Te uiui nei te mau taurearea . . .
“No te aha eita ta ˈu e nehenehe e faaoti i te ohipa o ta ˈu i haamata?”
“Mai te peu e mea fiu te ohipa, e taahoa roa vau.”
“Mea rave roa te mau mea o ta ˈu e anaanatae, tera to ˈu fifi. Te afata teata, te mau hoa.”
“I te tahi taime, mea rahi roa ta ˈu ohipa.”
“E au ra e e ru noa vau i te minuti hopea; ua maoro roa ïa.”
“E oti iho â ta ˈu ohipa. Tera râ, eita to ˈu mau metua e mauruuru!”
TE FAAHITI ra teie mau taurearea i te hoê fifi e farerei-pinepine-hia nei e te feia apî: te faaotiraa i te ohipa i haamatahia. E ere hoi ratou i te mea hupehupe aore ra aita ratou e faaite ra i te haerea tano ore i mua i te mau hopoia. Inaha, i te aniraahia ˈtu te hoê pǔpǔ taurearea ia faahiti i te mau ohipa fare tei riro ei hopoia na ratou i to ratou manaˈoraa, ua pahono mai te rahiraa: te faanahoraa i to ˈna piha, te faaneheneheraa i te roi e te afairaa i te farii pehu i rapae.
Noa ˈtu te mau hinaaro maitatai, mea pinepine te mau ohipa faufaa roa i te ore e faaotihia, e mea pinepine te mau orometua haapii e te mau metua, e te tahi atu â, i te amuamu. A aniani na ia outou iho: ‘Eaha te mea e tapea ra ia ˈu ia faaoti i te ohipa o ta ˈu i haamata?’ E tauturu te hoê tuatapaparaa hohonu no nia i te mau tumu o te fifi ia outou ia faatitiaifaro i te reira.
Te mau tumu
Te horoa ra te buka Mea au ore roa na ˈu te haapiiraa—Nafea ia faaoromai? Afea e faarue ai i te haapiiraa? (beretane) i te hoê manaˈo maitai no nia i te mea e tapea ra i te rahiraa o te feia apî ia faaoti i ta ratou mau ohipa haapiiraa: “Mea pinepine, ia parahi anaˈe tatou no te papai, e tia noa tatou no te haere e amu i te tahi maa aore ra no te faaoi i ta tatou penitara. I muri iho, e tia ïa ia taniuniu i te hoê taata; aore ra tera paha te hora o te poratarama ta tatou e tiai noa ra. E eita e maoro roa, o te taime ïa no te faaamu i te mimi e, i te pae hopea, aita ta tatou ohipa e oti.”
Ua tapao e piti vahine maimi, o Claudine Wirths e o Mary Bowman-Kruhm, e “aita ta vetahi pae e nehenehe e taio aore ra e haapii ma te aravihi mai te peu e ua faaea maoro ratou i mua i te afata teata. E faaohipa te afata teata i te tahi mana faataoto o te haamaau e o te haavarea i te taoto. Ua ite hoi outou e, i te tahi taime, e tiatonu noa ˈtu tatou e rave rahi hora te maoro i mua i te afata teata, inaha i te omuaraa ra, ua opua noa tatou e mataitai i te hoê noa hohoˈa.” Ua ite atoa mai na vahine ra o Wirths e o Bowman-Kruhm e e rave vetahi mau tamarii i te tahi mau peu hape i te pae no te haapiiraa i roto i te mau matahiti matamua o te tau haapiiraa, noa ˈtu e i roto i te tahi area taime, e noaa mai ta ratou mau nota maitatai. Teie râ, “ia ô ratou i te fare haapiiraa tuarua, mea fifi roa na ratou ia parahi no te tuatapapa i te mau tumu parau fifi roa aore ra haumani.”
Noa ˈtu eaha te tumu no reira outou e ore ai e faaoti i te mea o ta outou i haamata, eita te fifi e ore ohie noa. Mai te peu e e hinaaro mau outou e faaoti i te mea o ta outou e haamata, e tia ia outou ia faatere i to outou oraraa, ia riro ei taata manaˈo paari e ia rave i te mau tauiraa e titauhia.
A faanaho maitai ia outou
Mai te peu e e kerisetiano outou, mea rahi iho â ïa ta outou ohipa. (Korinetia 1, 15:58) Te manaˈo ra paha outou i te tahi taime e eita e maraa faahou ia outou ia rave i te mau hopoia kerisetiano, te mau ohipa haapiiraa, te mau ohipa i te fare e ta outou iho mau ohipa. Oia mau, o te Poiete anaˈe tei hau roa ˈˈe i te ohipa. Teie râ, e manuïa noa iho â ta ˈna mau ohipa e rave; eiaha noa no te mea e e puai e e paari to ˈna tei hau aˈe i to tatou nei, no te mea atoa râ e “e ere te Atua i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.” E nehenehe atoa outou e manuïa i te rave i ta outou mau hopoia ia ara outou i ‘te rave i te mau mea atoa ma te tia e ma te nahonaho.’—Korinetia 1, 14:33, 40.
Ua parau o Iesu i te hoê mahana e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa? o te haamau hoi oia i te niu, e aore aˈera i oti ia ˈna, o te na ô hoi te feia atoa i te hiˈo ra i te tâhitohitoraa ia ˈna, I tamata iho nei teie nei taata i te faatia i te fare, e aore aˈenei i oti ia ˈna.”—Luka 14:28-30.
Teie ïa te haapiiraa: A faanaho maitai ia outou. Te faataa ra te taote ra o Janet Woititz e: “Eita te feia e faaoti roa nei i ta ratou mau opuaraa e haere matapo noa. Te faaohipa nei ratou i te mea e parauhia te hoê tabula ohipa.” No reira, a tamata i te hiˈopoa maite i ta outou mau ohipa ia ite outou e eaha te titauhia ia outou no te faaoti i te reira. E tia anei ia faanaho i te hoê tabula e rave rahi mau tapao? aore ra e tatuhaa i teie opuaraa? Ehia taime te titauhia no te faatupu i te reira?
Mea au roa na te tahi pae ia papai i te tahi tabula no te mau ohipa e tia ia rave ia au i te mau ohipa faufaa roa ˈˈe. Ia oti anaˈe hoê, e reni ïa ratou. No te aro atu i te hinaaro e vaiiho i te ohipa no te poipoi aˈe, a haapii nafea ia faanaho i to outou taime. Mai te peu e e tia ia outou ia faatura i te tahi mau taio mahana, a papai ïa i teie mau ohipa i te omuaraa o te tabula.
Mea faufaa roa ia faanaho i to ˈna taime ma te maramarama. I te hoê pae, eita outou e horoa hau atu i te taime no te mau ohipa faufaa ore aˈe, mai te mataitairaa i te afata teata, e i te tahi atu pae, e tia ia faaherehere i te taime navai maitai no te mau ohipa faufaa roa mai te taoto-maitai-raa. Te faahiti ra te buka ra Mea au ore roa na ˈu te haapiiraa e, “mai te peu e e ere hoê â maororaa te taoto o te taata tataitahi, eita te rahiraa e mâha i te mau po e maha aore a e pae hora. . . . Mea fifi roa ia haamau i to ˈna feruriraa i nia i te hoê tumu parau fifi roa ia rohirohi roa tatou aore ra ia varea tatou i te taoto.” Ia haapii outou nafea ia faaohipa i to outou taime ma te paari, te ohipa ra ïa outou no to outou oraraa no a muri aˈe.
A imi i te maitai o vetahi ê
E haapapu mai vetahi mau taurearea e e ere te tatuhaa-maitai-raa i te taime e te faanaho-maitai-raa ia ˈna iho i te mea faufaa mai te peu e mea haumani roa te ohipa te tia ia ravehia. E tauturu te faaohiparaa i te aˈoraa bibilia e vai ra i roto i te Korinetia 1, 10:24 ia outou ia noaa mai i te anaanatae e titauhia: “Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” Parau mau, mea iti roa te mau ohipa fare o te horoa mai i te tahi mauruuru. Tera râ, ia rave-anaˈe-hia no te faaoaoa aore ra no te tauturu i te hoê taata herehia e tatou, e ite ïa tatou i te manaˈo e manuïa e te hinaaro e rave maitai i ta tatou ohipa. No reira, ia hinaaro anaˈe outou e faaea i ta outou mau tutavaraa, a haamanaˈo i te feia o te fanaˈo i te reira e a rohi no te rave i te hoê ohipa faahiahia mau.
