Tei muâ te Ao Apî mau
MEA PAPU ore roa te hoê iˈoa, eita hoi e nehenehe e tiaturihia!” Ua tano roa teie parau i nia ia Colomb.
Ia au i te auraa o to ˈna iˈoa topa, o Christophe, ua tamata o Colomb i te riro ei taata o tei “hopoi i te Mesia.” Ua tono atu hoi te mau arii no Paniora ia ˈna i roto i “te taviniraa a te Atua e te haaparareraa i te faaroo katolika.” I muri aˈe râ i to ˈna haapiiraa ˈtu i te feia tumu taa ore ia rave i te tapao o te satauro e ia himene i te Pure Aroharaa ia Maria, ua fariu atura oia i nia i te tahi faufaa materia: te imiraa i te auro e te eˈa e tapae atu ai i Inidia.
Ua turu vetahi mau katolika i te manaˈo e e tia ia haapeatahia o Colomb no te ohipa faufaa o ta ˈna i rave no te faaaanoraa i te mau otia o te amuiraa faaroo kerisetiano. Teie râ, aita te “faatauiraa i te faaroo” o te mau nahoa taata rahi i ravehia i muri aˈe i to ˈna iteraa mai i te mau fenua apî, i faaite i te huru mau o Iesu Mesia i te mau nunaa o te Ao Apî. Ua haapararehia te kerisetianoraa mau na roto i te hau, eiaha râ na roto i te ˈoˈe. Ua riro te faaohiparaa i te puai no te haaparare i te evanelia ei patoiraa faufau mau i te haapiiraa a Iesu.—A faaau e te Mataio 10:14; 26:52.
Ua manuïa aˈe o Colomb (o Colón na roto i te reo paniora) no te faateitei i to ˈna paeraa, oia hoi te auraa “taata haru fenua.” Na ˈna i haamau i na fenua aihuaraau toopiti matamua a Europa i te Ao Apî. Noa ˈtu e aita te reira i manuïa, ua haamau-faahou-hia vetahi i muri iho. Ua haere noa te ohipa haruraa fenua i Marite i mua, e ere râ teie i te ohipa oaoa, no te nunaa iho â râ i haruhia.
Ua faaite atu te hoê melo no te pǔpǔ dominicain o Bartolomé de las Casas, o tei ite mata i te haruraa matamua i te mau pae Inidia Tooa o te râ ma, i to ˈna manaˈo patoi ia Philipi II, arii no Paniora, no nia i te ‘hohoˈa haavare o te parau-tia i faaohipahia no te faahaehaa i teie mau nunaa hapa ore, ma te haamouraa e te vavahiraa ia ratou, aita ˈtu tumu papu maoti râ te nounou e te hiaai i te mana o tei turai i te feia o tei rave i taua mau ohipa faufau ra.’
Noa ˈtu e ua faatitiaifarohia te mau hamani-ino-raa rahi i muri aˈe, ua tamau noa te mau hinaaro miimii e te mau ravea haavî i te faatere i te aveia. Eita e maerehia i te mea e ua riro teie huru faatereraa ei mea hairiiri. I te senekele 20, ua faaore te rahiraa o te mau fenua no te pae Marite i te faturaa aihuaraau.
Ua riro mau â te faaôraa mai i te mau fenua i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e te faatere-maitai-raa e rave rahi mau opu e mau nunaa ěê, ei ohipa fifi ia faatupu. E eita e tano ia faahapa ia Colomb no te mau manuïa-ore-raa atoa o te ohipa rahi o ta ˈna i haamata ma te opua ore hoi i to ˈna haereraa na nia i te moana e to ˈna faatupuraa i ta vetahi e pii ra te “Farereiraa i rotopu e piti ao.”
Mai ta Kirkpatrick Sale e faaite ra i roto i ta ˈna buka Te maimiraa i te Paradaiso (beretane), “i te omuaraa ra, te vai ra te hoê ravea no te nunaa no Europa ia itea mai i te hoê vahi haapuraa apî i roto i te hoê fenua apî, i roto i ta ratou i manaˈo e o te fenua teie o te Paradaiso.” Teie râ, mea ê te iteraa mai i te hoê ao apî; mea ê te faatiaraa i te hoê ao apî. E ere hoi te taime matamua te mau tamataraa no te haamau i te hoê ao apî e ore ai e manuïa.
Te tahi atu tere faahiahia
E piti tausani matahiti hou o Colomb e fano ai, fatata e piti hanere tausani taata o tei haamata i te tahi atu tere faahiahia. Maoti i te haere na nia i te moana, ua haere atu ratou na roto i te medebara. Te haere atoa ra ratou i te pae tooa o te râ, i to ratou fenua aiˈa, o Iseraela, ta te rahiraa i ore i ite aˈenei. Ta ratou tapao, o te haamauraa ïa i te hoê ao apî, no ratou iho e no ta ratou mau tamarii.
Ua faatupu to ratou tere atâta mai te tîtîraa mai i Babulonia i te hoê parau tohu. E piti hanere matahiti na mua ˈtu, ua faaite atea te peropheta Isaia e e hoˈi atu ratou i to ratou fenua: “Inaha, te hamani nei au [te Atua teitei ra o Iehova] i te raˈi apî e te fenua apî, e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.”—Isaia 65:13, 17.
