VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/7 api 19-20
  • Te SIDA—Te ati riaria e tairi nei i te tamarii

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te SIDA—Te ati riaria e tairi nei i te tamarii
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te rahi noa ˈtura te mau fifi
  • Te tautururaa i te feia i roohia i te SIDA
    A ara mai na! 1994
  • Te SIDA—Te hoê ati no te mau taurearea
    A ara mai na! 1991
  • Te SIDA—Eaha te tia i te mau metua e te mau tamarii ia ite
    A ara mai na! 1991
  • Te mau taata e SIDA to roto ia ratou—E hia rahiraa te nehenehe e pohe?
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/7 api 19-20

Te SIDA—Te ati riaria e tairi nei i te tamarii

UA ITE anei outou i to ratou mau hohoˈa? Ua faaroo anei outou aore ra ua taio anei outou i to ratou aamu? Mai te peu e e, aita anei outou i horuhoru roa i roto i te hohonuraa o to outou aau? Aita anei to outou roimata i tahe aore ra aita anei outou i peapea roa? Aita anei to outou mafatu e mauiui ra no ratou? Te faaroo ra anei outou i te auê iti mǎrû o te mau aiû o te fatata roa i te pohe ma te tâuˈa-ore-hia? E i teie nei atoa, e nehenehe anei ta outou e tumâ i te hohoˈa putapû mau o te mau aiû tei fatata roa i te pohe—e piti, e toru, e e maha ˈtu i roto i te hoê roi? Ua faaruehia te rahiraa o teie mau tamarii. E te tumu o to ratou mauiui e to ratou pohe, o teie ïa maˈi riaria e tairi nei i te ao nei—te SIDA!

Ua hitimaue roa te mau ahuru mirioni taata i te iteraa ˈtu i te mau faaiteraa e te mau hohoˈa i patahia na roto i te afata teata i roto i te hoê fenua no Europa i te avaˈe febuare 1990 ra. Na te ao atoa nei, e rave rahi atu â mirioni taata o tei taio i te parau no teie nei ati i roto i te mau vea. Teie ta te vea ra Time i papai: “Auê ïa hohoˈa peapea e te mehameha e! I roto i tera roi i muri aˈe i te tahi roi, te tarava noa ra te mau aiû iti e te mau tamarii e au to ratou hohoˈa i to te ruau, ua miˈomiˈo roa hoi to ratou iri, ua nanaˈo-roa-hia te tapao o te pohe e fatata maira i nia i to ratou hohoˈa mata pararai roa.” “Mea hau roa ˈtu i te riaria i te mau ohipa atoa o ta ˈu i ite aˈenei,” o ta te hoê taote ïa e parau ra ma te peapea. “Ua parare hoi teie maˈi pee na roto i te mau ohipa a te rapaauraa.”

Mea nafea hoi te reira i te tupuraa? Taa ê atu i te rahiraa o te mau aiû iti e SIDA to ratou i fanauhia e te tirotiro no roto mai i to ratou metua vahine tei roohia i teie maˈi, aita taua mau tamarii ra i fanauhia mai e te tirotiro VIH i roto ia ratou. Ua tupu mai râ te ati i muri aˈe i to ratou fanauraahia mai i te taime a pâmuhia ˈi te toto i roto i te mau aiû iti paruparu aore ra o tei ore i tiahia te avaˈe, ma te tiaturi e e faaitoito te reira i teie mau aiû iti paruparu—mea maoro hoi teie peu i te faahapahia e te toroa rapaauraa. “E nehenehe te hoê taata e tirotiro VIH to ˈna, o tei horoa i to ˈna toto, e haaviivii 10, e 12 aore ra hau atu mau tamarii,” o ta te hoê taote ïa i parau.

“A tahi ra i roto i te aamu o te SIDA,” o ta te taote Jacques Lebas ïa e parau ra, e peretiteni oia no te pu e vai ra i Paris a te faanahonahoraa tauturu na te ao nei Te mau Taote o te Ao, “tei mua tatou i te SIDA o te tamarii. E maˈi pee teie.”

Ei hiˈoraa, i te avaˈe setepa 1990, no te taime matamua, ua faataa mai te OMS (Faanahonahoraa na te ao nei no te oraora-maitai-raa) i te hoê parau maere mau o tei haapapu e te tupu ra te maˈi pee SIDA na te ao atoa nei i rotopu i te mau tamarii. Ua faataa mai te OMS e eita e ore e e haaviivii te tirotiro o te faatupu i te maˈi o te haaparuparuraa i te ravea parururaa o te tino (SIDA) hoê ahuru mirioni tamarii ia naeahia te matahiti 2000. Te na ô ra te taote Michael Merson, faatere no te porotarama rahi a te faanahonahoraa no nia i te SIDA e: “E faatupu te rahiraa o ratou i te mau tapao o te maˈi SIDA e e pohe ratou na mua ˈˈe i te matahiti 2000.” I roto i te tuhaa hopea o te matahiti 1990, te tiaturihia ra e e tupu hoê tuhaa i nia i te toru o na tupuraa uˈana e 1.2 mirioni o te maˈi SIDA i nia i te mau tamarii i raro mai i te pae matahiti.”

E maere anei tatou ahiri e ua piihia te parareraa o te ati SIDA, te hoê maˈi pee rahi? Ia naeahia te hopea o te matahiti 1992, fatata e maha mirioni aiû iti o te fanauhia mai e te mau metua vahine tei roohia i te tirotiro VIH. E maha i nia i te pae tamarii fanauhia e te tirotiro o te faatupu i te maˈi SIDA hou te paeraa o to ratou matahiti. Ia roohia ratou i te SIDA, e pohe ratou hoê aore ra e piti matahiti i muri iho, ta te taote Merson ïa i parau i te hoê apooraa i Geneve.

Te parau nei te feia aravihi e te vai ra e 150 000 feia maˈi SIDA i rotopu i te mau vahine no Afirika anaˈe i te matahiti 1992 e e 130 000 ê atu i rotopu i te mau tamarii Afirika. I te fenua Marite, e tae roa mai i teie nei e 20 000 aiû iti o tei fanauhia mai e te mau vahine i roohia i te tirotiro VIH, o ta te OMS ïa e faataa ra. Te faataa ra te Evening Post no Wellington, Niu-Zelani, i roto i ta ˈna vea no te 12 no tiurai 1989 e te manaˈohia ra e e 140 000 taurearea no Beresilia o te hopoi ra i te tirotiro i roto i to ratou tino. Te faataa ra teie vea e: “Te mǎtaˈu nei râ te feia e aro nei e tei raro roa teie numera.” Ua parau te taote faatere o te Pu a te hau no te parururaa i te mau tamarii aitâ i tia te matahiti e: “Te tiaturi nei au e ia ore teie pǔpǔ e rapaau-taa-ê-hia, e riro roa mai oia ei paura atomi e taorahia i roto i te oire.” Te peapea nei te hoê taote tuiroo no Beresilia i te pae no te feruriraa e: “E fifi ino roa teie.”

Te rahi noa ˈtura te mau fifi

E nehenehe anei te hoê taata e faaea putapû ore noa i mua i te ati o teie mau tamarii hapa ore e mauiui ra i teie maˈi taparahi taata? Ei hiˈoraa, a hiˈo na i teie faataaraa parau: “Fatata e 50 tamarii o tei taparahihia i Afirika no ropu—vetahi na to ratou iho mau metua—no te mea e Sida to ratou, ia au i te Satauro Ura no Norevegia.” Te hopoi-ê-hia nei vetahi mau tamarii Afirika e SIDA to ratou i to ratou fare na to ratou fetii e imi ra i te ravea no te faataa ê roa ia ratou i te hoê maˈi e tapao hairiiri roa ˈtu â to ˈna i to te maˈi lepera, o ta te vea ïa Sunday Star no Johannesburg, i Afirika Apatoa, e faataa ra. Te na ô ra teie vea e: “I te tahi mau vahi, e opanihia te feia e Sida to ratou e to ratou mau fetii ia haere atu i te mau apoo pape e te mau fare pure.”

Ia hiˈohia te tahi atu mau numera riaria, eita tatou e nehenehe e ore e haapeapea. Te faaite maira te mau faataaraa parau no te ara mai i te maˈi pee rahi o te SIDA ei tumu no te tahi atu ati. E rave rahi mau mirioni tamarii tei ore i roohia i te tirotiro o te SIDA o te riro ei mau tamarii otare i roto i te mau matahiti 1990. No te aha? No te mea e pohe to ratou mau metua i te SIDA. Te manaˈo ra te OMS e e naeahia e pae mirioni tamarii otare o te SIDA i te matahiti 1992. “Fatata roa te hoê diluvi i te tupu. E ahiri eita e noaa ia tatou i te maramarama no te faanaho i te aupururaa i te mau tamarii, e tia ïa ia tatou ia tatara i te mau pu haapaoraa tamarii otare rahi,” o ta te hoê taata aravihi i te pae no te aupururaa i te tamarii ïa i parau.

“Mea fifi roa ia faataa i teie huru ati,” o ta te hoê taata tauturu turuutaa ïa i parau no nia i te hoê utuafare no New York. “Ua viiviihia te metua vahine, ua viiviihia te metua tane, ua pohehia te aiû iti i te maˈi, e pohe te mau metua e te aiû iti, e e vaiiho mai ratou i te hoê tamaiti e 10 matahiti o te erehia i to ˈna utuafare.”

E i te pae hopea, teie te manaˈo o te taote ra o Ernest Drucker no te Fare haapiiraa toroa rapaauraa Albert Einstein no New York. “I muri aˈe i te poheraa o te metua, mea pinepine te mau tamarii i te faaruru i te mau aroraa no te faataa e na vai e haapao ia ratou, ma te afaifaihia i tera fetii i te tahi atu a tamata noa ˈi ratou i te farii i teie poheraa e te tapao o te SIDA.”

Te riro oioi ra te SIDA ei tumu rahi e haapohe nei i te mau tamarii e te mau taata paari apî. O te ivaraa o te mau tumu rahi e pohe ai te mau tamarii i rotopu i te hoê e te maha matahiti, e te hituraa o te tumu rahi i rotopu i te mau taurearea e te mau taata paari apî tei raro mai i te 25 matahiti. I te omuaraa o te mau matahiti 1990, e nehenehe te SIDA e riro ei tumu matamua i rotopu i na tumu rahi e pae e haapohe nei i te taata, ia au i te Tabula a te SIDA/VIH (beretane) no setepa 1989. Teie râ, te faaite maira te mau faataaraa parau e te vai ra te manaˈo haapeapea ore i rotopu e rave rahi mau taata o te nehenehe e roohia i teie maˈi riaria. A hiˈo na vetahi mau ohipa mehameha e vauvauhia mai i roto i te tumu parau i muri nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono