiaha râ ia au i to ˈna ite, to ˈna aravihi e to ˈna maramarama? Te mea ta ˈu e ani nei i te mau tane ia haapao ratou i ta ˈu huru feruriraa. Eiaha e tuu ia ˈu i raro na nia i to ˈu huru ei vahine!
“E mea pinepine te tane i te faariro ia matou ei mea maˈua e te maau—mea mâˈua roa no te rave i te hoê faaotiraa maitai. Ua taa ia oe te auraa o ta ˈu parau? Ia haapao ratou ia matou mai ta ratou e hinaaro ra e ia haapaohia ratou. E na te reira e taui oioi i to ratou huru feruriraa!” Te mea o ta ˈna e ani ra ia faaohipa te mau tane i te ture auro, ‘E te mau mea atoa ta oe e hinaaro ia vetahi ê, e na reira atoa oe ia ˈna.’—Mataio 7:12.
Ua faahiti mai teie na vahine i te tahi mau manaˈo tano. Eiaha ia niuhia te faufaa mau o te hoê vahine na nia i te huru rapaeau noa e to ˈna huru navenave aore ra na nia i te manaˈo pae tahi o te mau peu. Teie te huru faataaraa a te hoê parau paari paniora: “E oaoa te mata i te vahine haviti; e oaoa râ te mafatu i te vahine maitai. Ahiri e e ofai maitatai te vahine matamua, e pueraa taoˈa rahi ïa te piti o te vahine.”
Te horoa ra te Bibilia i te hoê â manaˈo ma te parau taa ê râ: “E to outou unauna eiaha ei rouru faanehenehe-roa-hia, aore ra ei auro e te poe aore ra te ahu moni rahi, o te huru taata moe râ—te hamani maitai tahuti ore o te feruriraa mǎrû e te maitai, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” Eita e tano ia faaauhia te hoê buka na nia noa i to ˈna tapoˈi, no reira ïa eiaha tatou e faaau i te taata na nia noa i to ˈna tino, ei vahine aore ra ei tane.—Petero 1, 3:3, 4, Phillips.
Te faaiteraa i te faatura i te fare
Te hoê autâraa tano iho â a te mau vahine e rave rahi, te vahine rave ohipa iho â aore ra te mau metua vahine, e eita te mau tane faaipoipo e farii i te ohipa o te utuafare ei ohipa hau, e ua matau noa ratou i te ore e rave i ta ratou tuhaa. Ua parau o Susan Faludi, tei faahiti-aˈena-hia, e: “Aita atoa te mau vahine e fanaˈo ra i te aifaitoraa i to ratou iho fare, te amo noa nei â ratou e 70 i nia i te hanere o te mau ohipa o te utuafare.” Eaha ïa te ravea no teie ohipa tia ore?
Noa ˈtu e eita e rave rahi tane e au i te reira ia au i te peu a te tahi mau nunaa, e tia ia faanahohia te hoê tuhaaraa ohipa pae tahi ore, ia rave anaˈe iho â te vahine i te ohipa i rapaeau. No te tuharaa i te ohipa, e tia ia haapaohia te tuhaa ohipa ta te tane e matau i te amo—atuaturaa i te pereoo, tâpûraa te aihere e te aua, auri pape, te uira, e te vai atu â—o te aifaito iho â i te taime ta te vahine e rave no ta ˈna mau ohipa. I te tahi mau fenua, e tiai te tane e na ta ˈna vahine e tamâ atoa i te pereoo, mai te huru ra e tuhaa atoa teie no te fare!
Ua au maite ïa, teie manaˈo e tuha i te ohipa i te fare i te aˈoraa a te aposetolo Petero i te mau tane ia faaea ratou e ta ratou vahine “ma te ite.” (Petero 1, 3:7) I rotopu i te tahi atu mau mea, eita e tia i te tane ia riro noa ei apiti aore ra ei hoa tauˈa ore e te aau etaeta. E tia ia ˈna ia faatura i te ite e te aravihi o ta ˈna vahine. E tia atoa ia ˈna ia taa i to ˈna mau hinaaro ei vahine, ei hoa faaipoipo e ei metua vahine. E titau hau atu ïa te reira i te tane e faaamu ra i te utuafare ma te hopoi mai i te moni na te utuafare; te na reira atoa ra hoi e rave rahi mau vahine rave ohipa. E tia ia ˈna ia taa i to ˈna mau hinaaro to te pae tino, to te mau manaˈo hohonu e to te feruriraa, to te pae taatiraa, e tei hau roa ˈtu to te pae varua atoa ïa.
