Nafea oe e nehenehe ai e taui i to oe huru
EAHA te mea e erehia ra i roto i te mau ravea no te haamauraa i te haerea e no te tauiraa i te huru o tei tauaparau-aˈena-hia? To te taata iho hiaai e te faaohiparaa i to ˈna iho hinaaro tae! Te faaohiparaa i to ˈna tiamâraa no te maiti na roto i ta ˈna iho faaotiraa e ma te ite. Ma te haapoto noa, te erehia ra te haavîraa ia ˈna iho!
Ua ite te feia rapaau i te haerea e, ahiri e parau atoa ta te taata e rapaauhia ra i te haamauraa i ta ˈna iho mau tapao no nia i te haerea, e noaahia mai ïa te mau faahopearaa tamau maitai aˈe. Ua papai o Vance Packard i roto i ta ˈna buka Te feia e faaau i te haerea (beretane): “E au ra e, maoti te hoê aˈoraa iti noa, e nehenehe ïa te hoê taata feruriraa au noa e riro ei taata o te tia ia ˈna ia taui i to ˈna haerea.” E parauhia te reira te aratairaa ia ˈna iho. Teie ïa te auraa, ia faaohipa-rii-noa-hia te haavîraa ia ˈna iho, e itehia mai ïa te mau tauiraa maere mau.
E faufaa taa ê to te mau kerisetiano ia titau-anaˈe-hia te hitahita ore, no te mea ua haapii ratou i te faaohipa i te reira ei hoê o na hotu e iva o te varua moˈa o te Atua. (Galatia 5:22, 23) Teie ïa te auraa, e nehenehe te puai ohipa a te Atua Mana hope e turu ia oe ia taui i to oe haerea e e tauturu ia oe ia manuïa.
No reira, eaha ta oe e hinaaro nei e rave no nia i to oe haerea? E hinaaro mau anei oe e taui? Mai te peu e e, no nia i te aha? No te tapae ihea? E no te aha? E tiaturi râ anei oe e e nehenehe ta oe e haavî ia oe iho? Ihea oe e ite ai i te tauturu o te haamaitai mau ia oe?
E hiˈo tatou i te tahi noa mau ravea e mau manaˈo rii no te taui i te huru haerea.
Taahiraa avae 1: Haapapu eaha to oe huru mau
Tei roto ia oe iho te huru taata o ta oe e hinaaro ra e riro. E tia ia oe ia haamau i to oe huru apî na roto i te tauiraa i to oe huru tahito. No reira, e tia ia oe ia ite papu e o vai mau na oe. E nehenehe anei oe e faataa i te mau vahi o to haerea ta oe e hinaaro nei e taui?
E mea fifi hoi i te hiˈopoa maite i to oe iho haerea, e titauhia ïa oe ia ani i te haamaramaramaraa i te hoê niu faaturahia e te tia ia tiaturihia. O te Bibilia moˈa ïa te tia ia ravehia no te reira. A rave i te Bibilia, e e ite ïa oe i to oe huru e peneiaˈe aitâ hoi oe i ite na ia oe mai te reira te huru. Eita paha oe e mauruuru i ta oe e ite ra, e papu râ ia oe e o to oe hohoˈa mau tera.
Ua faaauhia te Bibilia i te hoê hiˈo, e te faaitoitohia ra te taata ia hiˈo maitai i roto. “O te taata hoi i faaroo noa i te parau, e aore oia i rave, e au oia i te taata e hiˈo noa i to ˈna iho mata i roto i te hiˈo ra: te hiˈo ra oia ia ˈna iho, e haere atura, aramoe noa ihora to ˈna huru ia ˈna iho i reira ra. O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, no te mea e ere oia i te taata e moina noa te parau ia faaroo ra, e taata rave râ oia i taua ohipa ra, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.” (Iakobo 1:23-25) Ia taa-maitai-hia e ia haapao-maitai-hia te Bibilia, e puai e te ooi rahi to ˈna no te hiˈopoa i te mau mea, e eita ïa e faaite noa mai i to oe huru ei taata, e faaite atoa râ i ta oe mau opuaraa e ta oe mau peu. Ua papai hoi Paulo e: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra . . . e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te [mafatu] ra.” E hau atu â ta te Bibilia e rave i te aratairaa ia tatou ia ite i te mea tia mau e te mea ino mau.—Hebera 4:12; 5:14.
