VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/6 api 8-10
  • Te paraparauraa—Nafea ia ape i te mauiui?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te paraparauraa—Nafea ia ape i te mauiui?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘A haapao i ta outou iho ohipa’
  • Eaha hoi te ino ia paraparau rahi no vetahi ê?
    A ara mai na! 1989
  • Te paraparauraa—Nohea mai to ˈna mana?
    A ara mai na! 1991
  • Nafea mai te peu e o vau tei faainohia?
    A ara mai na! 1989
  • E nafea oe ia faainohia oe?
    Ta te feia apî e uiui nei
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/6 api 8-10

Te paraparauraa—Nafea ia ape i te mauiui?

Ia vai noa mai te taata i nia i te fenua nei, e vai noa atoa mai te paraparauraa. E tae roa ˈtu i roto i te ao apî i tohuhia mai i roto i te Bibilia, eita atoa te paraparauraa e ore.a (Petero 2, 3:13) Ua riro te tauaparauraa matauhia no nia i te mau hoa aore ra te feia o ta tatou i matau ei tuhaa no te ravea o ta tatou e faaohipa ra no te paraparau atu ia vetahi ê e no te atuatu i te mau auraa maitatai i rotopu ia tatou.

Teie râ, eita roa ˈtu e nehenehe e faatia i te ohumu, te arero taero, aore ra te faaino! E haamauiui teie mau huru paraparauraa e e haapepe atoa; e nehenehe te reira e vavahi i te oraraa, te mau taairaa i rotopu i te taata, e te roo maitai. E nafea ïa outou ia ore outou ia haere na rapaeau atu i te otia o te peu maitai e ia topa ˈtu i roto i te paraparauraa ino? Nafea outou ia paruru ia outou iho? Ua papaihia te mau aˈoraa maitatai roa ˈˈe i roto i te Bibilia. E hiˈo anaˈe na vetahi o taua mau aˈoraa ra.

A tapea i to outou arero: Ua parauhia e “e faaaravihi te tauaparauraa i te feruriraa, area te paraparauraa ino ra, e faaaravihi ïa oia i te arero.” Oia mau, te faahiti nei vetahi i te parau faaino eiaha no te mea e e feia ino mau ratou, teie râ, no te mea aita ratou e feruri ra na mua ˈˈe e paraparau ai. Te paraparau nei vetahi no nia i te mau ohipa a vetahi ê; te anoi nei ratou, te faarahi nei, e te taviri nei ratou i te parau ma te ore e feruri i te mau faahopearaa. Te faaiteite nei ratou i te mau hapa a to ratou mau hoa, ta ratou tane aore ra ta ratou vahine, e ta ratou mau tamarii ma te ore e feruri i te mauiui o ta ratou e faatupu ra.

No reira te Bibilia e horoa ˈi i teie nei aˈoraa: “Te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha.” (Maseli 10:19) Oia hoi te auraa, a feruri na mua ˈˈe outou e paraparau ai. A feruri hou outou e faahiti ai i te parau no nia i te tahi atu taata. A aniani na ia outou iho: ‘E na reira anei au i te parau ahiri e tei ǒ nei taua taata ra? Eaha to ˈu huru ahiri e no ˈu aˈe tera parau e faahitihia ra?’ (Mataio 7:12) Te na ô ra te Salamo 39:1 e: “E haapao â vau i to ˈu ra mau haerea, ia ore tau arero ia hara: e vaiiho â vau i te tavaha i tau vaha nei.”

Oia mau, te vai ra iho â te tahi mau huru tupuraa i reira mea fifi roa ia tapea i to ˈna arero. Ei hiˈoraa, ua faaroo paha outou e ua faaino te hoê taata ia outou aore ra i to outou mau fetii. Aita paha ta outou e haapapuraa, teie râ, te manaˈo nei outou e e tia ia outou ia rave i te tahi ohipa. E nehenehe anei e parau e e arero ino to outou ahiri e e haere atu outou e paraparau e te hoê hoa e nehenehe e tiaturihia aore ra i te tahi atu taata mana? E taata tihotiho parau anei outou ahiri e e ani atu outou i te tahi aˈoraa? Eita ïa. Te farii nei te Bibilia i te paari o te tauaparauraa moe. Teie râ, e titauhia te ara-maite-raa e te manaˈo aifaito no te faatitiaifaro i teie mau huru tupuraa atâata.—Maseli 15:22.

Eiaha e faaroo atu i te mau parau faaino: Eaha te roohia i te mau ‘vaha rarahi,’ ahiri e aita e ‘tariˈa rarahi’ faahou? Te feia o tei matau i te afaifai i te parau haapaoraa ore, e ere noa ïa na ratou te hape; e tia atoa ia faahapa i te feia mea au roa na ratou ia faaroo i teie mau parau. Ia faaroo noa ˈtu outou, e nehenehe ïa e parau e te farii mâmu noa ra outou e te turu nei outou i te haaparareraa i te faaino. Te na ô ra te Maseli 17:4 e: “E faaroo te taata rave hara i te parau haavare; e haapao hoi te taata haavare i te arero ino ra.”

Ia rahi roa anaˈe te paraparauraa no nia i te hoê taata, e titauhia paha ia faaitoito outou i te parau atu e, ‘E ho ma, a taui paha i te paraparauraa.’ E ahiri e e tamau noa to outou mau hoa i te faaino ia vetahi ê, e tia paha ia outou ia imi i te mau hoa apî. Te na ô ra te Bibilia e: “O te hopoi parau ra ua faaite haere i te parau moe; eiaha e paraparauhia ˈtu i te vaha vai.” (Maseli 20:19) Eita paha e ore e, eita e maoro roa, o outou iho te faainohia.

Eiaha e riri vave noa: Mea au roa na te rahiraa o te taata ia afaifai i te parau ahiri e e ere o ratou tera e paraparauhia ra. I te tahi atu pae, a feruri na e ua afaifaihia te tahi parau hairiiri aore ra te tahi aamu haavare no nia ia outou. I te tahi mau taime, e nehenehe e itehia mai e nohea mai teie aamu e e faaafaro i te mau ohipa i roto i te hau. Teie râ, nafea ïa outou ahiri e eita e itehia mai?

Aita e faufaa ia riri. Inaha, te na ô ra te Bibilia e: “Te taata iria ra te rave ra i te parau maamaa.” (Maseli 14:17) No reira o Solomona i horoa ˈi i teie aˈoraa: “Eiaha oe e haapao i te mau parau atoa i parauhia ra . . . Ua ite hoi to aau na, e rave rahi ta oe faainoraa ia vetahi ê.” (Koheleta 7:21, 22) E tuhaa te paraparauraa no te oraraa, e i te hoê taime, eita e ore e ua paraparau atoa outou iho no nia ia vetahi ê. No reira, mea faufaa mau anei ia haapeapea no teie ohipa? Eita anei e ore i muri iho? “E taime to te ata,” e ia farii outou i te reira ma te ata e ma te ore e faarahi roa i te parau, mea na reira ïa outou e manuïa ˈi i te faaore i te parau i afaifaihia.—Koheleta 3:4.

Eiaha e taora ˈtu i te vahie i nia i te auahi: Mai te peu eita teie aamu e faaea, a aniani na ia outou iho: ‘Peneiaˈe e te vai ra te tahi tumu e paraparau ai te taata? Mea ê roa paha to ˈu haerea, e te manaˈo nei te taata e te rave ra vau i te tahi ohipa ino?’ Teie te tahi mau hiˈoraa:

◻ Noa ˈtu e te rave maitai ra o ˈna i ta ˈna ohipa, te tihotiho parau noa ra to ˈna mau hoa ohipa e e vahine hupehupe o ˈna e eita e nehenehe e tiaturi ia ˈna. No te aha o ˈna e faainohia ˈi? A tahi, e haerea tâuˈa ore to ˈna e te haapeapea ore, e ua manaˈo atura ïa te taata e mea hupehupe o ˈna. Mea ieie roa to ˈna huru faanehenehe no ta ˈna vahi raveraa ohipa. E i te pae hopea, ia taniuniu anaˈe o ˈna, mea puai roa ïa ta ˈna huru paraparau e e faaroohia na roto i te piha raveraa ohipa taatoa. No reira iho â ïa te taata e paraparau ai!

◻ Ua parare te parau no te taata na ˈna te fare toa na roto i te oire taatoa. Ua faarooroohia hoi e ua faaturi o ˈna. Ua patoi teie taata i teie parau haavare. No te aha râ teie parau i afaifaihia ˈi? No to ˈna ïa haerea faahoa rahi roa e te mau vahine e haere mai i ta ˈna fare toa.

◻ Te parauhia ra e e tamahine taiata o ˈna. Te parau ra hoi vetahi e e rave rahi ta ˈna mau tane e te rave ra o ˈna i te raau taero cocaïne. E parau haavare anaˈe râ teie. Tera râ, ua itehia e no roto to ˈna mau hoa i te ao o te raau taero. Mea huru ê roa to ˈna huru faanehenehe, to ˈna rouru, e te huru faaunaunaraa i to ˈna mata.

Ahiri e e faainohia outou, mea tano paha ia hiˈopoa outou mai te peu e e ere anei na to outou huru, to outou haerea i nia ia vetahi ê, e tae noa ˈtu to outou huru faanehenehe e to outou ahu, e faauˈana ra i te auahi o te paraparauraa. Peneiaˈe ia taui rii outou i to outou huru oraraa, i reira paha ïa te mau paraparauraa e faaea ˈi. Te na ô ra te Bibilia e: “Aore e vahie ra, e pohe ïa auahi.” (Maseli 26:20) Hau atu, mai te peu e e tapiri roa ˈtu outou i te otia o te peu tia ore, te vai ra iho â te atâataraa e ia hee roa ˈtu outou i roto i te hara—e inaha, e riro mai ïa te parau i afaifaihia ei parau mau.—A faaau e te Galatia 6:7, 8; Korinetia 1, 10:12.

‘A haapao i ta outou iho ohipa’

Eita te paraparauraa e ore. Teie râ, e tia ia ara i to ˈna mana faaino. E nehenehe outou e ape i te mauiui e te oto no outou iho e no vetahi ê ia haapao noa ˈtu outou i teie mau parau paari: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra . . . e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.”—Philipi 4:8, 9.

Oia mau, te anaanatae maira te Atua iho i ta tatou huru paraparauraa no nia ia vetahi ê. Teie te faaararaa a Iesu: “E haavahia te taata i te mau parau faufaa ore atoa ta ratou e parau ra ia tae i te mahana haavaraa. E tiahia hoi oe i ta oe parau, e e faahapahia oe i ta oe parau.”—Mataio 12:36, 37; a faaau e te Salamo 52:2-5.

Te hinaaro ra anei outou e fanaˈo i te mau taairaa maitatai e o vetahi ê, i te hau o te feruriraa, e te mea faufaa roa ˈtu â, te hoê tiaraa maitai i mua i te aro o te Atua? A pee maite ïa i te aˈoraa i faauruahia mai a te Parau a te Atua: ‘Ia imi maite hoi outou i te hau, ia haapao na outou i ta outou iho ohipa.’ (Tesalonia 1, 4:11) A faaitoito i te haapao atu ia vetahi ê, teie râ, na roto i te hamani maitai e te tura. E ape ïa outou i te faaino e te ohumu.

[Nota i raro i te api]

a No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., pene 19.

[Hohoˈa i te api 9]

Eiaha roa ˈtu e apiti atu i roto i te paraparauraa ino

[Hohoˈa i te api 10]

Ua riro anei to outou haerea haapao ore ei tumu e paraparau ai te taata?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono