Ua faanuu to ratou faaroo i te mau mouˈa
MEA na roto i teie upoo parau to te vea Crónica no Buenos Aires o te 7 no titema 1990, faataaraa i te tairururaa a te mau Ite no Iehova o tei tupu i te mau tahua tueraa popo no River Plate e no Vélez Sarsfield. Oia mau, na te faaroo puai i turai fatata e 6000 tia no e 20 fenua ěê, ia ratere roa mai i te fenua Raparata no te apiti mai i te mau ahuru tausani o to ratou mau taeae no Raparata no ta ratou tairururaa “Te reo viivii ore.” I roto i teie numera, te vai ra te mau amuiraa a te mau Ite korea no taua fenua ra. Ua haere mai te mau tia mai Beretane mai, Kanada, Tileni, Tapone, Paniora, te fenua Marite (e o Alaska atoa), e te tahi atu mau fenua. Na te aha i turai ia ratou? Na to ratou ïa hinaaro e turu i te piti o te tairururaa no te mau nunaa atoa i tupu i te fenua Raparata.
Te avariraa i te Betela apî
Ua tupu râ te tahi mau ohipa faaroo rahi hou te tairururaa. I te avaˈe atopa, ua avarihia te pu a te amaa apî no te fenua Raparata a te Asociación de los Testigos de Jehová e te taeae orero parau ratere no te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova o Theodore Jaracz. E 259 feia ěê e e 690 feia rave ohipa Raparata o tei patu i te fare nohoraa apî. I roto i te Betela, oia hoi “Fare a te Atua,” e tia ra i roto i te hoê vahi e toru tuhaa no Buenos Aires, te vai ra 129 piha nohoraa e te hoê vahi tamaaraa no e 300 taata. Maoti e 84 000 tiahapa Ite i te fenua Raparata e te mau opuaraa no te maraaraa no a muri aˈe, aita e feaaraa e e eita e maoro roa, e î roa teie fare a te amaa apî.
“Te mau Ite no Iehova e te reo viivii ore”
E rave rahi o tei uiui no nia i te tumu parau o te tairururaa rahi, “Te reo viivii ore,” e tae noa te mau tia no te mau ravea haapurororaa parau apî. Ua papai te vea Crónica i te upoo parau i nia nei e ua tapao atoa i te auraa o te “reo viivii ore” tei horoahia mai e te taata orero parau: “Te taa-papu-raa o te parau mau no nia i te Atua e ta ˈna opuaraa no te fenua e no te taata nei, ia au i tei papaihia i roto i te Bibilia . . . Ia haapii te hoê taata i te paraparau i te reo viivii ore, e haamau ïa oia i ta ˈna huru feruriraa, ta ˈna paraparauraa, e to ˈna haerea i nia i te fariiraa i te Atua ei Atua mau hoê roa.”
Ua faaara-maitai-hia te oire taatoa no Buenos Aires, te hoê oire rahi tei hau atu i te hoê ahuru mirioni taata, e e tupu te tairururaa i reira. I roto e ono mahana, ua haapuroro-tamau-hia ma te tamoni ore te mau poroi e 40 tetoni na roto i te afata radio e te afata teata, tei faatiahia e te ture, no te faaara no nia i teie ohipa. Ua huti te porotarama o te mahana maa i te feia haapuroro parau apî maoti te bapetizoraa o te mau Ite apî. Ma te itehia mai e te feia mataitai, ua faanahohia e 3 vahi hopuraa pape i te hoê pae e i te tahi pae o na tahua e piti ra, aita râ na vahi hopuraa pape e 12 i navai no te faaoti i te bapetizoraa na mua ˈˈe i te haamataraa o te porotarama o te avatea. No reira, ua faanaho-faahou-hia te mau vahi hopuraa pape i te Tahua River Plate i te hoê vahi aore e itehia mai e te taata. I River Plate, e 1363 taata tei bapetizo e i Vélez Sarsfield, e 748 ïa, oia hoi te hoê taatoaraa e 2 111! Teie te upoo parau a te Crónica: “Te tahi atu tapao no te faaroo faahiahia roa i River e i Vélez—Ua bapetizohia te mau Ite.” Ua hau atu te feia i tae mai i na tairururaa e piti nei i te 67 000.
Te mau taata no te mau nunaa atoa
Ia haere anaˈe te hoê taata na roto i te nahoa huru rau i ruru mai, e ite ïa o ˈna i te mau taa-ê-raa o te hohoˈa o te mau taata no te mau fenua e te mau nunaa e rave rau. Teie te hoê tuahine Raparata e inu ra i ta ˈna yerba maté, oia hoi te tî e inuhia na roto i te hoê taoˈa auri parauhia bombilla, no roto mai i te hoê aˈua raau huru ê. I rotopu i na 800 ratere no Paniora mai, te vai ra te mau tuahine e te mau ahu nehenehe mau o to ratou fenua. I roto i te pǔpǔ e 900 ratere no Tapone, ua faanehenehe vetahi mau vahine ia ratou e te mau kimono i matauhia i to ratou fenua. Ua omono te hoê tia no Mexico i te hoê ahu ereere e ua tuu o ˈna i te taupoo aano no Mexico, oia hoi te sombrero. Inaha, noa ˈtu teie mau ahu huru rau atoa, ua ite-maitai-hia to ratou tahoêraa i te pae varua i mua i te aro o te taata atoa. I te pae hopea o te tairururaa, e rave rahi o tei taui i te tahi mau taoˈa haamanaˈoraa—te mau parau no te tairururaa, te mau penitara, e te mau hohoˈa—te mau mea atoa e nehenehe e faahaamanaˈo ia ratou i teie ohipa faahiahia mau.
Ua uˈana atoa te huru i itehia i te tairururaa e tae roa ˈtu i roto i te mau vahi tauraa manureva. Ua ite-papu-hia te reira i Miami, i Floride, fenua Marite, i reira e rave rahi mau pǔpǔ o tei farerei a taui ai ratou i te manureva. I to ratou hoˈiraa mai na Buenos Aires mai, ua farerei te hoê pǔpǔ rahi no te fenua Marite i te tahi atu pǔpǔ no Tapone mai e haere atura i Mexico. Aita i maoro roa, ua tauahihia mai te mau ratere marite atoa na to ratou mau hoa tapone oaoa. Ua maere roa te tahi atu mau taata ma te aniani e eaha te ohipa e tupu ra. O te mau Ite hoi teie e tufa ra i te huru o to ratou “reo viivii ore”!
No te faahiahia o te porotarama o te tairururaa e te mau hoa no te mau nunaa atoa, aita ˈtura te taata i hinaaro e faarue i te mau tahua taaroraa i te hoperaa te tairururaa i te sabati. Ma te aau mehara, ua faateitei te mau pǔpǔ no te mau fenua taa ê i to ratou reo no te himene i te mau himene o te Basileia na roto i to ratou mau reo ěê e ua tarape atura e to ratou horoi te tahi e te tahi. Hoê hora to ratou na reira-noa-raa e i muri iho, ua hoˈi atura te feia i ruru mai i to ratou fare ma te oaoa. Mai ta te hoê taata pata hohoˈa a te mau vea no Raparata, manaˈo etaeta hoi, i parau: “Aitâ teie huru ohipa i tupu aˈenei i Raparata . . . teie manaˈo putapû e teie huru mahanahana!”
[Hohoˈa i te api 17]
Hau atu i te 67 000 taata tei tae atu i na tairururaa a te mau Ite no Iehova e piti “Te reo viivii ore” i Buenos Aires, 6-9 no titema 1990
[Hohoˈa i te api 18]
Ua ineine te pu a te amaa apî no te fenua Raparata i te rave i te ohipa no hau atu i te 84 000 Ite