VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/9 api 30
  • Te papai mai nei te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te papai mai nei te feia taio
  • A ara mai na! 1991
  • Papai tei tuea
  • Nafea ia tauturu i te mau tamarii o te faataaraa
    A ara mai na! 1991
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1992
  • Te faataaraa—Te feia e mauiui nei
    A ara mai na! 1991
  • Te faataaraa—To ˈna mau hotu iino
    A ara mai na! 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/9 api 30

Te papai mai nei te feia taio

Peu au ore Te hinaaro nei au e haamauruuru ia outou no te tumu parau ra “Nafea ia ape i te rave faahou i te mau peu au ore.” (8 no eperera 1991) Ua tauturu oia ia ˈu ia tiamâ mai i teie taoˈa o tei faatîtî ia ˈu oia hoi te afata teata. Ua tauturu te pene 36 o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie [neneihia e te Taiete WatchTower] ia ˈu i roto i te hoê area taime, tera râ, ua riro faahou vau ei tamahine mataitai afata teata mâha ore. Ua tauturu mai te tumu parau ia ˈu ia mono i teie peu au ore e te tahi peu maitai: te amuraa i te maa pae varua na roto i te taioraa i te A ara mai na!

A. G., Fenua marite

Te mau tamarii o te faataaraa Te haamauruuru nei au ia outou ma to ˈu mafatu taatoa no te mau tumu parau “Nafea ia tauturu i te mau tamarii o te faataaraa.” (8 no eperera 1991) I te toruraa o to ˈu matahiti, ua faataa to ˈu mau metua. Ua rave to ˈu metua vahine i te hoê ohipa maitai roa i to ˈna haapiiraa i ta ˈu tuahine apî e o vau iho nei, i roto i te here o Iehova. Teie râ, i te tau o te taurearearaa, ua tupu ïa mai ta outou e faataa ra; ua manaˈo hoi au e ‘eita roa ˈtu e nehenehe e tiaturi ia vetahi ê, inaha i te pae hopea, e haavarehia vau e e faaruehia mai au.’ Ua mǎtaˈu vau i te here i te taata e ia herehia mai au, e no reira, ua opua ihora vau e atuatu, e to ˈu mau hoa kerisetiano atoa, i te mau auraa hohonu ore. Ua tauturu te tautururaa ia vetahi ê e te taviniraa ei poro evanelia ma te taime taatoa, ia ˈu ia aro i roto i te tahi faito i ta ˈu mau peu. Tera râ, maoti ta outou tumu parau i taa ˈi ia ˈu no te taime matamua i te tahi o to ˈu mau manaˈo hohonu roa ˈˈe.

M. H., Tapone

I to mâua taioraa i teie mau tumu parau, ua faahapa mâua ta ˈu tane ia mâua iho. Ua tiavaruhia ta ˈu tane matamua i te amuiraa kerisetiano no te mea ua faaturi oia. Ua haere atura vau e ta ˈu mau tamaroa e ora i ǒ to ˈu mau metua, hau atu i te 3 000 kilometera i te atea. Aita te mau tamarii i farerei pinepine i to ratou metua tane. I to ˈu faaipoipo-faahou-raa, ua imi mâua i te ravea no te ape i teie huru farereiraa, no te mea ua manaˈo mâua e e mana ino to ta ˈu tane matamua. Aita anei mâua i hape?

C. W., Fenua marite

Eita te faataaraa aore ra te tiavaruraa a te amuiraa kerisetiano e tâpû i te mau taairaa metua-tamarii; e titau noa iho â te tamarii i to ˈna metua tane e i to ˈna metua vahine atoa. Teie râ, mea taa ê te mau huru tupuraa atoa. E nehenehe hoi te atearaa aore ra te tâuˈa ore o te hoê hoa faaipoipo tahito e faaiti roa mai i te mau taairaa. I te tahi atu pae, e faahepo mai paha te mau tiribuna i te hoê parau faatia no te farereiraa; aita ˈtu ïa maitiraa ta te kerisetiano maoti râ te auraroraa. Mai te peu e aita te hoê faaotiraa a te haavaraa i horoahia, na te metua tei ia ˈna ra te haapaoraa i te tamarii, e faataa mai te peu e e riro te amuiraa ˈtu e to ˈna hoa tahito ei haamǎtaˈuraa ino mau no te tamarii i te pae tino aore ra i te pae varua.—Te feia nenei.

Mauruuru no ta outou mau tumu parau maramarama maitai no nia i te faataaraa. Ua faataa to ˈu mau metua i te 20raa o to ˈu matahiti, e ua faaruru atura vau i te hoê area taime i reira ua hiˈo ino roa vau i te faaipoiporaa iho. I to ˈu manaˈoraa, ua riro te reira mai te hoê herepata, te hoê fare auri. Auaa te maramarama o te Bibilia ta ta outou mau buka e mau vea e haaparare ra, te taa ra ïa ia ˈu i teie nei e eaha ta te faaipoiporaa e nehenehe e hopoi mai, e te tiaturi nei au e faaipoipo i te hoê mahana.

L. T., Fenua marite

Te faanahoraa api o te “A ara mai na!” Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e mea au roa na ˈu te faanahoraa api apî o te A ara mai na! tei haamata e te numera o te 8 no tenuare 1991. I te mea e tera atoa to ˈu toroa, ua tapao oioi noa vau i te mau tauiraa i roto i te faanahoraa o te mau api, te mau huru papairaa e te mau peni. I roto i na 20 matahiti i mairi aˈenei, ua ite au i te tauiraa o teie vea, te anoiraahia te peni e to ˈna unauna, no te haafariu i te taata i nia ia Iehova. Ua vaiiho au i te hoê vea na te hoê hoa na roto noa i te faaiteraa ˈtu i te faanahoraa api apî faahiahia mau!

D. A., Fenua marite

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono