VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/7 api 3-4
  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i teie mahana?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i teie mahana?
  • A ara mai na! 1992
  • Papai tei tuea
  • Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • ‘Te mau vahine o te rohi nei i roto i te ohipa a te Fatu’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/7 api 3-4

Te mau vahine—Te faaturahia ra anei i teie mahana?

NO TE aha e tuuhia ˈi teie uiraa? e ani mai paha te tahi mau tane ma te maere. Ia hiˈopoa-anaˈe-hia râ te huru raveraa i nia i te mau vahine i te roaraa o te aamu, e i teie nei mau mahana i te ao atoa nei, na te tahi noa ïa mau uiraa e haamaramarama mai ia tatou no nia i te pahonoraa.

I roto i te utuafare fetii, o vai ma tei hamani-ino-rahi-hia nei e o vai te feia haavî? O vai ma tei taparahi-matamua-hia i roto i te faaipoiporaa? Te tane aore ra te vahine? O vai ma tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i te tau hau e te tau tamaˈi? O vai ma tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa i te vai-tamarii-raa ra? Te tamaroa aore ra te tamahine? O vai ma tei faahaehaa-pinepine-hia e te mau ture a te taata ei melo huiraatira iti aˈe? O vai ma tei ore i fariihia te tiaraa no te maiti? O vai ma tei iti te ravea no te haapii? Te tane aore ra te vahine?

Te vai noa nei â te mau uiraa, te faaite nei râ te mau mea i iteahia i te tupuraa mau. I roto i ta ˈna buka Ia riro mai oe ei metua vahine no te mau hanere tamaroa, ua papai o Elisabeth Bumiller, no nia i to ˈna iho oraraa i te fenua Inidia e: “Te ‘huru mau’ o te vahine inidia, o tei naeahia fatata 75 i nia te hanere o na maha hanere mirioni vahine e tamahine i Inidia, te ora ra ratou i roto i te hoê oire iti. . . . Aita oia i ite i te taio e te papai, te vai nei râ te hinaaro, e mea varavara oia ia tere hau atu i te 30 kilometera i te atea i to ˈna vahi fanauraa.” E ere teie aifaito-ore-raa i te pae haapiiraa i te hoê fifi i Inidia noa i te mau vahi atoa o te ao nei.

I te fenua Tapone, mai e rave rahi atu â mau fenua, te vai noa nei â teie taa-ê-raa. Ia au i Te buka matahiti no Asaki, no te matahiti 1991, te numera o te mau tamaroa haere haapiiraa i na maha matahiti haapiiraa tuatoru e 1 460 000 ïa e te mau tamahine e 600 000 noa ïa. Ma te feaa ore, e nehenehe te mau vahine i te ao taatoa nei e haapapu i te iti o te ravea i te pae no te haapiiraa. ‘Te haapiiraa na te mau tamaroa ïa’ o te huru ïa o ta ratou i faaruru.

I roto i ta ˈna buka apî Te tairi ereere—Te tamaˈi huna i nia i te mau vahine marite, te ani ra o Susan Faludi i te tahi mau uiraa tano no nia i te tiaraa o te mau vahine i te Fenua Marite. “Mai te peu e ua aifaito te mau vahine marite i te mau tane, no te aha ïa o ratou te piti i nia i te toru o te tuhaa o te feia veve? . . . No te aha ratou i hau aˈe i te rahi i te mau tane o te ora ra i roto i te mau fare veve e aita ta ratou e paruru maˈi e ua tataipiti o te ore e fanaˈo i te moni ruau?”

O te mau vahine te numera rahi roa ˈˈe o tei mauiui hau roa ˈˈe. O ratou na mua ˈˈe tei faahaehaahia, tei parau-ino-hia, tei haafifihia i te pae taatiraa, tei faatura-ore-hia e te mau tane. Aita roa ˈtu teie huru rave-ino-raa e taotia-noa-hia i te mau fenua navai ore. E ere i te mea maoro aˈenei, ua haaputu te Apooraa rahi haavaraa i U.S.A i te mau parau faataa no nia i te hamani-ino-raa i te mau vahine. Ua faaite mai te reira i te tahi mau tupuraa huru ê mau. “I te mau 6 minuti atoa, ua hamani-ino-hia i te pae taatiraa te hoê vahine; i te mau 15 setoni atoa, ua taparahihia te hoê vahine. . . . Aore roa e vahine e ore e roohia i te hamani-ino-raa uˈana i teie nei fenua. No nia i te mau vahine marite e ora ra i teie nei mahana, e toru i nia i te maha o te riro mai ei vahine tei roohia i te hoê hamani-ino-raa uˈana, te mea iti ïa.” I te matahiti hoê, e toru e tae noa ˈtu i te maha mirioni vahine tei rave-ino-hia e ta ratou mau tane. Na teie tupuraa peapea mau i aratai ia haamanahia te ture no nia i te hamani-ino-raa i te mau vahine i 1990.—Parau faataa a te Apooraa rahi, Te ture no nia i te hamani-ino-raa i te mau vahine i 1990.

E hiˈopoa tatou i teie nei i te tahi o te mau tupuraa i reira te mau vahine i faaoromai i te faatura ore a te mau tane i te ao nei. E i muri iho, i roto i na toopiti tumu parau hopea, e tuatapapa tatou e mea nafea e iteahia ˈi te faaturaraa te tane i te vahine e te vahine i te tane i roto i te mau haerea atoa o te oraraa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono