‘Mea faufaa mau te tamarii, o te tamaroa râ te mea hinaaro-roa-hia’
Te ite nei te fenua Inidia e ta ˈna hau atu i te 850 mirioni huiraatira e te faito fanaura 31 i nia i te 1 000 e, ua fatata e 26 mirioni aiû fanauhia i te matahiti hoê, ua aifaito ïa i te huiraatira no Kanada. E ere ïa i te mea maere e te hoê o te fa matamua o te faatereraa o te faataimeraa ïa i te maraa-oioi-raa te huiraatira. Ua manuïa anei te reira? Eaha vetahi o te mau fifi ta ˈna e faaruru nei?
“HOU e 20 matahiti, Eiaha! I muri aˈe e 30 matahiti, Eiaha roa ˈtu! E piti noa tamarii—Tano!” o te parau faaararaa o te hoê o te mau hohoˈa peni tapirihia i nia i te papai e tae atu ai i te pu faataimeraa i te utuafare i Bombay, i Inidia. Te faaite ra te tahi atu hohoˈa i te hoê mama rohirohi e ta ˈna e pae tamarii. Te faaara ra ïa: “Eiaha e tatarahapa i muri iho!” Mea maramarama roa te poroi: Ua navai noa e piti tamarii no te hoê utuafare. E ere râ i te mea ohie ia farii te taata e ia ohipa ia au i te aniraa a te faatereraa e ia piti noa tamarii no te hoê utuafare, e tia ˈi.
“E manaˈo te Inidia e e oaoa te hoê taata ia au i te rahiraa o ta ˈna mau tamarii. I rotopu i te mau Inidia, ua faarirohia iho â te tamarii ei haamaitairaa no te utuafare. Noa ˈtu te rahi o te utuafare a te hoê tane eita o ˈna e faaea i te pure ia maraa noa te reira,” ta te buka Te haerea Inidia, te peu e te mau oroˈa e parau ra. Na nia i te hoê hiˈoraa faaroo noa, o te tamarii tamaroa te mea faufaa roa ˈˈe no te taata ruhiruhia o te utuafare. “Aore roa e ati rahi aˈe e tuea i te oreraa e vaiiho i muri mai te hoê tamaroa aore ra mootua tamaroa no te faanaho i te mau hopoia hopea no to ˈna hunaraa,” ta te buka e faataa faahou ra. “Te manaˈohia ra e nehenehe teie ereraa e tapea roa i te tomoraa ˈtu i te Vahi Oaoaraa i te pae varua i muri aˈe i te poheraa.”
Mea titau-atoa-hia te tamaroa no te faahaere i te oroa haamoriraa i te tupuna aore ra sraddha. “Noa ˈtu te huru tupuraa, e mea hinaaro-roa-hia te hoê tamaroa,” ta A. L. Basham tane i papai i roto i Te faahiahia rahi o Inidia i mutaa ihora. “No te rahi o te here i roto i te utuafare a te feia haamoriraa Inidia e maraa ˈi te hinaaro i te tamaroa ia ore te huaai ia mou.”
Amui atu i te mau tiaturiraa a te haapaoraa, te hoê peu tumu e turai ra ia hinaaro i te tamaroa o te faanahoraa ïa o te utuafare i mâtauhia i Inidia, e utuafare e amui-atoa-hia mai te mau fetii i reira te mau tamaroa faaipoipohia e faaea ˈi i pihai iho i to ratou mau metua. “E faaipoipo te mau tamahine e e ora ratou i roto i te fare a to ratou mau metua hoovai, e faaea râ te mau tamaroa i te fare e to ratou mau metua; te tiaturi nei te mau metua e na te mau tamaroa e haapao ia ratou ia paari anaˈe ratou,” ta te taote vahine o Lalita S. Chopra no te Tuhaa o te Taatiraa i te pae oraora-maitai-raa o te utuafare no te oire o Bombay i faataa. “Tera to ratou haapuraa. Te manaˈo ra te mau metua e ora ratou ahiri e e piti aˈe tamaroa. Mea papu ïa, mai te peu e naeahia i nau hoa faaipoipo i te faito e piti tamarii mai tei opuahia e teie e piti nau tamarii e tamahine ïa, e tamata iho â ïa raua ia noaa mai ta raua tamaroa.”
Te manaˈohia ra e pauroa te tamarii, na te Atua ïa i horoa mai, e turai râ te mau mea mau o te oraraa o te mahana taitahi eiaha ia na reirahia. “Ua ite-papu-hia e aita te mau tamahine e rapaau-maitai-hia ra,” ta te Indian Express e faatia ra. “Aita e faarirohia nei to ratou ora i te mea faufaa mau ia vai noa te utuafare.” Te faahiti ra te hoê parau faataa e i Bombay ua itehia i rotopu e 8000 aiû i haamaruahia e i muri aˈe i te imiraa e tamaroa anei aore ra e tamahine anei, ua itehia e 7 999 e mau tamahine ïa.
Te hoê tutavaraa fifi mau
“I roto i te utuafare, i te rahiraa o te taime, na te tane e faaoti e hia tamarii e te rahi o te utuafare,” ta te taote S. S. Sabnis tane, raatira haapao i te oraora-maitai-raa a te Taatiraa o te oire o Bombay i faataa, i roto i te hoê uiuiraa manaˈo. Noa ˈtu e ahiri te hoê vahine e hinaaro e faataime i te fanauraa i te tamarii aore ra e taotia i ta ˈna utuafare, e faahepo ïa ta ˈna tane ia ˈna, e aore paha oia i farii i te reira. “No reira ïa matou e tono ai i te tane e te vahine i te mau fare taitahi o te mau vahi veve e te taata-roa-hia, ia nehenehe paha te tane haapao i te oraora-maitai-raa e paraparau i te metua tane o te fare e e faaitoito ia ˈna ia faaiti i to ˈna utuafare, ma te tauturu ia ˈna ia ite, e e nehenehe o ˈna e haapao maitai aˈe ia iti te mau tamarii.” Mai ta tatou râ i ite aˈenei, ua rau te mau fifi.
“I rotopu i te feia veve roa, e rave rahi aiû tei pohe no te huru oraraa veve,” ta te taote Sabnis i parau. “No reira e hinaaro-mau-hia e rave rahi tamarii, ma te ite e pohe vetahi.” Mea iti râ te ravehia no te haapao i te tamarii. E ori haere ratou ma te tauˈa-ore-hia e te mau metua, ma te taparu aore ra ma te imi i te maa i roto i te mau pehu. E te mau metua? “Aita ratou i ite e teihea râ ta ratou mau tamarii,” te autâ ra te taote Sabnis.
Mea pinepine te mau parau faaararaa e faahohoˈa ra i nau hoa faaipoipo oaoa e fanaˈo ra i te oraraa e ta raua e piti tamarii, hoê tamaroa e hoê tamahine tei haapao-maitai-hia ra. I roto i teie tuhaa o te totaiete—te pǔpǔ ropu—e farii-maitai-hia te manaˈo e piti noa tamarii. Aita roa râ te reira to roto i te feruriraa o te feia veve, e manaˈo ra e, ‘mai te peu e e 10 aore ra e 12 tamarii ta to matou mau metua aore ra mau papa ruau e mama ruau, no te aha ïa vau e ore ai e na reira? No te aha tatou e fanau noa ˈi e piti?’ Tei i ǒ nei i rotopu i te rahiraa o te mau Inidia veve roa, e faaruru ai te aroraa i te maraaraa te taata i te tamaˈi fifi mau. “E mea apî roa te huiraatira i teie nei, e ua naeahia ia ratou te matahiti no te fanau mai i te tamarii,” o te manaˈo ïa a te taote Chopra. “E au ra e e hopea ino to mua. E ohipa rahi mau to mua ia tatou.”