No te tane e faˈi ra e te pee ra o ˈna i te mau faaueraa kerisetiano, ua hau atu ïa ta ˈna hopoia—te apeeraa i te hiˈoraa o te Mesia. Ua horoa te Mesia i te hoê titauraa nehenehe mau i te feia atoa “i haˈa rahi e tei teiaha te hopoia,” i te na ôraa e “e na ˈu outou e faaora. . . . Te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau, e e noaa hoi te ora i to outou varua.” (Mataio 11:28, 29) Aue ïa titauraa rahi na te mau tane e te mau metua tane kerisetiano! E tia ia ratou taitahi ia ani: ‘E faaitoito anei vau i ta ˈu vahine aore ra e faahaehaa vau ia ˈna? E taata mǎrû e te ohie ia haafatata ˈtu, aore ra e taata haavî e te faateimaha anei au? Te faaite ra anei au i te “aroha taeae” i te mau putuputuraa kerisetiano e aore e faaoromaihia vau i te fare?’ Eita te tane e piti aˈe haerea to ˈna e fariihia i roto i te amuiraa kerisetiano.—Petero 1, 3:8, 9.
No reira ïa, aita ïa e otoheraa e vai ra no te hoê tane mai ta te hoê vahine kerisetiano haavîhia i faataa mai: “Te upoo kerisetiano iria uˈana e mea maitai roa o ˈna i te Piha o te Basileia e e hoo oia i te mau ô na vetahi ê ma te haavahavaha râ i ta ˈna iho vahine.” Ia faatura-maitai-anaˈe-hia te vahine eita ïa e itehia te faateimaharaa e te faahaehaaraa. Parau mau, e piti tuhaa to teie tumu parau; e tia atoa i te vahine faaipoipo ia faaite i te tura e au no ta ˈna tane.—Ephesia 5:33; Petero 1, 3:1, 2.
Ei faahopearaa ua papai te taote ra, o Susan Forward no te haapapu i te reira: “Ua niuhia te taairaa maitai i nia i te faaturaraa te tahi e te tahi.” E hopoia ïa na nau hoa toopiti te manuïaraa. Te na ô faahou ra oia: “E mea titauhia ia tauˈahia ˈtu e ia haapaohia to te tahi mau huru e mau hinaaro, ma te haafaufaa atoa i te mau mea no reira na hoa taitahi i taa ê ai. . . . E itehia iho â i na hoa tei here te tahi i te tahi te ravea no te faaauraa i to raua mau taa-ê-raa; eita raua e faariro i te mau tatamaˈiraa ei aroraa te tia ia upootia mai aore ia pau.”—Te mau tane te riri i te mau vahine e te mau vahine tei here ia ratou.
Te horoa atoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa maitai i te mau tane i roto i te Ephesia 5:28: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou iho i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho.” No te aha e parau mau tera? No te mea e faarirohia te faaipoiporaa mai te moni fatu amui te huru e ua vaiiho na taata toopiti e 50 i nia i te hanere o te moni. Mai te peu e haamâuˈa te tane i te hoê noa ˈˈe tuhaa o taua moni ra, e fifihia raua i te pae faanavairaa faufaa. Oia atoa, mai te peu e hamani ino noa ˈtu te tane i ta ˈna vahine, i reira iho ra aore ra a muri aˈe, e fifihia o ˈna. No te aha? No te mea ua riro ta ˈna faaipoiporaa ei faufaa fatu amui. Mai te peu e e faaino oe i taua faufaa ra, e inohia ïa na tuhaa e piti.
Teie te hoê vahi faufaa te tia ia haamanaˈohia no nia i te faaturaraa—eiaha ïa te reira ia anihia ˈtu. E tia i na hoa toopiti ia faatura te tahi i te tahi, e tia atoa râ ia raua ia tutava ia roaahia mai te reira. Aita roa ˈtu i noaa i te Mesia te faatura na roto i te faaheporaa na nia i to ˈna mana puai aore ra to ˈna tiaraa.a Oia atoa, i roto i te faaipoiporaa, e tutava te tane e te vahine ia roaa mai te faatura na roto i ta raua ohipa-amui-raa ma te aupuru te tahi i te tahi, eiaha râ ma te raveraa i te mau irava Bibilia no te tupai te tahi i te tahi no te aniraa i te reira.
Te faaiteraa i te faatura i te vahi raveraa ohipa
E mea tano anei ia faariro te mau tane i te mau vahine ei haamǎtaˈuraa i to te mau tane teoteo? I roto i ta ˈna buka Haapiiraa turu i te tiaraa o te vahine aore ïa e mau tiaturiraa hape, ua papai Elizabeth Fox-Genovese e: “Te parau mau, te hinaaro nei e rave rahi mau vahine i teie nei mahana i te mea ta te mau tane e rave rahi e hinaaro nei: ia noaa mai te oraraa maitai, ia fanaˈo i te oraraa, e ia manuïa i teie nei ao ma te ore e faaruru i te mau fifi e rave rahi? E tano anei ia faarirohia teie hinaaro ei haamǎtaˈuraa na te mau tane? Ua parau atoa oia: “No te aha tatou e ore ai e farii i te reira, e noa ˈtu te mau tauiraa atoa ta te ao i farerei aˈenei aore ra e farerei â, e vai noa te mau taa-ê-raa o te faaoaoa hoi ia tatou?”
E titauhia iho â i te hoê tane kerisetiano raatira pǔpǔ aore ra paoti ohipa ia faatura i te hanahana o to ratou mau hoa rave ohipa vahine e ia haamanaˈo ratou e hoê noa “upoo” to te vahine faaipoipo, ta ˈna iho ïa tane, ia au i te Bibilia. E tiaraa to te tahi pae i te hiˈopoa e mea faaturahia ratou no te reira, ia au faahou â i te Bibilia, te “upoo” o taua vahine ra o ta ˈna iho ïa tane.”—Ephesia 5:22-24.
Ei aparauraa no te faaitoito e tia ˈi i te vahi raveraa ohipa. Ia tauaparau anaˈe te tane no nia i te mau parau e piti aˈe auraa e te mau parau taiata, aita ïa ratou e faaite nei i te tura e au no te vahine, e aita atoa ïa ratou e haamaitai ra i to ratou iho roo. Ua papai Paulo i te mau kerisetiano: “Area te faaturi e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faataa rii iino ra, e ore ïa e au: ei haamaitai râ i te Atua.”—Ephesia 5:3, 4.
Te tauiraa i te tuhaa ohipa ma te ore e haapao i te huru o te vahine aita atoa ïa te reira e faaitehia ra te faatura. Ua parau o Jeanne, e tuati vahine, e: “Mea au roa, ahiri ratou e ani mai na mua ˈˈe te mau tauiraa e ravehia i roto i ta matou tuhaa ohipa. Mea papu e mau faahopearaa maitai te itehia mai. E mea hinaarohia na te mau vahine te aroha e ia haafaufaahia ratou.”
Te tahi atu tuhaa o te tura i te vahi raveraa ohipa o te otia ta te tahi mau vahine e pii ra te “aroaro hiˈo.” Teie te auraa te “huru pae tahi o te ture e tapea ra i te vahine eiaha ia raeahia te tiaraa faatere i roto i te fare ohiparaa e ere na te hau.” (The New York Times, 3 no tenuare, 1992) Ei faahopearaa, te faaite ra te hoê maimiraa apî i ravehia i U.S.A. e mea iti mau te mau vahine e toroa teitei to ratou, e 14 i nia i te hanere i Hawaii e 18 i nia i te hanere i Utah e 39 i nia i te hanere i Louisiane. Ahiri e faaitehia te faatura, eita ïa e niuhia te toroa teitei aˈe i te vahi raveraa ohipa mai te peu e e tane e aore ra e vahine i nia râ i te aravihi e te ite. Ua parau te raatira vahine i te pae maimiraa o Sharon Harlan e: “Te maitai maira, area râ. . . te vai noa nei â te mau otia e tapea ra i te mau vahine.”
[Nota i raro i te api]
a Hiˈo Te Pare Tiairaa no te 15 no me, 1989, mau api 10-20, na roto i te reo farani “Te faaiteraa i te here e te faatura ei tane faaipoipo” e “. . . ei vahine faaipoipo.”
[Tumu parau tarenihia i te api 14]
TE FAATURA Eaha te tia i te mau vahine ia rave?
● Ei FAATURA IA ˈNA IHO e ia tapea i te reira
● Ia haapapu maitai te parau e te haerea ta oe e faatia
● A haamau i te mau otia e au i te haerea e te parau tano
● Eiaha e tataˈu e te mau tane no nia i te mau parau faufau e te mau parau faaata tano ore; e faaiti te reira i te roo o te vahine e to te tane
● Eiaha e faanehenehe hua, noa ˈtu te huru o te faito ahu; na ta oe huru faanehenehe e faaite i te huru faaturaraa ia oe iho
● A haa ia noaahia mai te faatura na nia i to oe haerea; a faatura i te mau tane mai ta oe e titau maira ia ratou
● Eiaha ei peu faaherehere
TE FAATURA Eaha te tia i te mau tane ia rave?
● A faatura e a faahanahana i te mau vahine atoa; eiaha e mǎtaˈu i te vahine vahavai
● Eiaha ia faahoa rahi roa i te vahine e ere ta oe iho vahine, ma te mau parau here tei ore i anihia
● A ape i te parau hauti faufau e te mata faahinaaro
● Eiaha e haapopou hua, e eiaha e tapea ma te tano ore
● Eiaha e faaiti e e tuu ia ˈna i raro e ta ˈna atoa ohipa
● A ani, a faaroo e a tauaparau ma te au
● A haamauruuru i te vahine no ta ˈna ohipa
● A tauturu i te raveraa i te ohipa i te fare. Mai te peu te manaˈo ra oe eita e au i to oe hanahana, mai te aha ïa te huru no ˈna?
● Mai te peu e te ora ra oe i ǒ to oe nau metua, ia haapao maitai oe i te mau faateimaharaa e faaruruhia ra e ta oe vahine. O ˈna ta oe hopoia matamua e te titau maira o ˈna ia turu oe ia ˈna (Mataio 19:5)