E tia i te Bibilia ia rave i teie nei mau mea atoa no oe no te mea o te Parau teie a Iehova, te Atua parau mau e te ite hohonu. Ia au i te Salamo 139, e hiˈopoa te Atua ia oe e e ite papu o ˈna i to oe huru mau. Mai ta te irava 1 e na ô ra: “E Iehova, ua hiˈopoahia vau e oe e ua itea.” Ua tamau noa o Iehova i te hiˈopoa ia oe a tôhia ˈi oe. Ua ite maitai roa o ˈna ia oe. Ua papaihia i roto i te Bibilia to ˈna mau manaˈo no nia i te oraraa o te taata e ua rau te huru. E ite iho â oe i to oe huru i roto i te mau api o te Bibilia, to oe mau vahi maitatai e te mea ino atoa hoi.
Oia mau, e nehenehe oe e ite i to oe huru mau—ahiri oe e hinaaro.
Taahiraa avae 2: A faaoti i te huru taata ta oe e hinaaro ra e riro
Ahiri e te opua ra oe e taui, ia papu ia oe i te faufaaraa o taua tauiraa ra. Ia papu ia oe e tera iho â ta oe e hinaaro ra e mea maitai aˈe i te vai nei ia oe ra. Eaha te mau tapao maitatai o te haerea ta oe e haamau? Ihea e noaa ˈi ia oe te mau aˈoraa tano no nia i te mau huru maitatai o te haerea? O te Bibilia ïa te faaitoito-faahou-hia ra no te reira.
Te titau rû maira te Bibilia ia taui oe no te haamaitai atu ia oe, ia rave mai oe i te huru “taata apî.” Te aˈo ra Paulo e: “E haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora, i te taata tahito tei ino i te hinaaro haavare ra; e ia faahouhia outou i to outou varua [te puai e ohipa ra i nia i te feruriraa] . . . e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Ephesia 4:22-24) E faaite mai te Bibilia e eaha teie mau huru maitatai aˈe. Te haamanaˈo ra anei oe i te ao tia roa tei faataa-aˈena-hia? Mai te peu e, e hinaaro oe e ô i roto i taua ao ra, e tia ia oe ia farii e mea faufaa ia faatupu i te mau huru maitatai e faataahia ra e te Kolosa 3:12-17, mai te aroha noa, te hamani maitai, te haehaa, te mǎrû, te faaoromai, te faaore i ta te tahi hapa, te here, te hau, e te mauruuru.
Ia oti ia oe i te hiˈopoa i ta oe Bibilia, a haamau i te mau tapao na oe. A papai roa i te reira. Ei parahiraa matamua to te tapao taitahi, e tia ˈi. E a rohi!
Taahiraa avae 3: A imi i te mau hiˈoraa faufaa
Te huru o to oe haerea tei te huru ïa o te haerea o te feia ta oe e pee ra—te mau hoa, te feia ta oe e amuimui, te fetii, te orometua haapii tamarii.
Ia oti anaˈe oe i te maiti i te haerea ta oe e hinaaro, no te aha ïa oe e ore ai e imi i te taata e au to ˈna haerea i ta oe e titau nei? E a ani i taua taata ra i te tauturu. Te faahiti ra ma te paari te hoê maseli o te Bibilia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa.”—Maseli 13:20.
