Te uiui nei te mau taurearea . . .
Eaha te inoraa ia faahinaaro?
“E Sarah! E Sarah!” ta te hoê tamaroa e parau mǎrû noa ra tau anairaa parahiraa i muri mai. “A haere mai e parahi i pihai iho ia ˈu!” I te mau pae minuti atoa, e pii faahou mai oia—ma te ore râ e manuïa. No Sarah, ua riro atura ïa te mau tamataraa a taua tamaroa ra no te fare haapiiraa ei taupupuraa i te mau mahana atoa.
Mea apî roâ o Jennifer no te haere i te fare haapiiraa tuarua, tera râ, te faatia ra oia e: “E parau te mau tamaroa i te parau e auraa huna to ratou e e rave ratou i te hoê haerea e ere noa i te mea auhoa.” “Te mata!” o ta Erika ïa e parau atoa ra. “E hiˈo mai ratou ia oe ma te ataata rahi haavarevare, e e rave ratou i te hoê reo teiaha aita oe i ite e nohea mai râ—e faaata te reira ia ˈu. E e haere mai ratou i pihai iho roa ia oe.” Mea pinepine te mau tamaroa i te roohia i te peu faahinaaro. Te faatia ra o John, te hoê taurearea, e: “E tamata te mau tamahine [i te fare haapiiraa] i te tapiri mai i pihai iho ia oe no te tapea ia oe, e e tauahi mai ratou ia oe. E haere ratou na te mau vahi haereraa taata e e tamata ratou i te apa mai ia oe.”
Parau mau, mai te huru ra e e rave rahi taurearea mea au roa na ratou i taua haerea ra. “Mea arearea,” o ta te hoê tamahine o Connie te iˈoa i parau, ua faaitoito hoi oia i te mau faahinaaroraa ma te oomoraa i te mau ahu e faatupu i te hinaaro. E rave rahi atoa mau taurearea o te au ra e faahinaaro ia vetahi ê. “E tamahine vau o te au roa ia rave i te peu faahinaaro e te mau tamaroa atoa—noa ˈtu e e here au ia ratou aore ra eita,” o ta te hoê tamahine i papai i te vea ra ’Teen. “Na roto i te peu faahinaaro, e ite vau i to ˈu papu-maitai-raa e to ˈu nehenehe.”
Eaha te huru hiˈoraa o te hoê kerisetiano apî no nia i te peu faahinaaro? E hautiraa hara ore noa anei, te hoê tupuraa matauhia i nia i te eˈa e aratai atu i te here ra? Aore ra te vai ra anei te tahi ati mau te tia ia ape?
Eaha te auraa o te peu faahinaaro
Na roto i te reo tahiti, mea taa ê te peu faahinaaro i te ara-maite-raa tia ta te hoê tane e faaite atu i te hoê vahine (aore ra te hoê vahine i nia i te hoê tane) ia haamata anaˈe raua i te haamatau. Tera râ, teie to ˈna auraa “ia rave i te hoê haerea herehere ma te ore e hinaaro e haapapu roa.” E parauhia te hoê vahine o te pee i taua haerea ra e vahine haapeu.
E ere râ i te mea ohie ia faataa ma te papu i te haerea o te taata e rave ra i te peu faahinaaro. E nehenehe te reira e tupu na roto i te hiˈoraa ˈtu, te haapaehereraa, te taˈiraa reo, te mata ataata haavarevare—e na roto atoa i te huru faanehenehe, te peu, aore ra te haerea. Noa ˈtu e mea fifi ia faataa e eaha mau na te peu faahinaaro, mea ohie râ ia taa maitai e afea râ te hoê taata e faahinaarohia ˈi. Teie râ, mai te peu e mea apî roa te hoê taata no te manaˈo e faaipoipo, mea atâata mau te peu faahinaaro!
Te hoê “hautiraa” atâata?
E ere te auraa e mea ino ia hinaaro te hoê taata aore ra vahine i te tahi atu taata aore ra vahine. Oia mau, i te tau o “te vai-apî-raa,” mea puai roa iho â teie mau huru manaˈo hohonu; mea na reira hoi to te Poiete hamaniraa ia tatou. (Korinetia 1, 7:36) Te aniani ra paha outou e mea haviti anei outou; e nehenehe outou e hiˈo i te peu faahinaaro mai te hoê ravea ino ore no te ite i te reira. Ua faaitoito atoa te vea ra ’Teen i te mau tamahine ia rave i te peu faahinaaro ma te parau e, “E nehenehe te peu faahinaaro e riro ei hautiraa!” Ua horoa te tumu parau i muri iho i te mau aˈoraa faataa-maitai-hia no nia i te huru ia faahinaaro.
Noa ˈtu râ e e faaauhia te peu faahinaaro i te hoê hautiraa, e ere ïa te auraa e e ohipa maitai aore ra e ohipa viivii ore te reira. A feruri na i te manaˈo o te taata parau-tia ra o Ioba. Ua parau oia i te hoê mahana e: “Ua faaau vau i te faufaa i o ˈu nei pue mata; e eiaha vau e tiatonu i te paretenia.” (Ioba 31:1, 9-11) Oia mau, ua faaau o Ioba i te parau ia ˈna iho oia hoi e haavî oia i to ˈna mata e eita roa oia e hiˈo atu i te hoê vahine faaipoipo-ore-hia ma te faahinaaro ia ˈna. No te aha? No te mea e taata faaipoipohia o Ioba. Ia faatupu noa ˈtu oia i te tahi manaˈo faahinaaro, eita roa ˈtu ïa e tano, no te mea e taiva ïa oia i ta ˈna vahine. Inaha, e nehenehe te reira e faaara i roto ia ˈna i te mau hinaaro e te mau titauraa tia ore. No reira o Ioba i ape ai i te peu faahinaaro.
Parau mau, aita outou i faaipoipohia. Ia feruri râ outou, te vai ra anei ta outou te hoê tumu maitai aˈe i to Ioba no te hiˈo maite atu i te hoê vahine aore ra te hoê tane? Inaha, mai te peu e aita to outou matahiti i naeahia no te faaipoipo, eaha ïa te faufaa? Eaha ta outou e rave mai te peu e e farii mai o ˈna? E maraa mau anei ia outou ia faahaere i te hoê taairaa e tae roa ˈtu i to ˈna faahopearaa tano—oia hoi te faaipoiporaa?a Mai te peu e eita, e riro te peu faahinaaro i te faatupu i te inoino.
Te mauruururaa ia ˈna iho
Mea pinepine râ, te faaôraa ia ˈna i roto i te hoê taairaa o te here, o te manaˈo hopea ïa a te taata faahinaaro. E nehenehe oia e faariro i te hutiraa mai i te ara-maite-raa o te tane aore ra te vahine ei ohipa hauti aore ra ei tataˈuraa. Ei hiˈoraa, ua ite maitai te hoê tamahine kerisetiano o Maria te iˈoa, i te faaueraa a te Bibilia e eiaha ia amui-au-ore-hia i te pae o te here e te hoê taata faaroo ore. (Korinetia 2, 6:14) Ua hape râ to ˈna manaˈoraa e e ere i te mea ino ia rave i te peu faahinaaro e te mau tamaroa e haere ra i te fare haapiiraa e o ˈna. “Ia manuïa oe i te huti i to ratou ara-maite-raa,” o ta ˈna ïa i faataa haapoto noa, “te hopea iho ïa. E tapae roa outou i te taime e ani mai ai ratou ia ori haere e o ratou, e i reira ïa outou e faaea ˈi.” Teie râ, e faaea anei ratou i reira?
Ua tapao te vahine papai buka ra o Kathy McCoy i roto i te hoê tumu parau a te vea ra Seventeen e: “Te feia e hauti nei e te mau peu taatiraa i te pae tino, mea pinepine e feia ïa o te haafaufaa ore ra ia ratou iho e o te tamata i te haafaufaa ia ratou ma te huti i te ara-maite-raa e te faahiahia o vetahi ê.” E nehenehe hoi te faatupuraa i te tahi huru umeraa na roto i te mata mǎrû aore ra te hoê haerea faahinaaro, e faaara i to outou teoteo—no te hoê noa râ taime poto. Teie râ, ua faaara te taata papai bibilia ra o Paulo, i to ˈna parauraa no te here mau, te aroha-maite-raa, e te tahoêraa kerisetiano, ‘eiaha roa ei teoteo faufaa ore ra,’ aore ra ei “taata teoteo,” mai ta te hoê tatararaa i papai.—Philipi 2:1-3; The New English Bible.
Te vai ra te mau ravea manuïa ˈtu â e o te vai maoro mai no te haafaufaa ia ˈna iho maoti hoi i te hauti e te mau manaˈo hohonu o vetahi ê. No te aha eita outou e tamata i te haapaari i “te taata i roto,” aore ra to outou huru i roto ra?—Korinetia 2, 4:16.
O tei “taora i te omoi auahi”
Te haapapu ra te hoê tumu parau i roto i te vea ra Seventeen i te tahi atu ati, ma te parau e: “Te fifi o te peu faahinaaro, oia hoi e e ere to ˈna hoê â auraa no te mau taata atoa, e i te tahi taime, e hapehia te faataaraa i to ˈna auraa—e e tupu ïa te mauiui i te pae no te mau manaˈo hohonu.”
E, mea pinepine te mau taurearea, ma te opua ore hoi, i te haafaufaa ore i te ino ta te peu faahinaaro e nehenehe e faatupu i nia i te mau manaˈo hohonu o te hoê taata. Ua parau te hoê maseli paari e: “Mai te taata maamaa e taora haere i te omoi auahi, e ua teˈa i te ohe e pohe ai ra; oia te taata i haavare i to ˈna ra taata-tupu a parau atu ai e, E ere ta ˈu i te faaata?” (Maseli 26:18, 19) Mea atâata roa te mana o te ohipa i nia i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê. Mai te mau mana atoa, e tia oia ia faaohipahia ma te ara maite, ma te haapao maitai.
E peu haavarevare te faahinaaro, mea miimii, e e pinepine i te haamauiui. E nehenehe oia e faaino i te hoê taairaa maitai e te au. E nehenehe oia e faahaehaa ia outou i mua i te aro o vetahi ê. Te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe oia e aratai ia outou i te hoê taairaa herehere na mua ˈˈe i te taime tano, aore ra i te taatiraa viivii i te pae tino! Te faaara ra te Bibilia e: “E tia anei te taata ia oomo i te auahi i roto i tana ouma, e ore anei e ama to ˈna ahu?”—Maseli 6:27.
‘Te hinaaro nei au ia herehia vau’
Oia mau, mea tia iho â ia hinaaro e ia herehia tatou. E te manaˈo ra paha outou e te arearea ra te feia faahinaaro, e te feia o tei ite nafea ia faahinaaro, mea rahi aˈe to ratou mau hoa. Teie râ, e faatupu mau anei te peu faahinaaro i te mau auhoaraa hohonu, o te vai maoro mai? Mea varavara roa. Parau mau, mea au roa paha na vetahi i teie mau manaˈo faahinaaro mai te peu e o ratou te faahinaarohia ra. Teie râ, ia fariuhia te ara-maite-raa i nia i te tahi atu taata, e pinepine ratou i te riri roa i te taata i faahinaaro mai ia ratou.
Eita ïa e maerehia e, i roto i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i nia i te mau potii apî, e 80 % o tei parau e “e ere roa ˈtu i te mea faahiahia” te hoê tamaroa “e manaˈo faahinaaro to ˈna.” Mai ta te hoê maseli tahito e parau ra: “O tei rave ino ra i to ˈna iho tino ua hamani ino oia.”—Maseli 11:17.
Te mau taairaa maitatai
Oia mau, e ere i te mea ohie roa ia ite i te faito au i roto i te mau taairaa e te hoê tamaroa aore ra te hoê tamahine. Te parau ra te hoê potii o Kelly te iˈoa e, “mea fifi roa no ˈna ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê faahoaraa e te peu faahinaaro.” Te parau faahou ra oia e: “Mea au roa na ˈu ia faahoa ˈtu.”
E ere i te mea ino ia here i te taata. E aita e faufaa ia faataa ê roa ia tatou aore ra ia faaite i te tâuˈa-ore-raa. Ua riro te faatupuraa i te mau tauaparauraa faaitoito e te maramarama ei ravea no te tauturu ia outou ia faahoa. Hau atu, eita ïa te tauaparauraa mahorahora maitai e roohia i te mau manaˈo hape ia faaauhia i te mau amoraa mata aita e taa-maitai-hia ra te auraa aore ra te mata ataata faahaama mai te tahi atu poro o te piha. Mai te peu râ e e faahoa noa outou i te mau tane anaˈe aore ra te mau vahine anaˈe, e eita outou e tâuˈa i te tahi pae, eita anei te taata e huti mai i te mau faaotiraa hape no nia ia outou?
Te taviri o te manuïaraa, teie ïa, “eiaha hoi te taata atoa e haapao i ta ˈna anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta vetahi ê ra maitai”—noa ˈtu eaha to ratou matahiti aore ra noa ˈtu e e tane aore ra e vahine. (Philipi 2:4) A ape i te mau parau, te mau ahu, te huru faaneheneheraa, aore ra te huru raveraa o te nehenehe e hiˈohia ei haerea o te faatupu i te hinaaro. (A faaau e te Timoteo 1, 2:9.) Mai te peu e ua matauhia outou mai te hoê taata o te tâuˈa ia vetahi ê ma te haavarevare ore, mea varavara ïa to outou huru auhoa i te faarirohia mai te hoê titauraa i te tahi taairaa i te pae no te here. Na roto i ta outou mau parau e ta outou mau ohipa e rave, e nehenehe outou e faatae i te hoê poroi maramarama: ‘Eita vau e rave i te peu faahinaaro!’
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te pene 29 (“Ua ineine anei au no te haamatau i te hoê tamaroa aore ra i te hoê tamahine?”) o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie, nenehia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 26]
A anaanatae atu i te mau taata atoa—noa ˈtu eaha to ratou matahiti aore ra noa ˈtu e e tane aore ra e vahine