Ua riro te mau parau ra ‘te raˈi apî e te fenua apî’ ei mau parau taipe e faataa ra i te hoê faatereraa apî e te hoê totaiete taata apî. Mea faufaa te reira no te mea e titau te hoê ao apî mau hau atu i te fatu-noa-raa i te hoê fenua apî; e titau te reira i te hoê huru feruriraa apî e te miimii ore i rotopu i te feia e faatere ra e te feia e faaterehia ra.
Mea iti te mau ati Iuda tei faarue ia Babulonia, o tei faaite i taua huru feruriraa ra. Noa ˈtu te tahi manuïa i te omuaraa ra, fatata hoê hanere matahiti i muri aˈe i to ratou hoˈiraa ˈtu, ua faataa te peropheta hebera ra o Malaki ma te peapea i te miimii e te nounou o tei parare roa i roto i te fenua. (Malaki 2:14, 17; 3:5) Ua mâuˈa noa te hoê ravea otahi roa no te faatia i te hoê ao apî no te mau ati Iuda.
Tei muâ te hoê ao apî ia tatou
Noa ˈtu râ, e ere no te mea e aita te haamauraa i te hoê ao apî i manuïa i tahito ra, aita ïa e tiaturiraa faahou. I roto i te buka Apokalupo, te faataa ra te aposetolo Ioane, ma te faahiti i te mau parau a Isaia, i teie hohoˈa faahiahia mau: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:1, 4.
Te haapapu maira teie mau parau e ua faaoti te Atua iho e faatupu i te hoê faatereraa apî i nia i te fenua atoa nei e te hoê totaiete taata apî o te auraro i ta ˈna faatereraa. Eita e nehenehe e taio i te mau haamaitairaa e noaa mai. Te reira te ao apî mau.
Peneiaˈe mea fifi ia tiaturi i te hoê ao apî haamauhia e te Atua. Teie râ, e rave rahi mau taata no te tau o Colomb o tei ore atoa i tiaturi i to ˈna manaˈo e te vai ra te mau fenua i te pae Tooa o te râ. E riro atoa paha te parau no te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua ei parau fifi roa ia tiaturi, teie râ, ehia rahiraa feia ite o te senekele 15 o tei manaˈo e te vai ra te hoê tuhaa i nia i te toru o te fenua aore i itehia e te aivanaa?
Aita te iteraahia o te Ao Apî i tiaturihia no te poiri i te pae aivanaa o te tau o Colomb. No reira, e nehenehe atoa te poiri no nia i te mau opuaraa e te puai o te Atua e haafifi i te tiaturiraa i te raˈi apî e te fenua apî o ta ˈna i tǎpǔ mai. Teie râ, te na ô faahou ra te Atua Mana Hope i muri aˈe i ta ˈna faataaraa e: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. . . . A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:5.
Ma te feaa ore, te hiaai nei te huitaata atoa nei i te hoê ao apî. Teie ta te papai buka no Mexico ra o Carlos Fuentes i faaite: “Ua riro te [Ao faahiahia roa] ei ohipa no mutaa ihora e ei ohipa no te tau a muri nei. I te hoê pae, o te haamanaˈoraa i te hoê ao maitai o tei vai na e o tei aramoina. I te tahi aˈe pae, o te tiaturiraa ïa e e tae mai taua ao maitai aˈe ra, te parau-tia e te hau, i te hoê mahana.” Te tiaturi nei te feia haapii Bibilia e e tae mai iho â te hoê ao maitai aˈe—eiaha râ te moemoeâ o te Ao faahiahia roa—no te mea ua tǎpǔ mai te Atua i te reira e e mana to ˈna no te faatupu i ta ˈna i opua.—Mataio 19:26.
Te fatata maira te hoê ao apî
I to Colomb tamataraa i te faatiaturi i ta ˈna mau ihitai e ua piri roa ratou i te fenua, aita noa te tiaturiraa i navai. Ua titau hoi oia i te tahi tapao haapapuraa. Te tahi raau apî i nia i te miti, te mau manu fenua rahi atu â, e i te pae hopea, te hoê amaa tei uaa e painu noa ra i nia i te pape, na te reira i faaitoito faahou i te tiaturiraa o te mau ihitai i to ratou atimarara.
I teie mahana, te vai atoa ra te hoê tapao ite-mata-hia e te piri atura tatou i te hoê ao apî. I te mea e no te taime matamua i roto i te aamu, mea atâta roa te oraraa o te huitaata nei, e fatata roa te faaoromai o te Atua i te faatereraa taata nei i te hope. Ua tǎpǔ mai oia mea maoro i teie nei e ‘haamou i te feia e vavahi ra i te fenua.’ (Apokalupo 11:18) Ua faatupu te nounou e te miimii i te mau fifi rahi i roto i te ao nei, te mau fifi ta te Bibilia i faaite atea mai ma te maramarama mai te mau huru tupuraa o te riro ei tapao no te haamouraa a te Atua tei fatata roa mai.a
I to Colomb taahiraa no te taime matamua i nia i te motu no Cuba e pae hanere matahiti i teie nei, te parauhia ra e ua pii oia e: “Te hinaaro nei au e ora i ǒ nei e a muri noa ˈtu!” Te reira atoa te manaˈo o te feia e tomo atu i roto i te ao apî a te Atua. Area i taua taime ra, e tupu to ratou hinaaro.
[Nota i raro i te api]
a No te hoê tuatapaparaa no nia i te haapapuraa e te fatata maira te ao apî a te Atua, a hiˈo i te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 13]
Mea ê te iteraa mai i te hoê ao apî; mea ê te faatiaraa i te hoê ao apî