Mea pinepine, o outou te taata matamua o te faufaahia i te mau ohipa tei manaˈohia e mea au ore roa. Ei hiˈoraa, a feruri na i te mau ohipa o ta outou e vaiiho noa nei i te hiti; peneiaˈe paha te horoiraa i te auˈa aore ra te tamâraa i to outou piha. I teie nei, a aniani na ia outou iho: ‘No vai au e horoi ai i te auˈa? E ere anei ta ˈu auˈa atoa? E ere anei to ˈu piha, to ˈu fare, o ta ˈu e tamâ ra?’ Ia farii oioi noa i teie mau hopoia e ia rave maitai outou i te reira, mea faufaa atoa ïa no outou a muri aˈe. Te parau ra te buka Te faanaho-ohie-raa (beretane) i te mau metua e: “Mai te peu e eita tatou e haapii atu i ta tatou mau tamarii ia faanaho i te fare, e ere-rahi-hia ratou ia faarue mai ratou i te utuafare.”
A tauaparau!
Eaha ˈtura ïa mai te peu e, i muri aˈe i to outou faaitoitoraa no te faaoti i te hoê ohipa, e amuamu to outou mau metua e aitâ i oti maitai? Mea pinepine, te fifi, no roto mai ïa i te ereraa i te tauaparauraa. Ei hiˈoraa, ahiri e e anihia outou ia afai i te farii pehu i rapae. Mea ohie roa. Tera râ, mea maitai ia ani atu i te mau faaueraa papu: afea, nafea e ihea roa? E tia atoa anei ia outou ia faataa i te mau pehu? E tia anei ia outou ia horohoroi roa i te farii pehu?
E tauturu atoa te tauaparauraa i to outou mau metua ia taa i to outou mau manaˈo hohonu. Te manaˈo ra anei outou e e ere te faataaraa i te mau ohipa i te mea tano? Mea rahi roa anei ta to outou mau metua e titau maira? I reira, a maiti ïa i te taime e tano e a faaite atu i to outou manaˈo.
Te ani nei vetahi mau metua i ta ratou mau tamarii ia apiti mai i roto i te mau faaotiraa no nia i te tufaraa i te mau ohipa fare. Te faaitoito nei o Jeffrey e o Carol Rubin, feia papai i te buka ra Tatamaˈiraa i te fare (beretane), i te mau metua ia faanaho i te mau tauaparauraa tamau no nia i te mau ohipa fare, ia tufa i te reira e ia vaiiho i te mau tamarii ia maiti i ta ratou ohipa. Mai te peu e mea au roa na outou teie huru raveraa, no te aha outou e ore ai e faaau atu i to outou mau metua?
Te vai ra te tahi atu faaueraa i roto i te hoê buka: a parahi e to outou mau metua e “a faaineine i te hoê porotarama no te faataa i te mau hora i reira mea itoito roa ˈˈe outou no ta outou ohipa haapiiraa. Te vai ra ta tatou paatoa, i roto i te mahana aore ra i te ahiahi, te tahi area taime i reira mea ohie aˈe no tatou ia haamau i to tatou feruriraa. . . . A faataa ˈtu i teie taime i to outou fetii e a ani ia ore outou ia faahuehuehia. Mai te peu e eita outou e rave i taua taime ra no te taniuniu aore ra no te mataitai i te afata teata, e haapaohia mai ïa ta outou parau.” Ia tauaparau outou ma te hau no nia i teie mau uiraa e to outou mau metua ma te ore e faahapa ˈtu i te tahi taata, e manuïa ïa outou i te faataa amui i te hoê porotarama o te tano no te taatoaraa.
A haamanaˈo râ e, na mua roa, na to outou hinaaro e faaoaoa i te Poiete, te Atua ra o Iehova, e afai mai i te oaoa e te hoê roo maitai. Te na ô ra te Bibilia e: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu, eiaha na te taata. Ua itea hoi e, e noaa mai ta outou ra utua . . . no ǒ mai [ia Iehova] ra.” (Kolosa 3:23, 24) A pee i teie aˈoraa, e e fanaˈo ïa outou i te roo o te hoê taata rave ohipa itoito te nehenehe e tiaturihia o te faaoti i te mea o ta ˈna e haamata.
[Hohoˈa i te api 28]
Te haamataraa i te hoê ohipa, e ere ïa hoê â huru e te faaotiraa i teie ohipa