Te hitiraa e te toparaa o te tapihooraa o te ao nei
Tuhaa 2: Te amaaraa no te haapapu i te puai
I TE omuaraa, ua haafifi-rahi-hia te tupuraa o te tapihooraa o te ao nei na roto i te ravai ore, te taere, e te moni o te mau ravea faautaraa e te mau ravea taairaa. E pau te taime na roto i te tapihooraa na nia i te miti. Mea atâta roa te mau purumu na nia i te fenua. E taui râ teie mau mea atoa.
E hoohia te taoˈa na te ao atoa nei
I roto i te anotau heleni, mai te matahiti 338 hou to tatou nei tau e tae atu i te matahiti 30 hou to tatou nei tau, ua riro maira te mau oire no te pae Mediteranea ei mau pu no te ohipa tapihooraa. Tei roto ïa o Alexandrie, i Aiphiti, tei haamauhia e Alesanedero Rahi i te matahiti 332 hou to tatou nei tau. Teie râ, “i te piti o te senekele hou to tatou tau,” te na ô ra te orometua haapii i te aamu tahito o Shepard B. Clough e, “ua haamata te Heleni no te pae Hitia o te râ i te maumau rii i te pae faanavairaa faufaa; i te senekele hoê hou to tatou tau, te topa ra ïa o ˈna.” Ua monohia mai o Heleni ei puai o te ao nei na Roma. I muri aˈe, i raro aˈe i te mana o Roma, ua riro maira o Alexandrie ei oire pu no te mataeinaa, i nia i te piti o te parahiraa i muri iho ia Roma.
Ua naeahia te hohoˈa e te mono no te pae Hitia o te râ o te Hau emepera Roma no Tooa o te râ, oia hoi te Hau emepera no Byzance, i to ˈna faito teitei i rotopu i te mau senekele IX e te XI. Ua riro to ˈna oire pu, o Kotatinopoli (o Istanbul i teie mahana), e to ˈna huiraatira e hoê mirioni taata, ei oire rahi roa ˈˈe o te ao nei. Ei matete no te tirita, te taoˈa faanoanoa, te mau peni, e te mau monoˈi noanoa no te pae Hitia o te râ, e te mau huruhuru animala, te ofai meli, te raau, te auri no Tooa o te râ, ua riro oia ei eˈaturu puai i te pae faanavairaa faufaa i rotopu ia Europa e o Asia.
Tera râ, i te matahiti 1204, i roto i te Maharaa o te Aroraa faaroo, ua otohe ihora teie hau emepera. Ua haruhia e ua vavahihia to ˈna oire pu, tei roohia i te ati o te nounou moni. Mea nafea hoi? Ia au i Te Buka Collins no nia i te Aamu o te Ao nei (beretane), “ua riro te nounou o te pae Tooa o te râ no te ona o te pae Hitia o te râ ei tumu no te mau aroraa faaroo.” Te faaite papu ra te reira e ua faatupu atoa te ekalesia, noa ˈtu e ua faahua-parau-hia e ua turaihia oia e te mau manaˈo faaroo, i te tahi atu mau hinaaro.
I taua taime ra, i Europa no te Anotau no Ropu, te haamau ra te feia hoo taoˈa i te mau matete, aore ra vahi hooraa taoˈa, i reira ratou e faaiteite ai i te mau tauihaa no te mau fenua huru rau na nia i te mau purumu o ta ratou e ratere haere. No nia i te mau faaiteiteraa manuïa o tei tupu i Champagne i te pae apatoerau hitia o te râ no Farani, te na ô ra Te buka parau paari beretane apî e: “Mea pinepine te mau hooraa a te feia hoo taoˈa i nia i te mau matete i te ravehia na roto i te arai o te mau rata o tei tǎpǔ i te aufauraa i te matete i muri iho e o te nehenehe e horoahia ˈtu i te tahi atu taata. Ua riro teie mau hooraa ei haamataraa o te faaohiparaa i te tarahu. I te senekele XIII, ua faaohipahia te mau matete ei pu moni rahi i Europa.”
I roto i te senekele XV, ua haamǎtaˈu te mau haruraa a te mau Tureka Ottoman e ia tǎpǔhia te mau eˈa tapihooraa i rotopu ia Europa e o Asia. No reira, ua haamata ihora te feia maimi no Europa i te imi i te mau eˈa apî. Ua aratai o Vasco da Gama, te hoê ihitai no Potiti, i te hoê tere mai te matahiti 1497 e tae atu i te matahiti 1499 o tei manuïa i te fano atu na te Otue no Bonne-Espérance no Afirika, ma te haamau i te hoê eˈa moana apî e tapae atu i Inidia o te tauturu i te faariro i te fenua Potiti ei puai no te ao. Ua faaere atoa teie eˈa apî i te tiaraa faufaa o Alexandrie e te tahi atu mau uahu no Mediteranea i te pae tapihooraa tauihaa ei mau pu hooraa taoˈa.
I taua taime ra, te faaineine ra te fenua tapiri ia Potiti, o Paniora, i te pae moni i te tamataraa a te ihitai Italia ra o Christophe Colomb ia naeahia o Inidia na roto i te fanoraa ˈtu na te pae tooa o te râ no te haaati i te fenua. I te matahiti 1492—a 500 matahiti i te avaˈe atopa i mua nei—ua iri atura o Colomb i nia i te afa fenua Tooa o te râ. Area to Beretane ra, maoti i te maimi i te eˈa e tapae ai i te pae Hitia o te râ na roto i te fanoraa na te pae apatoa mai ia Vasco da Gama aore ra i te pae tooa o te râ mai ia Colomb, ua tamau noa ratou i te maimi i te hoê eˈa na te pae apatoerau hitia o te râ aore ra te pae apatoerau tooa o te râ. Maoti teie mau tere maimiraa taatoa, ua parare aˈera te ohipa tapihooraa na te ao atoa nei. E na roto i te riroraa ei tumu faufaa roa i itehia mai ai te Fenua Marite, ua faaite te ao o te tapihooraa i to ˈna mana puai i nia i te mau ohipa o te ao nei.
Te puai o te tapihooraa—tei patu i te mau hau emepera
Ua faatia te ao o te tapihooraa i te mau faanahonahoraa puai mau. Ei hiˈoraa, ia au i te buka I te hou o to rae (beretane), teie “te hoê o te mau ohipa apî i te pae totiale e i te pae faanavairaa faufaa tei naeahia i te hoê faito rahi e tei vai maoro i roto i te ao tahito: te amuitahiraa o te feia hoo tauihaa.” Mai vetahi mau faanahoraa puai i teie mahana, ua faaohipa teie mau amuitahiraa, noa ˈtu ta ratou ohipa maitai, i to ratou mana ma te haavî, e inaha, ua tae roa te taata tei huri i te Bibilia ra o John Wycliffe i te faahapa i te tahi o ratou i te senekele XIV ei “pǔpǔ haavare e opuaraa ino to ratou . . . faahapahia e te Atua e te taata.”—Hiˈo i te tumu parau i te api 13.
Ua faatia te ao o te tapihooraa i te mau hau emepera, o te Hau emepera Beretane tei manuïa roa ˈˈe. Teie râ, hou oia e fa mai ai i te senekele XVI ra, ua haamata te tahi atu mau pu i te pae tapihooraa i Europa i te haa ia noaa mai te mana i te pae tapihooraa o te faatere ra i te ao nei. Hoê o teie mau amuitahiraa, o te Autahoêraa ïa a te mau Hanse.
Ua faaohipahia ˈtura te parau na roto i te reo helemani tahito, o Hanse, oia hoi te auraa “pǔpǔ taata,” no te tahi mau amuitahiraa aore ra taatiraa feia hoo taoˈa o tei fa mai. I te hopea o te senekele XII e te omuaraa o te senekele XIII, ua noaa maira i te hoê Hanse haapuhia i te oire no Helemani apatoerau o Lübeck i te mana i nia i te tapihooraa i te pae Baltique e ua manuïa ihora i te faatuati ia Helemani e o Rusia e te tahi atu mau fenua tapiri i te Baltique. I taua taime ra, i te pae tooa o te râ, te haapaari ra te Hanse o te oire Helemani no Cologne i te mau taairaa i te pae tapihooraa e te fenua Beretane e te fenua Holane.
Ua haamana ihora teie mau taatiraa hoo taoˈa i to ratou tiaraa i mua i te ture no te paruru ia ratou iho e ta ratou mau tauihaa, ma te faanaho i te mau hooraa no te maitai o te taatoaraa. Ua tahoê atoa ratou i ta ratou mau tutavaraa no te aro i te haruraa e te eiâraa i nia i te fenua e i nia i te moana. A parare ai te tapihooraa tauihaa, ua titauhia ˈtura te tahoêraa rahi i rotopu i te mau pǔpǔ taa ê. No reira, i te hopea o te senekele XIII, ua tahoê aˈera te mau oire rahi no Helemani apatoerau i roto i te hoê amuiraa otahi o tei piihia te Autahoêraa a te mau Hanse.
No to ˈna tiaraa i rotopu i te mau fenua, ua mana te autahoêraa i nia i te mau tereraa faufaa roa ˈˈe o te hooraa no te pae apatoerau. I te pae tooa o te râ, ua faaau oia i te ohipa e te mau fenua tei mua roa i te pae faanavairaa faufaa mai ia Beretane e te fenua Holane, e i to ratou aˈe pae, ua faaau atu teie mau fenua i te ohipa e to te pae Mediteranea e te pae Hitia o te râ. I te pae hitia o te râ, mea ohie roa no ˈna ia tuati atu e o Scandinavia e o Europa Hitia o te râ. Taa ê atu i te hooraa o te huruhuru mamoe e te feia no Falanederia, ua mana ihora te autahoêraa i nia i te ohipa hooraa iˈa e te fenua Norevetia e Tuete e tae noa ˈtu te hooraa i te mau huruhuru animala e o Rusia.
