VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/8 api 11-13
  • Mea ino mau anei ia puhipuhi i te avaava?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea ino mau anei ia puhipuhi i te avaava?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua huri anei te mataˈi?
  • Te mau ohipa no te aro i te avaava: aita ˈtu mea apî i noaa mai!
  • Te mau faahopearaa i nia i te tino
  • Na outou e maiti
  • No te aha te rahiraa taata e pupuhi ai i te avaava, no te aha ratou i hape ai
    A ara mai na! 1986
  • E mau maˈîraa mataˈi pohe
    A ara mai na! 1988
  • Nafea ia patoi atu i te avaava?
    A ara mai na! 1991
  • Te faareva nei te feia turu i te avaava i ta ratou taoˈa maue i roto i te reva maoti te puai o te mǎhu veavea
    A ara mai na! 1995
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/8 api 11-13

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Mea ino mau anei ia puhipuhi i te avaava?

MAI to ˈna nainairaa mai â, ua umehia te manaˈo o Laurent e te avaava. Ia faaama anaˈe to ˈna metua vahine fetii i te hoê avaava, na ˈna ïa e tupohe i te raau mati. I te 16raa o to ˈna matahiti, ua hinaaro aˈera o ˈna e tamata. I te hoê po, ua ani atura o ˈna i te hoê avaava i te hoê tamahine; ua ino roa o ˈna e aita ˈtura ta ˈna avaava i pau i te puhipuhihia.

No to ˈna haama, ua opua ˈtura o Laurent e “haamatau” ia ˈna ma te tapuni. I te hoê po, ua paia maitai o ˈna, ua faaama ihora o ˈna i te hoê avaava ma te ru noa e ua haamata ˈtura o ˈna i te momi i te auauahi. Ua hitimahuta roa o ˈna! Aita hoi to ˈna upoo i taninito faahou e aita atoa o ˈna i hinaaro e pihae. No to ˈna oaoa, ua tamata faahou o ˈna, e ua tamata faahou. Ua pau atura te avaava matamua, ua hinaaro faahou atura o ˈna e puhipuhi i te piti, e i muri iho, te toru. E mea na reira ïa to Laurent riroraa mai ei taata puhipuhi avaava rahi. E ono ïa matahiti to ˈna puhipuhi-noa-raa i te avaava.

Ua huri anei te mataˈi?

Eita e ore e e rave rahi mau taurearea o te hiˈo ino ia Laurent. Oia mau, ia au i te hoê maimiraa i ravehia i te fenua Marite, e 66 % o te mau taurearea i uiuihia o tei parau e “mea atâata roa” ia puhipuhi i te hoê puohu avaava aore ra hau atu i te mahana. Te mea maamaa roa ˈtu â, i te tahi taime, na te feia puhipuhi avaava iho e faahapa uˈana i te avaava! Ei hiˈoraa, te parau ra te hoê taurearea e 16 matahiti e: “E peu hairiiri mau teie.” I roto i te tahi atu maimiraa, ua faˈi e 85 % o te mau taurearea puhipuhi avaava e, i to ratou manaˈoraa, e peu ino roa teie. Fatata te afaraa o tei parau e te hinaaro ra ratou e faaea i te puhipuhi i te avaava i roto i na matahiti e pae i mua nei.

No reira, e au ra e te puhipuhi ra te hoê mataˈi faahaparaa puai i nia i te au rahi ta te avaava i fanaˈo noa na. Teie hoi tei papaihia e te faatere hau marite i te pae no te Oraora-maitai-raa i roto i ta ˈna tabula no te matahiti 1989 oia hoi E piti ahuru ma pae matahiti haereraa i mua no te aro i te mau faahopearaa o te avaava i nia i te oraora-maitai-raa: “I roto i te mau matahiti 1940 e 1950, e peu ieie mau te puhipuhiraa i te avaava; i teie mahana, te faahapa-rahi-hia ra te avaava. I mutaa ihora, e horoa na te feia teitei no te teata, te mau aito no te ohipa faaetaetaraa tino e te tahi atu feia tuiroo i ta ratou turu no te faatianiani i te avaava; i teie mahana, mea varavara roa te feia hauti teata, te feia taaro, te feia politita e te tahi atu mau taata teitei o te itehia ia puhipuhi i te avaava. . . . Te rahi noa ˈtura te feia o te haapae nei i te avaava.”

I te matahiti 1965, e 40 % o te mau taata paari marite o te puhipuhi na i te avaava. Tau piti ahuru matahiti i muri iho, ua topa roa teie numera i nia i te 29 %. Hau atu, te haapapu ra te tabula a te faatere hau marite i te pae no te Oraora-maitai-raa e “fatata te afaraa o te mau taata paari e ora nei tei puhipuhi na i te avaava i te hoê taime, o tei faaea i teie nei.” I te matahiti 1976, fatata e 29 % o te mau taurearea no te piha hopea i te fare haapiiraa tuarua, o tei puhipuhi i te avaava i te mau mahana atoa. Hau atu i te ahuru matahiti i muri iho, ua topa roa mai to ratou rahiraa i nia i te 19 %.

No reira, no te aha e faahiti faahou ai i te parau no te avaava? Inaha, noa ˈtu te mau ohipa itoito i ravehia no te aro i te avaava e te mau faaararaa peapea mau a te mau taote, ua maraa rahi roa te puhipuhiraa avaava na te ao nei. I te fenua Marite, fatata e 50 mirioni taata paari o te tamau noa nei i te puhipuhi i te avaava. E, i roto noa i taua fenua ra, i te mau mahana atoa, tau 3000 taurearea, o te faaama i ta ratou avaava matamua, mai ia Laurent ra, oia hoi te hoê numera riaria mau e hoê mirioni feia puhipuhi avaava apî i te matahiti hoê! Te mea maere atoa, oia hoi, te rahiraa o teie feia taero i te nicotine apî, e mau tamahine ïa.

Te mau ohipa no te aro i te avaava: aita ˈtu mea apî i noaa mai!

E ere hoi no te mea e aita te taata i ite i te atâataraa o te avaava. Inaha, hou te feia maimi e horoa ˈi i te mau tumu i te pae rapaauraa no te haapae i te puhipuhi i te avaava, ua faahapa te maramarama i teie peu ino e te hairiiri. Tau 90 matahiti noa i teie nei, ua opanihia te avaava e te ture i roto e rave rahi mau vahi o te fenua Marite. I te tahi mau vahi, e nehenehe oe e tapeahia ahiri e te vai ra ta oe avaava. Mea etaeta roa ˈtu â te tahi mau faautuaraa i mutaa ihora.

Te faataa ra te vea Smithsonian i te tahi mau ravea no te aro i te avaava e faaohipahia na i te senekele XVII: “I te fenua Taina, i muri aˈe i te hoê ture emepera no te matahiti 1638, ua riro te puhipuhiraa . . . i te avaava ei ohipa ino o tei faautuahia na i te tâpûraa i te arapoa. . . . I Rusia, e tairihia na te feia puhipuhi avaava; area te feia e puhipuhi faahou, e tâpûhia ïa to ratou ihu e, mai te peu e eita ratou e faaea, e tiavaruhia na ratou i Siberie. I Peresia, e haamauiuihia na te feia puhipuhi avaava hou ratou e patiahia ˈi e (aore ra) e tâpûhia ˈi to ratou arapoa.”

Oia mau, mea hairiiri e mea hamani ino atoa teie mau huru faautuaraa. Teie râ, ia hiˈohia ta ratou huru raveraa, te hamani ino atoa nei te feia puhipuhi avaava i to ratou tino.

Te mau faahopearaa i nia i te tino

Tei roto te mana faahema atâata o te avaava i te nicotine. Inaha, mai ta te hoê buka e faataa ra (The World Book Encyclopedia), “ia ravehia i te hoê noa taime, e navai roa te hoê faito nicotine iti—fatata e 60 militarame—no te haapohe i te hoê taata. I roto i te hoê avaava, te vai ra fatata e 1 militarame.”

Hau atu, e faatupu te nicotine i te hoê faatîtîraa puai. Ei haapapuraa, teie te faaotiraa a teie tabula a te faatere hau marite i te pae no te Oraora-maitai-raa: “E haamata te rahiraa o te feia e puhipuhi nei i te avaava i te taurearearaa e e topa roa ratou i raro aˈe i te mana faatîtî o te avaava. . . . I teie mahana, e 80 % o te feia puhipuhi avaava o te hinaaro nei e haapae i te avaava; e piti i nia i te toru o ratou o tei tamata mau â i te faaea.” Teie râ, mea pinepine teie mau tamataraa i te haafifihia na roto i te mau tapao au ore o te ereraa: te hinaaro rahi i te avaava, te iria, te riri haere noa, te peapea, te mauiui upoo, te varea taoto, te mauiui opu, te oreraa e nehenehe e feruri maite.

E ere noa râ te nicotine te mea ino. Oia mau, e nehenehe te hoê avaava e faaauhia i te hoê vahi hamaniraa taoˈa taero o te hamani tau 4000 taoˈa, e e 43 o te faatupu i te mariri ai taata. E anoi vetahi mai te toruta ra te huru, e ia piri anaˈe oia i nia i te mau mahaha e te mau eˈa hutiraa aho, e nehenehe oia e faatupu i te mariri ai taata. Hau atu, e “faaitoito” te avaava “i te tupuraa o te mariri ai taata o te opupu omaha, o te rama e o te mape; peneiaˈe e tuhaa atoa ta ˈna i roto i te tupuraa o te mariri o te vairaa maa.”—E piti ahuru ma pae matahiti haereraa i mua no te aro i te mau faahopearaa o te avaava i nia i te oraora-maitai-raa.

Eita paha te taata puhipuhi avaava e roohia i te mariri ai taata na mua ˈˈe i tau matahiti. Tera râ, ua riro te hoê anaˈe avaava ei taoˈa atâata. E faaoioi te nicotine i te mau otuituiraa mafatu na roto i te faarahiraa i te titauraa o te tino i te mataˈi ora. Teie râ hoi, te vai atoa ra i roto i te auauahi o te avaava te taoˈa oxyde de carbone, hoê â ïa e te mǎhu e mâˈi mai na roto i te mau pereoo. Ia ô anaˈe oia i roto i te toto, e faaino teie taoˈa taero i te faaapîraa i te mataˈi i roto i te mafatu e te tahi atu mau melo faufaa roa. Te mea ino roa ˈtu â, e haapaari te nicotine i te mau uaua toto, e e taere faahou atu â i te tereraa o te mataˈi ora. No reira ïa te feia puhipuhi avaava e roohia ˈi i te hoê faito teitei roa i te pae no te maˈi mafatu.

Te mau aai o te vairaa maa, te mau-taue-raa te roro, te maruaraa te tamarii, te mau tamarii hapepa—o te tahi noa ïa mau fifi o te tiai maira i te feia puhipuhi avaava. I te mau matahiti atoa, te haapohe nei te avaava tau 2,5 mirioni taata na te ao nei, e hau atu i te 400 000 i te fenua Marite anaˈe. Te haapapu ra te faatere hau marite i te pae no te Oraora-maitai-raa e: “Na te avaava e haapohe nei hau atu i te hoê taata i nia i te ono i roto i to tatou nei fenua. O ˈna te tumu matamua e nehenehe e apehia o te haapohe nei i te taata i roto i to tatou nei totaiete.” Te mǎtaˈu nei vetahi mau mana toroa i te pae no te maitairaa o te oraraa e i roto i te tahi area taime, e taparahi te avaava tau 200 mirioni taata i rotopu i te huiraatira aita i naeahia i te 20 matahiti i teie mahana.

Teie râ, eita noa te feia puhipuhi avaava e faaino noa nei ia ratou iho. Ia faahepo ratou ia vetahi ê ia hâuˈa i ta ratou mau auauahi taero, te tuu nei ratou i te feia aore e puhipuhi ra i te avaava i mua i te atâataraa ia roohia ratou i te mariri ai taata o te mahaha aore ra i te tahi atu mau maˈi o te hutiraa aho.

Na outou e maiti

Eita ïa e maerehia e, i roto i tera fenua i muri aˈe i te tahi fenua, ua ravehia te mau faanahoraa no te faaara i te huiraatira no nia i te mau vahi atâata o te avaava aore ra no te turai i te taata ia haapae i te avaava. Teie râ, i rotopu i te feia apî e rave rahi, e au ra e mea iti roa te manuïa o teie mau tutavaraa. “Ia faaama vau i te hoê avaava,” o ta Elodie ïa, 15 matahiti, e faataa ra, “e tamǎrû te reira ia ˈu; eita roa ˈtu vau e manaˈo i te mariri ai taata.”

Te na ô ra te hoê maseli ma te paari e: “E hiˈo atea noa tei haapao ra i te ino e ua ape ihora! e haere mârô â te ite ore e pohe atura.” (Maseli 27:12) Te hinaaro mau ra anei outou e faaoromai i te utua e noaa mai na roto i te faatîtîraa a te avaava, oia hoi, ia roohia outou i te mariri ai taata, i te mau maˈi mafatu aore ra i te mau maˈi o te hutiraa aho? Mea hoona mau anei ia faatupu te navenave o te nicotine i te vaha hâuˈa ino, te hota e te niho rearea?

Te vai ra te tahi atu tumu hohonu roa ˈtu â no te haapae i te puhipuhi i te avaava: te hinaaro e atuatu i to outou mau auraa auhoa e te Atua. Eaha to outou huru ia ite atu outou i te hoê taata ia faarue i te hoê ô moni rahi o ta outou i horoa ˈtu na ˈna? Eita anei outou e inoino roa? Ua horoa mai te Atua “i te ora, e te aho.” (Ohipa 17:25) No reira, te taa ra ïa ia outou i to ˈna huru ia rave ino tatou i ta ˈna ô; inaha, ua papai te aposetolo Paulo e: “Tei ia tatou taua mau maitai i parauhia maira [oia hoi ia fariihia mai tatou e te Atua], e tamâ hua tatou ia tatou iho i te mau viivii atoa o te tino e te [feruriraa], ma te faatupu hua i te maitai i te mǎtaˈuraa ˈtu i te Atua.” (Korinetia 2, 7:1) Eita noa te avaava e haaviivii i te tino na roto i te faainoraa ia ˈna i te mau taoˈa taero; e haaviivii atoa râ o ˈna i te feruriraa, aore ra te puai o te manaˈo. Ua riro te puhipuhiraa i te avaava ei peu tia ore, te miimii e te ino.

Noa ˈtu râ te reira, e rave rahi mau taurearea e faahemahia nei e puhipuhi i te avaava. Na te hoê tumu parau i mua nei e faataa mai e no te aha e mea nafea te hoê taurearea e nehenehe ai e patoi i te faahemaraa.

[Hohoˈa i te api 12]

Hou e topa ˈi i roto i te herepata, a feruri i te mau faahopearaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono