Te paraparauraa—Nohea mai to ˈna mana?
Na roto i te reo tinito, e parauhia o ˈna shén-tán; na roto i te reo filelane, o juoru ïa; na roto i te reo italia, o pettegolézzo; e na roto i te reo paniora, o chisme ïa. Oia mau, ua matauhia te paraparauraa na te mau vahi atoa. Na roto i te tahi mau reo, te faaauhia ra te paraparauraa i te hoê peu ino. Ei hiˈoraa, na roto i te reo farani, te auraa matamua o taua parau ra, oia ïa te mau “parau faufaa ore” e te tauaparauraa no nia i te mau parau rii haapaoraa ore.
Teie râ, na roto atoa i te reo tahiti, ua rave mai teie parau i te hoê auraa ino. Inaha, mea pinepine te parau ra “paraparauraa” i te apitihia ˈtu i te mau parau ra “ino” aore ra “faaino.” E te reira no te mea e aratai pinepine te mau paraparauraa faufaa ore i te parau faaino aore ra i te parau faatupu peapea. E nehenehe atoa hoi e riro ei ohumu, o tei faataahia mai “te faahitiraa i te mau pariraa haavare aore ra te mau parau hape o te faahapa i te hoê taata e o te faaino i to ˈna roo.” Eita iho â ïa e maerehia ia parau te hoê maseli tahito e: “Mai te mataˈi ra e faapiti, e tupu ai te ûa ra, oia atoa te arero parau riirii ra, e tupu ai te mata riri ra.”—Maseli 25:23.
Ia hiˈohia to ˈna puai no te haamauiui, no te aha ïa tatou e au roa ˈi i te paraparauraa, no te aha tatou e hema ˈi i to ˈna mana? E nafea ia faataa i te otia i rotopu i te paraparauraa au noa e te paraparauraa ino?
Te paraparauraa—Ei ravea haamaramaramaraa
Te vai ra te hoê tumu matamua no reira tatou e paraparau ai: to tatou ïa anaanatae ia vetahi ê. Inaha, e riro iho â tatou i te paraparau no nia ia vetahi ê. Mai ta te hoê aivanaa tuatapapa i te huru o te taata, o Max Gluckman, e parau ra: “I te mau mahana atoa, e i roto i te rahiraa o te mahana, te paraparau nei iho â tatou. Ahani e e tapao roa tatou i te mau ohipa atoa o ta tatou e rave i roto i te hoê mahana, e tapaohia ïa te paraparauraa i muri iho noa mai i te ‘ohipa’—no te tahi pae—i roto i te tabula.”
Mai te peu e e paraparau tatou ma te au e te hamani maitai, e riro te tauaparauraa ei ravea no te faaite i te parau apî, no te ite e eaha te ohipa e tupu ra. E hinaaro paha tatou e ite e o vai tei faaipoipo, o vai tei hapû, e o vai tei pohe, aore ra e nehenehe tatou e tauaparau no nia i te tahi ohipa arearea, aita râ e manaˈo ino.
Mea pinepine roa râ, e haere atu te paraparauraa i rapaeau roa i te mau otia o te peu maitai e te tura. E tauihia te mau ohipa, e faarahi-roa-hia, aore ra e tavirihia. E riro te haamaauraa ia vetahi ê ei tumu arearearaa. Eita te oraraa o te taata e faatura-faahou-hia. E faaite-tahaa-hia te tahi mau parau huna. E haavahavahahia aore ra e taataahihia te roo o te taata. E ino roa te mau ohipa maitatai na roto i te amuamu, te ohumu, e te faahaparaa. Noa ˈtu e e parauhia e aita te reira i ravehia ma te manaˈo ino, eita ïa teie huru parau e tamǎrû i te taata e faainohia ra. No reira, e nehenehe te parau faaino e faaauhia i te vari e taorahia ˈtu i nia i te hoê pǎpai mâ. Noa ˈtu e eita paha te vari e piri, e faarepo iho â o ˈna i te pǎpai.
Te hoê ravea ia auhia mai tatou
Te tahi atu tumu e hema ohie noa ˈi tatou i roto i te paraparauraa, o to tatou ïa hinaaro ia au mai e ia farii mai te taata ia tatou. Ua papai te mau taote maimi no nia i te feruriraa o John Sabini e o Maury Silver e: “Noa ˈtu eaha te tumu, e titauhia outou ia paraparau; e ua riro te paraparauraa ei ravea au mau, te ohie, e tei fariihia e te mau taata atoa no te faaî i teie nei titauraa.” (Te mau faufaa o te oraraa, beretane) No reira, ua riro te paraparauraa ei ravea no te faahaere i te tauaparauraa i mua, no te faaau ia tatou e o vetahi ê.
