E ere i te mau ravea maitatai roa no te tauiraa
IA MAU anaˈe te huru haerea, nafea oe e taui mau ai? E ani oe i te tauturu ia vai ma, e eaha te mau ravea te tia ia faaohipahia no te faatupu i te mau tauiraa maitatai tamau?
E hiˈopoa tatou i te tahi mau ravea etaeta roa e faaohipahia ra i teie nei mahana.
Faateimaharaa politita
Te ora nei te mau mirioni taata i teie nei mahana i raro aˈe i te mau hau haavî e taotia nei i te mau opuaraa maitatai e te mau ture i te pae no te haerea. Te faaohipa nei teie mau faatereraa i to ratou mana no te faahepo i te taata ia taui—vetahi ma te aravihi, te tahi pae ma te faahepo. Te faaohipa nei vetahi pae i te ravea no te tumâ i te manaˈo o te roro, mea pinepine na roto i te haamǎtaˈuraa, te tapearaa i te fare auri, e te hamani-ino-raa. Ma te hiˈopoa etaeta i te mau pu haapurororaa parau apî e to te pae no te haapiiraa, te tutava ra ratou no te monoraa i te mau manaˈo tahito e te mau manaˈo hinaarohia e te pǔpǔ faatere apî. E faaore-uˈana-hia te feia patoi atoa. E rave-ino-hia ma te riaria mau te taata o te ore e hinaaro ra e taui e mea pinepine e inohia to ˈna feruriraa.
Te tâpûraa i te roro e te raveraa i te uira
Ua itehia e na te tahi mau tuhaa o te roro e faatupu mai i te mau manaˈo hohonu e te mau huru o te haerea. Te tâpûraa i te roro no te iritiraa ïa aore ra te faaoreraa i te iˈo o te roro o taua tuhaa ra o te roro. Ia iriti-anaˈe-hia taua tuhaa o to oe roro, eita ïa e ohipa faahou, e e mou ïa te huru haerea o ta ˈna e faatupu ra.
Te parauhia ra e mau tausani tâpûraa mai te reira te huru tei rave-aˈena-hia, i nia iho â i te feia haerea tano ore e te atâata i te pae no te taatiraa o te tino. Ua tuuhia i roto roa i te roro o te tahi mau taata te mau nira uira nainai, e ia tere anaˈe te uira, e faaitoito ïa aore ra e tapea te reira i te ohipa o te roro i roto i taua tuhaa ra. Ua faˈihia e e nehenehe te reira e taui i te puai umeraa e ohipa ra i nia i te haerea e faaterehia ra e taua tuhaa ra o te roro.
Te mau raau
Te raveraa i te raau no te rapaau i te mau maˈi o te feruriraa, ua parare roa ïa e mea hinaaro-pinepine-hia ïa. Te vai ra te raau tamǎrû, te raau faataoto, te raau faaoraora, e te raau no te faatanotano i te aifaito-ore-raa o te mau taoˈa e vai ra i roto i te roro. Te vai atoa ra te mau raau tei faaohipahia ei faautuaraa i roto i te fare auri e te tahi atu mau fare tapearaa i te feia faatura ore i te ture. Teie e piti o taua na raau nei, te apomorphine e te anectine.
Ua horoahia te apomorphine na te feia mau auri tei manaˈohia e haerea tano ore to ratou. E manuanu e te pihae te tupu mai. E parauhia i te mau auri e mai te peu e e haerea ino faahou to ˈna, e horoa-rahi-hia ïa te apomorphine. E parau-atoa-hia te reira te rapaauraa ma te haafaufau. E faatupu te anectine i nia i te mau auri haerea ino i te aho pau, e mai te huru ra e ua puunena o ˈna. E manaˈo oia e e pohe o ˈna. E mai te peu e e haerea ino faahou to ˈna, e faarahihia mai ta ˈna anectine.
O te reira anei te mau ravea ta oe e rave no te taui i to oe huru haerea?
Aita te rahiraa o te mau ravea i nia nei e faatura ra i te tiamâraa o te taata. E ite-atoa-hia i reira te ohipa a te feia e mana to ratou i nia i te taata, e i te rahiraa o te taime, ma te ore ïa e manaˈo i to ˈna maitai. Te imi ra anei te puai politita i to ˈna iho maitai aore ra to te taata taitahi? I te pae no te tâpûraa i te roro, o vai ïa teie e tapea ra i te tipi iti? O vai teie e haapao ra i te pitopito ia tuama-anaˈe-hia te uira? E ohipa tamau anei te rapaauraa ma te haafaufau? E te taote, e nehenehe anei o ˈna e tiaturihia?
E hiˈopoa tatou i te hoê huru raveraa maitai aˈe.