Te papai mai nei te feia taio
Te haapaoraa i te mau tapao faaara o te tino I te matahiti i mairi aˈenei, ua tapeahia vau i te fare maˈi e toru avaˈe no te tahi mau fifi i nia i to ˈu mau ovari. Ua tupu te mau tapao faaara e rave rahi matahiti na mua ˈtu, aita râ vau i tâuˈa. I te pae hopea, ua haere atura vau i te fare maˈi e ua faaitehia maira e te titauhia ra te hoê tâpûraa ru. Ahiri e ua taio vau i ta outou tumu parau “Te haapao ra anei outou i te mau tapao faaara a to outou tino?” (8 no atopa 1991) i taua tau ra, peneiaˈe e noaa ia ˈu i te itoito no te haere e hiˈo i te hoê taote.
M. U., Tapone
Matini faataui mataˈi Ua au roa vau i te tumu parau “E tamau anei outou i te hoê matini faataui mataˈi?” (8 no tiunu 1991), no te mea te rave nei au i te ohipa i nia i teie mau matini hau atu i 35 matahiti i teie nei. I te mau matahiti 1950 ra, i to ˈu haamataraa i te haapii i to ˈu toroa, ua tuatapapa vau i te tumu parau no nia i te mau Btu e rave rahi mahana. E ua tatara outou i teie tumu parau na roto i te hoê ravea ohie e te papu maitai i roto noa i te hoê paratarapha! Ahiri e ua noaa ia ˈu i taua tumu parau ra i taua tau ra.
A. D., Fenua Marite
Te hue-noa-raa Mauruuru no ta outou tumu parau “Ia hue noa tatou i te mau tauihaa.” (8 no atete 1991) Ua aro noa vau i teie peu i roto i te rahiraa o na matahiti e 44 o to ˈu oraraa, e te titau nei au i te mau tauturu atoa. Mauruuru no ta outou mau manaˈo tauturu papu maitai.
C. R., Fenua Marite
Ua taio na mua ta ˈu tane i te tumu parau e ua na ô maira e mea hue roa to matou fare! No oti noa ˈtura hoi ia ˈu i te tamâ i te fare, e ua manaˈo vau e mea huru nahonaho aˈe to matou fare. Ua taio atura vau i te tumu parau. Ua ata mai au i to ˈu iteraa i te huru mau o to ˈu fare! Ua tauturu ta outou tumu parau ia ˈu ia faarue i te mau tane rahiraa tauihaa. Mauruuru.
S. C., Fenua Marite
Ereraa i te ohipa Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no te mau tumu parau ra “Nafea oe ia erehia oe i te ohipa.” (8 no atete 1991) Hoê matahiti na mua ˈtu, ua erehia ta ˈu tane i ta ˈna ohipa, e aitâ o ˈna i ite atura i te tahi atu ohipa mai te reira. Ua riro mau â te reira ei fifi no matou. Mauruuru i to outou horoaraa mai i te manaˈo tamahanahana ia matou.
R. S., Beresilia
Tamarii o te faataaraa Ua taa vau i ta ˈu vahine e toru matahiti i teie nei, e te erehia nei au i ta ˈu tamarii. Teie râ, o te mau tamarii te mauiui nei, e e tia ia matou te mau metua ia feruri hau atu â i nia i teie manaˈo. Ahiri e ua taio vau i ta outou mau tumu parau “Te tauturu no te mau tamarii o te faataaraa” (8 no eperera 1991) a faaea noa ˈi mâua, ua papu maitai ia ˈu e feruri na mua vau hou e faataa ˈi.
S. C. M. F., Beresilia
Aupururaa i te utuafare Ua riro te tumu parau “Te aupururaa i te utuafare na te ao nei—Te hopoia a te metua maoti te here, te aˈo, te hiˈoraa, e te mau faufaa i te pae varua” (8 no setepa 1991) ei faaitoitoraa rahi ia ˈu nei ei vahine haapii bibilia apî. I to matou haamataraa i te haere i te mau putuputuraa kerisetiano, e faaroo ore e e taˈi ta ˈu tamaiti ma te ore e nâ. Teie râ, na roto i te tauturu a te vahine kerisetiano e haapii ra ia matou, e te faaitoitoraa a te mau vea o ta outou e nenei ra, te ooti nei au i te mau hotu. I teie nei, e parahi noa ta ˈu tamaiti e piti matahiti ma te hau i roto i te mau putuputuraa e e horoa atoa o ˈna i te mau pahonoraa poto.
M. T., Tapone
Paraparauraa E taata afai parau roa vau. I te hoê râ mahana, ua hoˈi atu vau mai te fare haapiiraa e ua taio vau i te mau tumu parau “Te paraparauraa—Nafea ia ape i te mauiui.” (8 no tiunu 1991) Maoti ta outou tauturu ua nehenehe au e haapae i taua peu ino ra. Aita hoi au i ite e mea ino roa te paraparauraa e e nehenehe atoa e faaino i te roo o te hoê taata. Mauruuru no teie haamaramaramaraa.
F. B., Fenua Marite
Ua tauturu mau â te mau tumu parau ia ˈu ia tapea i ta ˈu ohipa. Ua faaiteite au i te hoê parau e faarooroohia ra e e opani te taiete i reira vau e rave ai i te ohipa. I taua mahana iho ra, ua titauhia mai vau i roto i te piha ohipa a ta ˈu raatira. Ua parau mai oia e te afaifai ra vau i te parau e te faaite ra vau i te mau mea o te faariaria i te taata no te mea mea varavara roa te mau ohipa. Te tihatihia ra te taata i ta ˈu vahi raveraa ohipa, e ua manaˈo vau e te reira ta ratou otoheraa no te tuu ia ˈu i rapae. I te taeraa mai te A ara mai na! no nia i te paraparauraa, ua faariro atura vau i te reira ei aˈoraa no nia mai. Ua faaite atura vau i teie vea i ta ˈu raatira e ua faaite atura ia ˈna i te mea o ta ˈu i haapii e e imi au i te mau ravea atoa no te haapae i te paraparauraa. Ua haamauruuru maira oia ia ˈu—e te tapea noa ra vau i ta ˈu ohipa.
L. G., Fenua Marite