Tera râ te fifi, mea au aˈe na te taata te mau parau rii haapaoraa ore maoti hoi i te mau parau maitatai. Mai te huru ra e te hiaai nei vetahi e ia faahitimahutahia ratou na roto i te mau parau maere e te faufau. E ravea aravihi roa te paraparauraa no te huti i te ara-maite-raa—mai te peu e mea faufau e mea hairiiri, aita ˈtu ai ïa. Aita hoi e tâuˈahia ra e e parau mau anei te reira.
Na roto i te mau vea
Te faahema nei te mau parau e haapararehia na roto i te vea i te tahi atu vahi paruparu o te taata—to ˈna hiaai rahi ia uiui haere. Mea au roa na tatou te mau parau rii huna. Mea au roa na tatou ia ite. I te matahiti 1730 ra, i to Benjamin Franklin haamataraa i te papai i te mau parau faaiteite i roto i te vea Pennsylvania Gazette, ua itehia e e aufau te taata no te taio i te mau parau rii faufaa ore.
Te afaifai-noa-hia ra teie mau huru parau na roto i te mau vea—e ua uˈana atoa teie peu. I Europa, ua î roa te mau vahi hooraa vea i te mau vea e faatia ra i te mau aamu no nia i te oraraa o te mau fetii hui arii, te feia faahoro pereoo uira i roto i te mau tataˈuraa, e te tahi atu mau taata tuiroo o teie nei ao. Ua faahiti te hoê vea i te peu faaiteiteraa i te parau mai te hoê ohipa imiraa moni rahi.
Teie râ, mea maitai anei ia hiaai i te ite i te ohipa e tupu ra i roto i te oraraa moe o te taata, i roto roa i to ratou mau piha taotoraa, aore ra i roto i to ratou feruriraa? Mea maitai anei ia taio aore ra ia mataitai i te mau mea o te faaaraara i te mau hinaaro navenave o te tino? Papu maitai, te faahaere roa nei te mau parau e afaifaihia na roto i te mau vea i te hiaai o te taata i rapaeau atu i te mau otia e au.
“Ua faarooroo noa vau”
Ua faaitoito atoa te mau parau hape i afaifaihia aore ra te mau parau haavare i te paraparauraa ino.
Ua faatupu te mau parau i afaifaihia i te mehameha, te pohe, e te huenane. Aita atoa e nehenehe e taio i te mau pau rahi i roto i te mau pu tapihooraa tauihaa. Ua haamâuˈa te hoê pu hamani i te maa vitiviti hau atu i te hoê matahiti no te aro i te hoê parau haavare e na ô ra e ua î roa ta ˈna mau faraoa i te toˈe. Ua haamâuˈa te hoê pu hamani i te mau tauihaa tamâraa e rave rahi matahiti—e te mau mirioni dala marite—no te faaore i te parau haavare ra e te tapao o ta ˈna pu, o te hoê ïa tapao na Satani e tei roto atoa ta ˈna taiete i te ohipa haamori demoni.
Teie râ, o te taata iho o te roohia nei i te mauiui e te ino rahi roa ˈˈe na roto i te mau parau e afaifaihia. No te mea te hiaai nei te taata i te mau aamu rii haapaoraa ore, mea au roa ïa na ratou ia afaifai i teie mau aamu ma te ore e tâuˈa e e parau mau anei aore ra eaha te faahopearaa.
Te arero taero—E faaino
Mea pinepine o te pohehae e te riri te tumu o te huru ino roa ˈˈe o te paraparauraa—oia hoi te arero taero, aore ra te faaino. Te parau heleni no te parau ra “faaino,” o di·aʹbo·los ïa, te parau i hurihia na roto i te parau ra Diabolo i roto i te Bibilia. (Apokalupo 12:9) Ua tano maitai teie parau, no te mea o Satani te faaino matamua o te Atua. Mai ia Satani, te paraparau nei te tahi mau taata i nia ia vetahi ê na roto i te mau manaˈo ino. I te tahi mau taime, o te tahoo te tumu, no to ratou inoino aore ra to ratou pohehae. Noa ˈtu râ eaha te huru, te imi nei ratou na mua i to ratou iho faufaa na roto i te faainoraa i te roo maitai o vetahi ê.
Noa ˈtu e o te arero taero, aore ra te faaino, te huru ino roa ˈˈe o te paraparauraa, eita roa e tia e mea hape roa ia faahiti i te mau huru parau atoa o te haamauiui aore ra o te faatupu i te peapea. Eaha râ te tia ia rave ia ore ta tatou huru paraparauraa ia riro roa ei parau faaino?
[Hohoˈa i te api 5]
Mea pinepine te tauaparauraa i rotopu i te mau hoa i te riro ei ravea maitai roa no te faaite i te parau apî e no te faahaere i te tauaparauraa i mua
[Hohoˈa i te api 6]
Ua riro te faaino mai te vari e taorahia i nia i te hoê pǎpai mâ. Noa ˈtu e eita o ˈna e piri, e faarepo iho â o ˈna i te pǎpai
[Hohoˈa i te api 7]
Te afaifai nei vetahi i te parau no te huti i te manaˈo i nia ia ratou