Te mana o te paraparauraa
Ua atutu roa te oire iti no Beretane i te haapoheraa taua potii ra ia ˈna. Mea maere atu â te faaotiraa a te feia maimi: ‘Na te mau parau i afaifaihia i taparahi ia ˈna!’ Oia mau, ua ino roa te iˈoa o teie potii, to ˈna roo, e tae noa ˈtu to ˈna oraraa iho na roto i te paraparauraa ino a te feia no taua oire ra.—Maimiraa no nia i te tihotiho parau e te paraparauraa ino (beretane), a Ralph L. Rosnow e o Gary Alan Fine.
Mea varavara ia taea-roa-hia teie faito riaria, teie râ, mea papu maitai e e mana puai mau to te paraparauraa. I te hoê pae, e nehenehe oia e riro ei ravea ohie roa no te faaite i te parau apî. I te tahi atu pae, e nehenehe oia e faatupu i te mau arepurepuraa i roto i te hau, te amahamaharaa o te utuafare, e te ino-roa-raa o te toroa.
Ua faahapa-atoa-hia te paraparauraa no to ˈna faatupuraa i te mau po ara noa, te oto, e te mauiui opu. Eita paha e ore e ua roo-atoa-hia outou i teie mau huru fifi. Inaha, te faaara ra te taata papai buka ra o William M. Jones e i roto i te ao o te tapihooraa tauihaa, “e tia ia outou ia farii e, i te hoê taime i roto i to outou toroa, e tamata te hoê taata i te tairi mai ia outou na muri.”
Ua faautuahia te paraparauraa ino na te mau vahi atoa o te ao nei. I rotopu i te mau Inidia Seminole no Marite, ua tuuhia “te faainoraa ia vetahi ê” i nia i te hoê â faito e te haavare e te ohipa eiâ. I roto i te hoê nunaa no Afirika Tooa o te râ, e riro hoi te utu o te feia afai parau i te tâpûhia aore ra, te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe teie mau huru taata e haapohehia! Oia mau, i roto i te roaraa o te aamu, ua ravehia te tahi mau faanahoraa no te tapea i te paraparauraa.
I rotopu i te senekele XV e te senekele XVIII, ua faaohipa-pinepine-hia te ohipa i parauhia te faahopuraa i te parahiraa i te fenua Beretane, i Helemani e i muri iho, i te fenua Marite, no te faahaama i te feia afai parau ia faaea ratou i ta ratou mau paraparauraa ino. E taamuhia na te taata i faautuahia i nia i te hoê parahiraa e e faahopuhia o ˈna i raro i te pape e rave rahi taime.
Noa ˈtu e aita te peu no te faahopuraa i te parahiraa e rave-faahou-hia ra, e tae noa ˈtu te peu no te pou e te mau ruruu, aita te aroraa i te paraparauraa ino i faaea e tae roa mai i teie nei tau. I roto i te mau matahiti 1960, ua haamauhia te tahi mau vahi hiˈopoaraa i te paraparauraa i te fenua Marite no te arai i te mau parau e afaifaihia o te nehenehe e haafifi i te mau ohipa a te hau. Ua faaohipa-atoa-hia teie mau vahi i Irelane Apatoerau e i Beretane. Ua faaotihia te tahi mau ture no te faaore i te paraparauraa o te nehenehe e haafifi i te tahi mau taatiraa i te pae no te moni.
Noa ˈtu teie mau tutavaraa atoa, aita te paraparauraa ino i ore. Mea oraora maitai oia e mea ruperupe atoa. Aita hoê ture e aita hoê ravea a te taata nei o tei manuïa i te tupohe i to ˈna mana uˈana. Te paraparauhia ra na te mau vahi atoa. E paraparau te taata e to ratou taata tapiri, i te vahi raveraa ohipa, i te fare toa, i te mau vahi arearearaa, e i roto i te utuafare fetii. Te parare nei te paraparauraa noa ˈtu eaha te peu a te taata, to ratou huru e to ratou nunaa e te uˈana ra oia i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete taata nei. Ua parau te hoê taata maimi e: “Ua riro te paraparauraa mai te hutiraa i te aho.” Ua na ô atoa oia e: ‘Ua mau hohonu roa i roto i te natura taata nei.’
Oia mau, te faaite mai nei te paraparauraa ino i te hoê huru hairiiri mau o te taata, te hoê huru o te imi nei i te ravea no te faaino i te roo o te taata, no te taviri i te parau mau, e no te vavahi roa i te oraraa. Tera râ, e ere te paraparauraa iho i te peu ino. Te vai ra te tahi vahi maitai ia paraparau noa anaˈe tatou. Ia ite râ tatou i te otia e faataa ê ra i te paraparauraa ino e te paraparauraa au noa, eita ïa tatou e haamauiui ia vetahi ê—e eita atoa tatou iho e mauiui.
[Hohoˈa i te api 4]
I roto i te tahi mau fenua, e faaohipahia na te peu o te faahopuraa i te parahiraa no te faautua i te feia tihotiho parau
[Faaiteraa i te tumu]
Historical Pictures Service