VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/4 api 5-9
  • Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te Pakate?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te Pakate?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te aamu tahito e faaite ra
  • No roto mai anei i te peu etene?
  • Te faainoraa i te haapiiraa a te Bibilia
  • Eaha ta te Bibilia e faaite ra
  • Te haamoriraa mâ e te viivii ore
  • Te oroa matahiti o to ˈna poheraa
  • Te Pakate aore ra te oroa Haamanaˈoraa—Teihea te tia ia outou ia faatupu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Eaha to oe manaˈo no nia i te oroa Pakate
    A ara mai na! 1992
  • No te aha outou e ore ai e faatupu i te oroa Pakate?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te Pakate?
    Te pahono ra te Bibilia
Ite hau atu â
A ara mai na! 1992
g92 8/4 api 5-9

Eaha te manaˈo o te Atua no nia i te Pakate?

Pakate—te “arii vahine o te mau oroa!” “festum festorum!”—te parauhia ra e te faahanahana ra teie oroa i te tia-faahou-raa o te Mesia. Eaha râ ta Iesu i parau no nia i te faahaamanaˈoraa i to ˈna tia-faahou-raa? Ua faaue anei te mau aposetolo ia tatou ia faatupu i teie oroa? Ua riro anei te faatupuraa i te oroa Pakate ei faaueraa no ǒ mai i te Atua aore ra e peu noa teie na te taata? Mea ohie roa ia ite i te mau pahonoraa i teie mau uiraa na roto i te tuatapaparaa e piti pu haamaramaramaraa—te aamu tahito e te Bibilia.

Eaha ta te aamu tahito e faaite ra

A tahi, eaha ta te aamu e faataa ra? Ia ˈna i papai i te senekele pae o to tatou nei tau, ua faaite te taata tuatapapa aamu ra o Socrates Scholasticus i roto i ta ˈna buka Aamu ekalesiatiko (beretane) e: “E au ra e, i to ˈu manaˈoraa, ua faaôhia mai te oroa Pakate i roto i te ekalesia na roto mai i te tahi peu tahito, mai tei ravehia no te tahi atu mau peu.”

Te faataa ra te buka Te mau vahi huru ê o te mau peu a te mau nunaa (beretane) e mea matauhia e te “Ekalesia ia horoa i te hoê auraa kerisetiano i te mau oroa etene o te ore e nehenehe e faaorehia. No te Pakate ra, mea ohie roa ia rave i te tauiraa. Te oaoa ia hiti mai te mahana, e te ara-faahou-raa mai te natura mai te pohe mai o te tau toetoe, ua riro mai ïa ei oaoaraa i te faraa mai te Mahana o te parau-tia, i te tiaraa mai te Mesia mai roto mai i te menema. Ua taui-atoa-hia vetahi o te mau oroa etene o tei tupu i te 1 no me no te faatano i nia i te oroa Pakate. E rave rahi mau ohipa o tei anoihia ˈtu.”

I roto i ta ˈna buka Oroa, te farii ra o Robert J. Myers i te reira, ma te faataa e “e rave rahi o te mau peu etene no nia i te fanau-apî-raa, tei faatupuhia i te anotau e faito ai te po e te ao i te tau uaaraa tiare, o tei amui-atoa-hia i roto i teie oroa.” Te haapapuhia ra teie mau manaˈo e Te buka parau paari beretane apî, e na ô ra e: “Mai i te Noela, e oia atoa i te Pakate, te itehia ra i roto i te mau peu a te nunaa e rave rahi mau toetoea o te mau peu etene tahito—e i roto i teie nei hiˈoraa, ua taaihia e te mau peu faahoturaa o te tau uaaraa tiare, mai te mau taipe o te huero moa no Pakate e te rapiti no Pakate.”

No roto mai anei i te peu etene?

Mea papu maitai atura e ua anoi-rahi-hia te Pakate e faatupuhia ra i teie nei tau e te mau oroa e te mau peu etene. E ere râ te auraa e aita e taairaa to te faatupuraa i te Pakate e te tahi mau ohipa no roto i te Bibilia.

Ei hiˈoraa, te parauhia ra e ua mono mai te Pakate i te oroa Pasa ati Iuda, e ohipa hoi teie no roto i te Bibilia. Te faaite maira te buka Te mau vahi huru ê o te mau peu a te mau nunaa e “i roto i te Ekalesia matamua, e topa na te Pakate i nia i te hoê â taio mahana e te Pasa, inaha, no roto mai teie nau oroa i te hoê â tumu.” Eita ïa e maerehia e, i roto e rave rahi mau reo, mai te reo farani, heleni, italia, paniora, e vetahi atu, hoê â te parau no te Pakate e te parau no te Pasa aore ra fatata e hoê â huru.