Noa ˈtu e e ere oia i te hoê amuiraa politita, e aita ta ˈna e tino aratai aore ra e mau tia tamau, ua faaohipa mau â te autahoêraa i te hoê mana rahi i to ˈna ra tau teitei. E hoê o ta ˈna mau ohipa faahiahia roa ˈˈe, o te faatupuraa ïa i te hoê haapueraa ture i te pae no te miti e te tapihooraa tauihaa. A faarahi ai oia i roto i te mau matete apî, ua ineine noa te autahoêraa i te paruru i ta ˈna mau matete tahito, ma te faaohipa i te puai mai te peu e e titauhia. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, ua manuïa ta ˈna nuu moana rahi i te pae tapihooraa i te upootia na roto i te haapaariraa i te mau faaheporaa i te pae faanavairaa faufaa aore ra te mau opaniraa.
Ua naeahia i te Autahoêraa a te mau Hanse i to ˈna faito teitei roa ˈˈe i roto i te area o te afaraa o te senekele XIV. Ua haamata to ˈna toparaa i te senekele XV, i to te puai Beretane e to Holane haamataraa i te tupu i te rahi e i te mana i nia i te tapihooraa o te ao nei. Ua tairi te Tamaˈi o na Matahiti Toru ahuru i te Autahoêraa. Ua putuputu to ˈna mau melo no te taime hopea i te matahiti 1669. O te tahi noa mau oire, mai ia Lübeck, Hambourg, e Brême, o tei teoteo i te riroraa ei mau oire a te Hanse, e mau melo faufaa ore hoi ratou no te hoê aito puai i te pae tapihooraa no mutaa ihora.
Te tiai noa ra te tahi atu mau aito puai roa ˈtu â i te pae tapihooraa i te mono i te Autahoêraa a te mau Hanse. Na te Tuhaa 3 o teie mau tumu parau e tuatapapa i te reira oia hoi: “Te faaite ra te ohipa tapihooraa nounou i to ˈna hohoˈa mau.”
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
Te mana o te mau amuitahiraa e te mau taatiraa paruru i te rave ohipa
I te senekele maha hou to tatou nei tau, ua hamani te tahi mau oire no Mediteranea i te tahi mau tauihaa taa ê, e ua haaputuputu te feia rave i te hoê â ohipa i te hoê â vahi i roto i teie mau oire. I te omuaraa, ua riro ratou ei mau amuitahiraa i te pae faaroo e te pae totiale. Te na ô ra te buka I te hou o to rae e “te tavini ra te taatiraa tataitahi i ta ˈna iho atua aore ra ruahine, e e faatupu na to ˈna mau melo i ta ratou iho mau oroa faaroo.”
Ua haamauhia te mau amuitahiraa no te Anotau no Ropu no te tauturu i to ratou mau melo e no te paruru i te toroa na roto i te faaaifaitoraa i te hamaniraa e te haamauraa i te mau ture, peneiaˈe atoa te hiˈopoaraa i te mau hoo e te mau moni ohipa. Ua noaa maira i vetahi i te mana taatoa, ma te ohipa i nia i te mau hoo na roto i te mau faaauraa huna, ma te titau e paruru i te matete a te amuitahiraa e no te faaore i te tataˈuraa tia ore.
Ei mono no te mau amuitahiraa toroa tahito, ua fa maira te mau amuitahiraa tapihooraa i te senekele XI, i to te feia hoo taoˈa ratere faanahoraa ia ratou no te paruru ia ratou i mua i te mau ati o te tere. Teie râ, ua erehia te mau amuitahiraa i muri aˈe i to ratou tiaraa matamua. Ma te faaau e te ohipa hooraa no taua vahi ra, ua puai noa ˈtura to ratou mana e to ratou tiaraa teitei i nia i te mau matete no te mataeinaa, to te fenua, e te mau fenua atoa, e ua mono maira te feia hoo taoˈa i te feia hamani tauihaa.
I te hopea o te senekele XVIII e te omuaraa o te senekele XIX, na roto mai i te Orureraa hau i te pae tapihaa, ua fa maira te mau taatiraa paruru i te feia rave ohipa i Beretane e i te Fenua Marite na roto i te mau taatiraa feia rave ohipa hoê â to ratou toroa. I te haamataraa, ua riro noa teie mau taatiraa ei amuiraa totiale, e ua riro roa mai ratou i muri iho ei pǔpǔ patoi i te faanahoraa totiale e politita e vai ra. I teie mahana, te tutava noa nei te tahi mau taatiraa i te faataa i te mau moni ohipa, te mau hora, te mau huru raveraa ohipa, e i te paruru i te ohipa a to ˈna mau melo, ma te faatupu i te reira na roto i te faaotiraa amui aore ra te mau faaearaa ohipa. Area vetahi ra, e mau taatiraa politita ïa.