E faaorehia anei te taiˈaraa e te mau upeˈa haapainu?
UA PARAU te Apooraa rahi a te mau Nunaa Amui i New York e “eita roa ˈtu oia e hiˈo i te huru o te taoˈa e mea haamâuˈa roa oia.” Ua faataa te pu no Europa a te IIED (Pu maimiraa a te ao nei no te vahi nohoraa e te faahaereraa i mua) i haamauhia i Lonedona e ua riro oia “ei haamǎtaˈuraa rahi no te mau mea ora o te moana.” Hoê ahuru ma ono nunaa no Patitifa o tei faahapa i te reira mai “te hoê taoˈa vavahi maamaa.” Oia mau, te roohia nei te ohipa ravaai e te upeˈa haapainu i te faahaparaa na te palaneta atoa nei. Eaha hoi te tumu?
Ua tuuhia te mau upeˈa haapainu—e mau upeˈa faatautauhia o te painu haere na roto i te miti mai te mau paruru ra te huru—na roto i te mau miti na te pae fenua i roto i te roaraa o te mau tausani matahiti. Tera râ, i te hopea o te matahiti 1970, ua maraa taue noa te ohipa ravaai e te upeˈa haapainu na tua mai, e i teie mahana, ua hau atu te nuu taiˈa i te tausani mau pahi taiˈa e te upeˈa haapaainu no Tapone, no Taiwan, e no te Repubilita no Korea o te paheru haere nei i te mau moana Patitifa, Ataranitita, e Inidia, no te imi i te fee, te aahi, te haura, e te samono. I te mea e te faaohipa nei te pahi tataitahi, ia au i te tahi mau numera i tapaohia mai, i te mau upeˈa rarahi e faatautauhia e 11 metera te hohonu e e e 50 kilometera te roa, ia amuihia te roaraa o te mau upeˈa o teie nuu taiˈa, e naeahia ïa tau 50000 kilometera—hau atu i te haaatiraa o te fenua!
“Te mau paruru o te pohe”
No te aravihi o teie mau upeˈa ite-ore-hia tei hamanihia e te taura nylon o te tapea i te iˈa na nia i to ratou raumea, inaha ia au i te vea ra IIED Perspectives, “ia au i te ohipa e ravehia ra i teie nei, e nehenehe te mau upeˈa e faaore roa i te taiˈaraa i te aahi i te pae Patitifa Apatoa i roto e piti matahiti.” Ua riro te taiˈaraa e te upeˈa haapainu, o ta te taata tuatapapa i te moana ra o Sam LaBudde e faaite ra, ei ravea taiˈaraa o te ore e haapao i te huru o te iˈa e nehenehe e faaauhia i te “tâpûraa i te hoê ururaau rahi no te rave noa mai te tahi tumu raau aore ra te tâpûraa i te hoê tumu vî no te rave noa mai i te tahi maa vî.” Oia mau, te haru atoa nei teie nuu taiˈa rahi roa ˈˈe o te ao nei i te mau tane iˈa hinaaro-ore-hia, mai te tahi mau huru aahi, te haura, te tahi iˈa e tara to ˈna, e te mau iˈa e haere i te pape ê.
Ia au i te taata maimi ra o James M. Coe, e ohipa ra e te Pu a te hau no te taiˈaraa i te mau Hau amui no Marite, mea papu maitai e te taiˈa ra te mau pahi no Asia ma te opanihia e te ture i te mau rahiraa samono o te ore roa e tapae atu i te mau pape no Marite Apatoerau no reira mai ratou no te ueue i ta ratou huero.
No te faaino roa ˈtu â i te mau ohipa, te haatafifi atoa nei te mau upeˈa haapainu, te haamotumotu nei, e te haaparemo nei, i te mau tausani animala no te miti, te mau humi, te mau ouˈa, te mau tohora, te mau honu miti, e te mau manu miti. Eita e maerehia i te mea e te rahi noa ˈtura te feia maimi o te faaau nei i te taiˈaraa e te upeˈa haapainu i te hoê “heruraa faufaa o te moana” e te mau upeˈa haapainu mai te mau “paruru o te pohe”!
E au ra e mea tano roa teie mau parau. Te faaite ra te hoê tabula apî no ǒ mai i te papai parau a te mau Hau amui no Marite i te pae no te tapihooraa e, i roto noa e toru tere taiˈaraa, e toru pahi o tei haru hape mai i ‘te hoê ouˈa toretore, e 8 ouˈa Dall, e 18 humi huruhuru no te pae apatoerau, e 19 ouˈa uouo no Patitifa, e e 65 ouˈa tohora no te pae apatoerau.’
I te matahiti i mairi aˈenei, ua faaite te hoê tabula i faataehia ˈtu i te mau Nunaa amui e ua taparahi te ohipa taiˈa e te upeˈa haapainu a te mau Tapone, i to ratou taiˈaraa i te 106 mirioni fee, e 39 mirioni iˈa o ta te feia taiˈa i ore e hinaaro. Hau atu, i roto i te mau animala hinaaro-ore-hia i noaa mai, te vai ra e 700 000 maˈo, e 270 000 manu miti, e 26 000 animala miti, e e 406 honu miti, te haamǎtaˈuhia nei hoi to ratou ora.
Te tiaturi nei te feia maimi no te mau mea ora o te moana e mai te peu e eita te taiˈaraa e te mau upeˈa haapainu e hiˈopoahia, “e haapau roa ïa te reira i te hoê faufaa a te natura o tei manaˈohia na mua ˈˈe e e ore roa e pau.” Inaha, ua ino ê na te mau ohipa. I te matahiti 1988, ua parau atu te hoê raatira pahi taiˈa i te taata maimi ra o LaBudde e: “Aita matou e taparahi faahou nei i te mau rahiraa ouˈa mai ta matou i matau na mua ˈˈe.” Ua na ô atura o LaBudde e: “No te mea ïa e te haere pau ra te mau ouˈa e nehenehe e taparahihia.”
Te ravehia ra te mau faaauraa
Tera râ, aita i maoro aˈenei, ua faarooroohia te tahi mau tiaororaa no te patoi atu i te tuuraa upeˈa haapainu mai Lonedona mai e tae atu i te oire no Washington, e mai Alaska mai e tae atu i Niu Zelani, e ua ravehia vetahi mau faanahoraa no te faahepo i te feia taiˈa ia faaiti i ta ratou mau pahi e ia vaiiho i ta ratou mau upeˈa. Teie vetahi: Ua farii te hoê pǔpǔ no te mau Hau no Patitifa Apatoa i te Faaauraa i parauhia no Wellington (Niu Zelani), o te faatia ia ratou ia haapae i te tuuraa upeˈa haapainu i roto i ta ratou mau otia taiˈaraa e 320 kilometera e ia opani i ta ratou iho feia taiˈa ia faaohipa i te mau upeˈa haapainu i te tahi vahi o Patitifa Apatoa.
I te avaˈe titema 1989, ua titau te hoê faaotiraa te mau Nunaa amui i te hoê tapearaa i nia i te taiˈaraa rahi e te mau upeˈa haapainu i roto i te mau miti tua i te 30 no tiunu 1992. Ua faaite te Pu maimiraa World Watch e ahiri e eita e faaitihia te taiˈaraa e te mau upeˈa haapainu, “aita te huitaata nei e nehenehe e tiaturi e paruru i to ˈna mau miti no te mau ui i mua nei” e ua faaite faahou oia e: “E tia ia tatou ia faatupu i te mau faaauraa papu na te ao atoa nei.” Ua faaau ihora te mau Hau no Patitifa Apatoa, tei putuputu i te Apooraa no te pu a te mau ohipa taiˈaraa, e ia haamauhia te hoê taatiraa no te ao nei o te taotia i te ohipa ravaai e o te titau i te feia taiˈa ia haapao maitai i ta ratou mau huru taiˈaraa.
Teie râ, te manuïa ra anei teie mau faaheporaa e ravehia nei na te ao nei? Oia mau!
I te 26 no novema 1991, ua farii o Tapone “e auraro i te tapearaa a te mau Nunaa amui i nia i te faaohiparaa i te mau upeˈa haapainu rarahi i roto i te Moana Patitifa Apatoerau, ta te mau aivanaa i parau e o te reira te tumu o te haapoheraa rahi o te mau mea ora o te moana.” Ua “tamǎrû [teie faaotiraa] i te hoê aimârôraa o tei haamǎtaˈu i te faaino roa ˈtu â i te roo o Tapone no nia i te mau tuhaa i te pae no te parururaa i te natura.” Ua farii o Tapone i te faaea i te afaraa o ta ˈna mau ohipa tuuraa upeˈa haapainu i te avaˈe tiunu 1992 e te afaraa e toe ra i te hopea o taua matahiti ra.
Te mahana i muri iho, ua faaite te hoê tumu parau rahi a te vea The New York Times e: “‘Te hoê upootiaraa au mau no te parururaa i te fenua nei,’ mea na reira to te hoê taata maimi no nia i te miti tei oaoa roa, faataaraa i te poroi a Tapone i te mahana piti ra e e opani oia i ta ˈna ohipa taiˈaraa e te upeˈa haapainu i te hopea o te matahiti i mua nei [1992].”
Ua faaite te hoê tumu parau i roto i te vea Time, no te 9 no titema 1991, e ua faaite o Taiwan e te Repubilita no Korea e e faaea atoa raua i te faaohipa i te mau upeˈa haapainu.
“E tena na hoi miti rahi e te aano, tei reira te mau mea e nee haere, eita e hope ia taio: te mau mea rii ra e te mea rarahi atoa ra.”—Salamo 104:25.
[Hohoˈa i te api 29]
Te hoê pahi tuu upeˈa haapainu
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa: Steve Ignell, ABL
Te mau ivi o te hoê animala miti tei tafifi i roto i te hoê upeˈa haapainu o tei moe
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa: T. Merrell
[Hohoˈa i te api 30]
Manu tei pohe i roto i te upeˈa haapainu
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa: A. Degànge
Te hoê ouˈa Dall tei mau
[Faaiteraa i te tumu]
Hohoˈa: N. Stone