Teie râ, aita te mau kerisetiano matamua i faatupu i te hoê oroa matahiti no te haamau i te hoê hohoˈa faakerisetianohia o te Pasa ati Iuda. Te faaite ra te hoê titionare (Abingdon Dictionary of Living Religions) no nia i te Pakate e: “Te oroa i haapaohia i te omuaraa ra, o te oroa matahiti ïa o te faasatauroraahia o Iesu (14 no Nisana, ia au i te kalena avaˈe ati Iuda).”

Te faaite maira te Bibilia e i taua po na mua ˈˈe i to ˈna pohe ra, ua putuputu Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te hoê piha rahi no te rave i te Pasa ati Iuda. (Mareko 14:12-16) I muri aˈe i teie oroa, oia hoi ta ˈna Pasa hopea, to Iesu haamauraa i te oroa tei parauhia te Amuraa maa a te Fatu. Ua faaue ihora oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu”—Luka 22:19.

Ua haamauhia teie Amuraa maa a te Fatu, te tia hoi ia faatupuhia hoê taime i te matahiti, ei haamanaˈoraa i te pohe o Iesu. Ua parau te aposetolo Paulo no nia i teie oroa matahiti e: “Ua amu anaˈe outou i teie nei pane, e ua inu anaˈe i teie nei aˈua, ua faaite â ïa outou i te pohe o te Fatu”—Korinetia 1, 11:25, 26.

Te faainoraa i te haapiiraa a te Bibilia

Ei auraroraa i teie faaueraa a te mau Papai, ua faatupu te mau kerisetiano mau i teie oroa i te mau matahiti atoa i te 14 no Nisana. Teie râ, i roto i te roaraa o te tau, ua haamata atoa te taata i te faatupu i te oroa no te tia-faahou-raa mai o Iesu. Te faataa ra Te buka parau paari beretane apî e “ua faatupu te mau kerisetiano matamua i te Pasa a te Fatu i te hoê â taime e te mau ati Iuda, i roto i te po o te atiraa avaˈe matamua (paschal) o te avaˈe matamua o te tau uaaraa tiare (14-15 no Nisana). I te afaraa o te senekele 2, ua taui te rahiraa o te mau ekalesia i teie oroa i nia i te sabati i muri aˈe i te oroa ati Iuda.”

Te na ô ra te buka Te mau oroa e te mau taurua o te tau (beretane) e: “E au ra e e ere na mua ˈˈe i te hopea o te senekele maha i Ierusalema to te Faraire moˈa e te Mahana Pakate faatupuraahia ei mau oroa taa ê.”

Te manaˈo nei vetahi feia ite e no te enemi rahi i rotopu i te mau kerisetiano e te mau ati Iuda, aita vetahi mau raatira a te amuiraa faaroo kerisetiano i hinaaro ia tano ta ratou oroa faufaa roa ˈˈe i nia i te taio mahana o te oroa ati Iuda faufaa roa ˈˈe. Ua faatupu teie haerea i te tahi tauiraa. I muri aˈe, ua haamata te pae rahi o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faatupu i te oroa o te tia-faahou-raa o Iesu i te sabati matamua i muri aˈe i te atiraa avaˈe o te apee i te anotau e faito ai te po e te ao i te tau uaaraa tiare, e ua faariro ihora i te reira ei oroa faaroo faufaa roa ˈˈe na ratou. Inaha, ua tuu ratou i te oroa o te poheraa o Iesu i nia i te parahiraa haehaa aˈe.

Ia au i teie mau haamaramaramaraa, ua haafaufaa ore te Pakate a te amuiraa faaroo kerisetiano i te oroa matahiti tumu o te poheraa o Iesu.

Eaha ta te Bibilia e faaite ra

Eaha te manaˈo o te Bibilia no nia i te Pakate? Parau mau, te horoa maira te mau Papai e rave rahi mau haapapuraa e faaite ra e ua faatia-faahou-hia mai o Iesu. Ua riro te tia-faahou-raa mai o te Mesia ei haapiiraa tumu a te faaroo kerisetiano mau. Ua tiaturi mau â te aposetolo Paulo i te reira. Ua parau oia e: “E aore te Mesia i tia i nia ra, e haavare mau ta matou aˈo nei, e e haava atoa to outou faaroo. E aita hoi te Mesia i faatiahia ra, e mea faufaa ore to outou faaroo; te vai noa na ïa outou ma ta outou hara atoa”—Korinetia 1, 15:14, 17.

Tera râ, aita roa ˈtu te Bibilia e faahiti ra i te parau no te oroa matahiti no te tia-faahou-raa o Iesu. Ua farii te taata tuatapapa aamu ra o Socrates Scholasticus e: “Aita roa ˈtu te Faaora e ta ˈna mau aposetolo i titau ia tatou ia faatupu i teie oroa: aita roa ˈtu tatou e haamǎtaˈuhia ra i te tahi utua, faahaparaa, aore ra faainoraa, i roto i te Faufaa Apî ahiri e eita tatou e haapao i te reira.” Aita i maoro aˈenei, ua faaite te vea ra Te senekele kerisetiano (beretane) i roto i te hoê tumu parau no nia i te Pakate e: ‘Ua haamata te mau kerisetiano matamua i te faatupu i te oroa o te tia-faahou-raa i te senekele piti.’ No reira, ua faaôhia mai te Pakate i muri roa ˈˈe i te poheraa o te mau aposetolo atoa i muri aˈe i te otiraa te Bibilia i te papaihia. Mea papu maitai ïa e e peu te oroa Pakate na te taata, e ere râ no ǒ mai i te Atua.

Teie râ, e ani paha vetahi e: ‘Eaha te hape ia faahaamanaˈo i tetia-faahou-raa o Iesu?’ Parau mau, aita te Bibilia e titau ra i te mau kerisetiano ia faatupu i te oroa Pakate. Tera râ, te vai ra anei te tahi mea i roto i te Bibilia o te opani ra i teie oroa?

Te haamoriraa mâ e te viivii ore

Oia mau, aita e opaniraa faataa-maitai-hia i roto i te Bibilia no nia i te faatupuraa i te oroa o te tia-faahou-raa o Iesu. Teie râ, te faaara ra te Bibilia i te mau kerisetiano no nia i te haaviiviiraa i te haamoriraa mau na roto i te mau peu a te taata. E tano iho â râ te reira no te hoê oroa matauhia, mai te Pakate, o tei taaihia e te mau peu etene e te mau oroa tahito a te mau haapaoraa hape.

I roto i te omuaraa parau o ta ˈna buka e 123 api no nia i te Pakate, te faataa ra o Alan W. Watts e: “Ua riro te aamu taatoa o te Pakate ei anoiraa fifi roa o te aamu e te aai—e no reira eita ta te hoê buka e nehenehe e faataa ê i teie na tuhaa e piti nei.” I te mea e te reira te huru o te Pakate, e farii anei te Atua i ta tatou haamoriraa mai te peu e ua anoihia e te mau peu etene? Eita. E farii noa te Atua i ‘te huru haamoriraa mâ e te viivii ore.’ Oia hoi te auraa “eiaha ia viivii i teie nei ao,” tei roto atoa hoi te mau peu a teie nei ao o tei taaihia i te Pakate—Iakobo 1:27.

Ua faaara te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano i mua i te faaôraa mai i te mau peu taata nei i roto i te amuiraa ia ˈna i parau e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra”—Kolosa 2:8.

Ua faahapa atoa o Iesu iho i te mau peu tutuu ati Iuda o tei taviri i te mau parau mau a te mau Papai e o tei haaviivii i te haamoriraa mau. I roto i te Mareko 7:6-8, te faahitihia ra te mau parau ta Iesu i faatae atu i te mau raatira faaroo o to ˈna ra tau: “E te mau haavare e, te au maite na outou i ta Isaia i parau mai ia outou na, a na ô mai ai oia ra e, Te faatura mai nei te vaha o teie nei feia ia ˈu, area to ratou aau ra tei te atea ê ïa. E haamoriraa faufaa ore râ ta ratou ia ˈu, tei haapii ratou i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra. Ua haapae hoi outou i te parau a te Atua, e te tapea nei i tei tuuhia mai e te taata.”

I roto i te Korinetia 2, 6:14-17, te faaara maira te Bibilia e: “Eiaha outou ia amui-au-ore-hia i te feia faaroo ore ra: eaha to te parau-tia auraa i te parau-tia ore? e eaha to te maramarama auraa i te pouri? E eaha to te Mesia auraa ia Behala? e eaha to te taata faaroo ra faufaa i te taata faaroo ore? . . . E teie nei, te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ˈtu i te mea viivii ra.”

Te oroa matahiti o to ˈna poheraa

Taa ê atu, ia au i te haapiiraa a te Bibilia, i roto i te ravea no te faaora ia tatou, ua faanahohia te tusia o te ora taata tia o Iesu, to ˈna tia-faahou-raa, e to ˈna pûpûraa i te faufaa o to ˈna tusia i te Atua i nia i te raˈi. E mau tuhaa faufaa roa te reira. (Hebera 7:25; 9:11-14) Ua faaue atu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao i te oroa matahiti o to ˈna pohe. Tera anaˈe te oroa ta te mau Papai e faaue ra i te mau kerisetiano ia haamanaˈo.

I teie matahiti, e mau mirioni Ite no Iehova o te putuputu i muri aˈe i te toparaa mahana, i te 17 no eperera (14 no Nisana) 1992, no te haamanaˈo i te pohe o Iesu. I roto i teie oroa, e ravehia te hoê oreroraa parau o te tatara i te auraa o te pohe tusia o te Mesia. E tauturu te reira ia outou ia haafaufaa i te here rahi o te Atua ra o Iehova no te huitaata nei na roto i to ˈna pûpûraa i ta ˈna Tamaiti fanau tahi ia nehenehe outou e fanaˈo i te tiaturiraa o te ora mure ore. A amui mai ia matou no taua mahana faufaa roa ˈˈe o te matahiti 1992!

[Parau iti faaôhia i te api 6]

Ua tauihia te mau oroa etene e ua faatanohia i nia i te oroa o te Pakate

[Parau iti faaôhia i te api 8]

Aita hoê vahi i roto i te Bibilia e faahiti ra i te oroa matahiti aore ra te haapaoraa i te tia-faahou-raa o Iesu

[Tumu parau tarenihia i te api 6]

Nohea mai te parau ra “Pakate”?

▪ “Eita e ore e no roto mai teie parau Pakate [Eastern], e faaohipa-noa-hia i roto i te mau nunaa reo beretane e helemani, i te iˈoa o te hoê ruahine a te nunaa etene Saxons, o Ostara, Osterr, aore ra Eastre. Ua riro oia ei hohoˈa no te pae Hitia o te râ, no te poipoi, no te tau uaaraa tiare.”—Te mau vahi huru ê o te mau peu a te mau nunaa (beretane), a William S. Walsh.

▪ “Te faaite maira te hoê taata papai beretane tahito, te Taata paari ra o Bede, e ua riro te parau ra ‘Easter’ i te matamua ra ei iˈoa no te hoê ruahine beretane tahito o te aahiata, tei piihia Eostre aore ra Ostara, e e faatupuhia na ta ˈna oroa matamua i te anotau e faito ai te po e te ao i te tau uaaraa tiare. Na Bede anaˈe teie faaiteraa, inaha, aita e parau haapapuraa no nia i teie ruahine i te tahi atu vahi, eita râ e tia ia manaˈo e na Bede iho, te hoê kerisetiano paieti, e faahiti i te hoê tumu etene no te Pakate na nia i to ˈna iho manaˈo. Teie râ, noa ˈtu e te vai ra taua ruahine ra aore ra aita, e au ra te vai ra te tahi taairaa i te pae no te aamu i rotopu i te mau parau ‘Easter’ [Pakate] e te parau ra ‘East’ [Hitia o te râ], te pae e hiti ai te mahana.”—Pakate—To ˈna aamu e to ˈna auraa (beretane), a Alan W. Watts.

▪ “Te manaˈohia ra e no roto mai te parau no te oroa o te tia-faahou-raa o te Mesia i te Eastre a te nunaa beretane tahito, oia hoi te ruahine o te tau uaaraa tiare. Teie râ, te faataa ra te mau maimiraa apî a Knobloch . . . i te tahi atu tatararaa.”—Buka parau paari katolika apî (beretane).

▪ “Peneiaˈe no roto mai te parau beretane Easter, mai te parau helemani ra Ostern, i te parau ra Eostur, te parau Norse no te tau uaaraa tiare, eiaha râ no roto mai i te parau Eostre, te iˈoa o te hoê ruahine beretane tahito.”—Te buka parau paari a te haapaoraa (beretane).

[Tapura i te api 8]

PAKATE PASA

Danemanta påske påske

Farani Pâques La Pâque

Filelane pääsiäinen pääsiäinen (juutalaisten)

Helemani Ostern Passah

Heleni Paskha Paskha

Holane Pasen joods paasfeest

Italia Pasqua Pasqua ebraica

Paniora Pascuaflorida Pascua

Swahili Pasaka Pasaka

[Hohoˈa i te api 7]

Ua horoahia te tahi auraa kerisetiano i te mau oroa etene tahito e ua anoihia ˈtu i roto i te mau oroa a te Pakate

[Hohoˈa i te api 9]

Ua faatupu Iesu i te Amuraa maa a te Fatu e ta ˈna mau pǐpǐ

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono