VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/7 api 3-4
  • Te iteraa i to oe huru mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te iteraa i to oe huru mau
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E tuhaa rahi ta te mau mea no ǒ mai i te mau tupuna
  • Eaha te parau no nia i te maa, te tomea, te mau mea e haaati ra ia tatou?
  • Eaha te tuhaa a te haapaoraa?
  • Nafea oe e nehenehe ai e taui i to oe huru
    A ara mai na! 1991
  • Taui, no te aha?
    A ara mai na! 1991
  • Te aupururaa i te hoê tamarii fifi roa i te haapao
    A ara mai na! 1994
  • A faatere i to outou oraraa i teie nei iho!
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/7 api 3-4

Te iteraa i to oe huru mau

IA HIˈO anaˈe oe i roto i te hiˈo, eaha ïa ta oe e ite? To oe iho hohoˈa mata. Te faaite râ anei te reira i to oe huru mau? Te faaite ra anei te reira eaha ta vetahi pae e manaˈo ra no nia ia oe ei taata? Ua ite mau râ anei oe i to oe huru mau? Ua ite râ anei oe e mea nafea to oe iho mau haerea i te haamau-matamua-raahia? Oia mau, mea nafea oe, ei ihotaata, i te tupuraa?

Ia faaea rii anaˈe oe no te feruri i te mau mea atoa tei faatupu i to oe ihotaata, e tapao paha oe e te vai ra e rave rahi mau ohipa tei faahepohia i nia ia oe—e te tahi mau taata aore ra te tahi mau tupuraa. I to tatou tupuraa i te vai-apî-raa ra, no te rahiraa i rotopu ia tatou, e tuhaa iti roa ïa ta tatou i te haamauraahia to tatou iho mau peu e mau haerea. No reira, e hiˈopoa anaˈe tatou i te tahi mau ohipa tei faahepohia mai i nia ia tatou no te faatupuraa i to tatou ihotaata—te tahi i rotopu ia ratou na mua roa ˈˈe ïa tatou e nehenehe ai e ohipa aˈe i nia i to tatou iho huru haerea.

E tuhaa rahi ta te mau mea no ǒ mai i te mau tupuna

Eaha te rahi o te ohipa a te mau mea no ǒ mai i te mau tupuna i nia ia oe? Te vai ra i roto i te hohoˈa o te ADN, e itehia i roto i te mau toromotoma o te horoa ra i te mau huru taa ê no ǒ mai i te mau tupuna, i te mau faataaraa e te mau faaueraa tatuhaahia no te tupuraa o te taata taitahi. No reira ïa, eaha te tuhaa o to oe haerea tei faahepohia e te mau mea no ǒ mai i to oe mau tupuna? E au ra e mea fifi ia haapapu maitai i te taairaa e vai ra i rotopu i te mau tuhaa haihai roa parauhia gène e vai ra i roto i te mau toromotoma e te ihotaata. Te vai nei râ te tahi mau faatuearaa e ua iteahia to ratou faufaa. Ei hiˈoraa, e ohipa tia ˈtu te rahiraa o te mau mea no ǒ mai i to oe mau tupuna i nia i to oe haerea. No reira, ua noaa mai i te tahi mau taata te huru mamahu, e te tahi atu pae, mea au aˈe na ratou i te faahoa.

E nehenehe te hoê vahine hapû e haamaitai aore ra e faaino i to ˈna aiû aitâ i fanauhia ˈtura na roto i ta ˈna iho mau ohipa, mau feruriraa, e mau manaˈo hohonu. Ua haaatihia anei oe i te hau aore ra i te riri a vai noa ˈi oe i roto i te vairaa tamarii a to oe mama? Eaha te rahi o te mau mea o ta oe i haapii i te tuuraa reo a to oe nau metua, e te huru pehe o ta raua i faaroo? Mai te aha to oe huru i te maa ta to oe mama i amu? E ahiri oia i inu i te ava aore ra i rave i te raau taero, eaha ïa te rahi o te ino ta te reira i faatupu i nia ia ˈna? A fanauhia mai ai oe, ua mau aˈena ïa e rave rahi o to oe mau huru e peneiaˈe e mea fifi ia taui i te reira.

Eaha te parau no nia i te maa, te tomea, te mau mea e haaati ra ia tatou?

A paari noa ˈi oe ei tamarii, e nehenehe te tahi mau taoˈa i roto i ta oe maa e ohipa i nia i to oe haerea. Te mau monamona, te mau peni hamanihia e te taata e anoihia i roto i te maa, e te mau taoˈa rapaau maa—e nehenehe teie mau mea atoa, ma te ite-ore-hia, e ohipa i nia i te haerea. Teie ïa te tahi noa o te mau faahopearaa, te huru hauti rahi roa, manaˈo etaeta, iria noa, mauiui te uaua uira, e te mau ohipa hau aˈe i te ino e te opua-ore-hia. E ohipa atoa te haaviiviiraa a te mau auauahi pereoo uira, ta te fare hamaniraa taoˈa, e te tahi atu mau raau faataero i nia i te haerea. Aore ra, ua tomea-ino-mau-hia paha oe, aita râ te feia e haaati ra ia oe e fifihia ra i te reira.

Hau atu i teie mau haafifiraa, te haerea a to metua, te mau mea ta raua e au ra e e au ore ra e tae noa ˈtu i to raua mau manaˈo pae tahi o ta oe i ora na mai to oe tamariiraa ra, ua ohipa ïa te reira i nia ia oe e na te reira i faatupu i te tahi tuhaa o to oe ihotaata. Teie ïa te faahopearaa, te rahiraa o te mau peu e te mau manaˈo no oe ra no nia i te oraraa hoê â ïa e to raua. E oioi oe i te inoino i te mau mea ta raua atoa e inoino ra. E ohie oe i te faaoromai i te mau mea o ta raua e faaoromai. E varavara oe i te ite e te pee ra oe i to raua haerea maoti te hoê taata te faaite mai e te rave ra oe mai to oe papa e to oe mama. E ohipa atoa mai to raua huru oraraa i te pae no te moni e te pae totiare i nia ia oe, e tae noa ˈtu te feia tapiri e te fare haapiiraa. E mea puai atoa te ohipa a to oe mau hoa e te feia ta oe e amuimui i nia ia oe. Peneiaˈe ua fifihia oe i te tahi ati purumu ino mau (tei tupu i nia ia oe aore ra te hoê hoa rahi), te tahi ati i to oe iho vahi, aore ra te mau tupuraa peapea na te ara. Aore ra ua roohia oe i te tahi ati mai te faataaraa aore ra te maˈi ino mau, e ua mau roa teie mauiui i roto ia oe.

Ma te feruri maite, e tia anei ia oe ia ite i te tahi o taua mau haafifiraa ra?

Eaha te tuhaa a te haapaoraa?

E manaˈo noa teie, e tia i te haapaoraa ia tauturu ia oe ia riro ei taata maitai aˈe, ma te haamaitai i to oe haerea morare, ta oe mau ture e haapao, e to oe oraraa i te mau mahana atoa. Eaha te rahi o te ohipa a te haapaoraa i nia i te mau mea o ta oe e haafaufaa ra e ta oe mau ohipa? E tia hoi i te haapaoraa ia taotia i te haerea ino e te taparahi taata, mea taa ê râ ta te taata e rave rahi i farerei i to ratou amuiraa ˈtu i te haapaoraa. Ua itehia e ratou te havarevare e rave rahi e ua haafaufaa-rahi-hia te mau taoˈa materia eiaha râ te mau faufaa i te pae varua i roto i te mau fare pure e ei faahopearaa, ua inoino roa ïa ratou. Riro maira ratou ei taata aore e faaroo faahou, ua erehia ratou i te mau mea o te pae varua e i te tiaturiraa.

E nehenehe paha oe e manaˈo i te tahi atu mau mana no rapae au mai o tei ohipa i nia i to oe haerea. A feruri maite maa taime noa i te tahi o te mau mea tei ohipa i nia ia oe e tae roa mai i teie nei. E nehenehe anei oe e tapao i te tahi i rotopu ia ratou? E ere i te mea ohie ia faataa i te reira ma te tano e ia feruri mai te reira te huru, e mea faufaa râ e e nehenehe te reira e tauturu ia oe. Nafea ïa?

Mai te peu e e nehenehe oe e ite i te hoê ohipa aore ra tumu no te tahi huru ino o to oe haerea, ahiri oe e nehenehe e tuu i te reira i te hiti, e ohie ïa oe i te haavî e i te tinai roa ˈtu i te reira. Ahiri oe e nehenehe e haavî aore ra e faaore roa i te hoê huru hinaaro-ore-hia, e riro mai ïa oe ei taata taa ê o te haamaitai atu ia vetahi ê.

Parau mau, e tamataraa mau te reira. I te mea râ e mea faahepohia mai te rahiraa o te mau ohipa e mana i nia i to oe haerea e te tahi mau taata e mau tupuraa e aita hoi ta oe e ravea i reira, no te aha ïa oe e ore ai e faaoti no oe iho e a faaruru ai i teie huru tupuraa? Ahiri e maitaihia mai oe i reira, no te aha ïa oe e ore ai e taui i to oe huru?

[Parau iti faaôhia i te api 4]

E nehenehe te mau ohipa e te mau manaˈo hohonu o te hoê vahine hapû e ohipa i nia i ta ˈna aiû aitâ i fanauhia ˈtura

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono