To ˈu paariraa i roto i te hoê oire i Afirika
Te maraa-oioi-raa te huiraatira i te mau fenua i te pae apatoa no te Sahara i Afirika, o te numera rahi roa ˈˈe ïa i te ao nei. I reira e fanau te vahine taitahi hau atu i te ono tamarii. Na te veve, te inoraa te fenua, e te varavararaa te mau maitai e faarahi atu â i te hepohepo. Teie te faatiaraa a te hoê taata e ora ra i reira no nia i te huru oraraa i teie pae fenua o te ao nei.
UA PAARI au i ǒ nei, i roto i te hoê oire rahi no Afirika Tooa o te ra. E hitu matou tamarii i roto i te utuafare, ua pohe râ e piti i to ratou vai-apî-raa. E fare tarahu ta matou, e piha taotoraa e e piha farereiraa to roto. E taoto Mama e Papa i roto i te piha taotoraa e e taoto te tamarii i nia i te mau peue i nia i te tahua o te piha farereiraa, te mau tamaroa i te hoê pae e te mau tamahine i te tahi atu pae.
Mai te rahiraa o te mau taata o to matou vahi, mea iti ta matou moni, e eita e roaa i te mau taime atoa te mau mea hinaarohia. I te tahi taime, eita te maa e navai. Ia poipoi aˈe, aita e maa maoti te raiti tahanahia i toe i nanahi ra. Te tahi mau taime, mea iti te raiti. Taa ê atu i te feia e manaˈo ra e na te metua tane rave ohipa te tuhaa rahi o te maa, e i muri iho o te metua vahine, e te toea na te tamarii ïa, eita râ to matou nau metua e tamaa e vaiiho raua na matou te tamarii te maa toe noa ˈtu te iti. Ua mauruuru vau i to raua haapaeraa ia raua.
To ˈu haereraa i te haapiiraa
Te tiaturi nei te tahi mau taata no Afirika e o te mau tamaroa anaˈe te tia i te haere i te haapiiraa. Te manaˈo ra ratou e ere te mea faufaa na te mau tamahine no te mea e faaipoipo ratou e na ta ratou iho mau tane e haapao ia ratou. E ere ïa te manaˈo o ta ˈu nau metua. Ua haere matou e pae atoa i te haapiiraa. E mea teimaha râ te reira na ta ˈu nau metua i te pae no te moni. Te mau tauihaa mai te peni tara e te papie e ere ïa te mea fifi, mea moni rahi râ te mau buka, e te ahu faaau atoa a te fare haapiiraa.
I to ˈu haamataraa i te haapiiraa, aita ta ˈu e tiaa. Ua tae roa i te piti o te matahiti i te haapiiraa tuarua, e 14 ïa to ˈu matahiti i reira to ˈu nau metua i nehenehe ai e hoo mai i te tiaa na ˈu. Ia papu râ ia oe, e ere te auraa e aita roa ˈtu ta ˈu e tiaa. Ta ˈu nau tiaa, no te haere ïa i te fare pureraa, e aita vau i faatiahia ia omono no te haere i te haapiiraa aore ra te tahi atu â vahi. E haere vau e aita e tiaa. I te tahi mau taime e nehenhe to ˈu papa e hoo i te mau parau no te titeti pereoo utaraa taata, ia ore anaˈe e tia, e haere avae noa matou i te haapiiraa e no te hoˈi atoa. Ua fatata e 3 kilometera te atea no te haere e no te hoˈi mai.
Mahana puˈaraa ahu e tiiraa pape
E puˈa matou i te ahu i te anavai. E haamanaˈo noa vau i to ˈu haereraa i reira e to ˈu mama, ma te afai i te pakete, te puˈa, e te ahu. I te anavai e faaî o ˈna i te pakete i te pape, e tuu i te ahu i roto, e e tapuˈa ia ratou. I muri iho e tupaipai i te ahu i nia i te ofai manina e e uhi i roto i te anavai. E e hohora oia ia ratou i nia i te tahi atu mau ofai ia mǎrô, mea teiaha roa ia amo-rari-hia te ahu i te fare. Mea nainai vau i reira, ua faauehia vau e tiai i te ahu e mǎrô ra eiaha ratou ia eiâhia. Na mama ïa te rahiraa o te ohipa.
Mea iti roa te taata e pape ta ratou i te fare, hoê o ta ˈu mau ohipa o te haereraa e tii i te pape i rapae au i te auri faataheraa pape. Te fifi râ, ia paˈura anaˈe, e taponaohia te rahiraa o te mau auri faataheraa pape no te faaherehere i te pape. I te hoê mahana aita ta matou e pape inu i te mahana taatoa. Aita hoê aˈe topata pape! Vetahi taime, e mau kilometera te tia ia ˈu ia haere na raro no te imi ia î te hoê noa pakete pape. Te amoraa i te pape i nia i to ˈu upoo i teie atearaa, aita ïa to ˈu e rouru faahou i te vahi e tuuhia ˈi te pakete. I te ahururaa o to ˈu matahiti, e upoo pahure to ˈu! E oaoa râ vau i te parau e ua tupu faahou mai to ˈu rouru.
Te tamarii ei parururaa
Ia hiˈo anaˈe vau i muri, e oraraa au noa to matou, peneiaˈe i nia ˈˈe i te mea au noa no to tatou pae fenua i Afirika. Ua ite au e rave rahi atu â mau utuafare e oraraa fifi roa ˈtu to ratou i to matou. E rave rahi o to ˈu mau hoa haere haapiiraa e hoo ra i te matete na mua ˈˈe te haapiiraa e i muri iho ia noaa mai te moni no te utuafare. Eita vetahi pae e tamaa i te poipoi na mua ˈˈe te haapiiraa, ia faarue anaˈe ratou i te fare, ua poiâ ïa e i te fare haapiiraa i te mahana taatoa aore ïa e maa. Te haamanaˈo ra vau e rave rahi taime ia haere mai hoê o teie mau tamarii e taparu mai ia ˈu ia amu vau i te faraoa i te fare haapiiraa. No reira e ofati ïa vau no te horoa i te tahi tâpû faraoa na ˈna.
Noa ˈtu te rahi o te hepohepo e te fifi, mea au na te rahiraa te mau utuafare rarahi. “Hoê tamarii e ere ïa i te tamarii,” ta te rahiraa o te taata e parau i ǒ nei. “E piti tamarii, hoê ïa, e maha tamarii, e piti ïa.” Teie te tumu, o te faito o te tamarii pohe rahi roa ˈˈe i te ao nei. Ua ite te mau metua e noa ˈtu e e pohe te tahi o ta ratou mau tamarii e ora mai iho â te tahi pae, e paari mai, e rave i te ohipa, e e afai mai i te moni i te fare. I reira ratou e nehenehe ai e haapao i ta ratou mau metua tei ruau i teie nei. I roto i te hoê fenua aore e mau parururaa i te pae totiare, e mea faufaa roa ïa.—Mai tei faatiahia e Donald Vincent tane.