Tei roto i te Bibilia te aamu o te oraraa o te taata hiˈoraa maitai roa ˈˈe, o Iesu Mesia iho. A taio e eaha te huru o to ˈna haerea i roto i te mau tupuraa atoa, to ˈna haerea morare, to ˈna ite e to ˈna paari, to ˈna tura, to ˈna manaˈo maitai e to ˈna hamani maitai faito ore e to ˈna haapeapearaa i to ˈna taata-tupu. Auê te haumǎrû o ta ˈna parau ia na ô oia e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou varua. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia”.—Mataio 11:28-30.
Ua mirioni te taata i te mau fenua atoa tei pee aˈena i te hiˈoraa o Iesu Mesia e tei tutava no te pee i to ˈna mau taahiraa avae, mai ta ˈna atoa, i haere na te eˈa i haapiihia mai e to ˈna ra Metua i te raˈi, te Atua ra o Iehova. Ua ravai roa teie mau mirioni taata i te huru haerea ino o te ao nei, ua ani ratou i te amuiraa a te mau Ite no Iehova i te tauturu e te aratairaa e ua mauruuru ratou i te reira. I roto i ta ratou mau Piha o te Basileia, mea rahi ïa te feia e haerea maitai to ratou mai to te Mesia ra te huru, e ua horoahia te tauturu e rave rahi no te feia e hinaaro mau ra e taui i to ratou haerea na roto i te hoê haerea maitai aˈe. Parau mau, te vai atoa ra to te mau Ite hapa mai te itehia ra i rotopu i te huitaata hara; te ohipa nei râ te hoê puai maitai i te pae varua i nia i to ratou feruriraa.—Ephesia 4:23.
Taahiraa avae 4: A imi i te puai titauhia ia manuïa oe
E mea mahanahana mau no te feia e hinaaro nei e taui i ta ratou mau peu ia ite e e nehenehe e noaahia mai te tauturu. Ua faataahia te huru “taata apî” mai “tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Ephesia 4:24) Te haapapu maira te reira e e noaahia mai te tauturu hau aˈe i to te taata no ǒ mai i te Atua iho no te feia e hinaaro mau. Nafea e noaa ˈi ia oe te tauturu no ǒ mai i te Atua ra o Iehova?
Te hoê o te tauturu rahi roa ˈˈe, o te pure ïa a te taata taitahi. E noaa mai na roto i te pure te hoê tauaparauraa faufaa roa e te Tumu o te puai titauhia no te taui i ta oe mau peu. Na roto i te pure e nehenehe oe e paraparau maitai i te mau taime atoa, e tae roa ˈtu i roto i te ati. Teie ravea no te haafatata ˈtu i te hoê Atua mau e te anaanatae ia vetahi ê, ua hau atu ïa i te hoê noa ˈˈe tauturu a te taata e i reira iho e faaroohia ˈi. Ua nehenehe te aposetolo Ioane e papai: “Teie taua taiâ ore no tatou i noaa ia ˈna ra, ia ani noa ˈtu tatou i te mau mea atoa i au ia ˈna ra, te faaroo maira ïa oia ia tatou.” (Ioane 1, 5:14) E te faaitoito maira te peropheta ra o Isaia ia tatou e: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈi oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia: e faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova, e na ˈna oia e aroha mai; e hoˈi i to Atua, te rahi ra hoi ia ˈna te faaore i te hara.”—Isaia 55:6, 7.
E horoa mai te haapiiraa Bibilia i te puai, te haumǎrû, e nehenehe ai oe i te mau mahana atoa e faatitiaifaro i ta oe mau tapao. E horoa mai te Bibilia i te mau faaitoitoraa maitai a tutava ˈi oe ia naeahia ia oe te haerea ta oe i maiti. Hau atu, e faufau-rahi-hia oe i ta oe mau peu tahito. I te mahana taitahi te raveraa i te ite a te Bibilia e te mau mea e vai ra i roto, na te reira ïa e turai i rapae au te mau manaˈo tano ore te ô mai paha no ǒ mai i te mau pu haaparareraa parau apî e te mau faanahoraa i te pae o te haapiiraa a te ao nei.
Eita noa te mau putuputuraa kerisetiano i te Piha o te Basileia e horoa i te haapiiraa no nia i te mau ture a te Bibilia, e tauturu atoa râ te hoê pǔpǔ taata ia oe e e faaitoito te tahi i te tahi no te haamaitai i to oe haerea. Ua tauturu teie tururaa a te amuiraa e rave rahi taata ia taui i to ratou haerea ma te manuïa. No te aha oe e ore ai e tauaparau no nia i teie tauturu i te taata tei horoa mai i teie vea na oe?
Taahiraa avae 5: Ia topa faahou oe, a faaruru atu i te reira
Ua tamata e rave rahi i te haamaitai i ta ratou mau peu, ua paruparu râ ratou ia topa faahou anaˈe ratou e peneiaˈe o te reira iho â te tupu. Ua iteahia te tahi pae o tei faarue roa. E pinepine teie huru taata i te manaˈo e, i te mea e aita teie ravea hoê roa i manuïa, aita ïa e ravea faahou. E tuu ïa ratou ia ratou iho i raro aˈe i te mana o te ao. Mea pinepine e riro mai ratou ei taata ino roa ˈtu na mua ˈˈe ratou a tamata ˈi i te taui.
Ia tamau noa oe i te tiaturi e mea faufaa mau te haapae-roa-raa i te huru oraraa tahito hinaaro-ore-hia. Ua faaau te aposetolo Paulo i to ˈna huru oraraa e haerea tahito i te mea faufaa ore mai te pehu ra. (Philipi 3:8) No reira, mai te peu e e hape oe i mua i te hoê fifi aore ra e topa faahou oe, i te tamataraa i te taui, a tia faahou i nia, e a tamau â i te haere i mua. Eiaha e faaea! A aro! E maitaihia oe i te na reiraraa!
A haamanaˈo, e te rahiraa o ta oe mau peu e to oe mau huru, ua faahepohia i nia ia oe e te mau mana o ta oe i ore i maiti aore ra i ore i opua i taua taime ra. Te ohipa noa nei â teie mau mana. E vaiiho râ anei oe e na ratou e faaau i to oe huru? Eita? No reira, eiaha roa oe e faarue!
E rave rahi mirioni taata no roto mai i te mau huru oraraa e rave rau—tae noa ˈtu te feia taparahi taata e te feia haerea taiata ino mau—ua manuïa ratou i te tauiraa i to ratou haerea. Ua tapea tamau ratou i ta ratou mau ture maitatai e tae roa mai i teie nei mahana, e mau ahuru matahiti no te rahiraa, ua mau ratou i ta ratou mau peu maitatai ma te haapao maitai e te hinaaro tae maere mau. Te haamauruuru nei râ ratou i te Atua no te puai e te itoito i te raveraa i te reira. Mai ta te aposetolo Paulo i parau: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei i te Mesia, tei tauturu mai ia ˈu ra.”—Philipi 4:13.
Ua manuïa ratou i te raveraa i te mea tano. E nehenehe atoa oe e taui mai te peu e e hinaaro mau oe, e e nehenehe oe e fanaˈo i te oraraa i roto i te ao apî a te Atua.—Salamo 37:29; Petero 2, 3:13.
[Hohoˈa i te api 7]
Taahiraa avae 1: Haapapu eaha to oe huru mau
[Hohoˈa i te api 8]
Taahiraa avae 2: A faaoti i te huru taata ta oe e hinaaro ra e riro
[Hohoˈa i te api 8]
Taahiraa avae 3: A imi i te mau hiˈoraa faufaa
[Hohoˈa i te api 9]
Taahiraa avae 4: A imi i te puai titauhia ia manuïa oe
[Hohoˈa i te api 9]
Taahiraa avae 5: Ia topa faahou oe, a faaruru atu i te reira
[Hohoˈa i te api 10]
E noaa i te taata tei taui te hoê ao tei taui atoa