Te papai mai nei te feia taio
Te ravea parururaa o te tino Te papai atu nei au no te haamauruuru ia outou no ta outou mau tumu parau no nia i te ravea parururaa o te tino. (8 no novema 1990) Ua tuatapapa vau i te parau no te ravea parururaa o te tino i te tau a haere ai au i te haapiiraa ia noaa mai ta ˈu parau tuite. Ahiri e ua tatara mai to ˈu orometua haapii i teie tumu parau ma te maramaramara e te papu mai ta outou e rave ra. Auê ïa haapiiraa anaanatae e! Mauruuru no to outu faataaraa mai i te ravea parururaa o te tino i roto i te tahi mau parau poto noa.
O. O. O., Fenua Marite
Te hinaaro nei au e haapopou ia outou no te tumu parau maitai roa ˈˈe i te pae no te ite aravihi o ta ˈu i taio aˈenei no nia i te ravea parururaa o te tino. Ua faahiahia iho â râ vau i te tuhaa ra “Te hoê parururaa i te pae varua no te aro i te toparaa i te pae morare.” Auê te maramarama e!
R. K., Fenua Marite
Te mau fifi o te tamaaraa E hitu matahiti to ˈu aro-noa-raa i te peu no te amu-hua-raa i te maa. Ua faaite vau i to ˈu mama, tera râ, ua parau mai o ˈna e e ore iho â teie fifi. No reira, ua paraparau atura vau i e piti vahine kerisetiano, e ua haapao tamau mai raua ia ˈu. Hoê noa taime to ˈu topa-faahou-raa i roto i teie fifi. Mea faufaa roa te tauturu o vetahi ê no ˈu, teie râ, te tumu papu roa ˈˈe e turai ra ia ˈu, o te mǎtaˈu ïa ia faahapa mai to ˈu Hoa, o Iehova. Ua taio vau e rave rahi mau buka no nia i teie tumu parau, teie râ, o ta outou mau tumu parau (8 no titema 1990) te mea maramarama roa ˈˈe e te papu roa ˈˈe.
E. S., Fenua Marite
Mai te 13raa o to ˈu matahiti, ua rave au i te peu no te tamaaraa e te pihaeraa. Aita e naeahia hoê hora, e amu vau i te rahiraa maa e tano no hoê ahuru taata. Ua taui au maoti te tauturu o te hoê taata aˈo aravihi i te pae no te mau fifi o te tamaaraa. I teie nei, e Ite no Iehova bapetizohia vau. Mauruuru roa no te horoaraa mai i te mau tumu parau tuatapapa-maitai-hia e te aifaito atoa no nia i teie mau huru fifi.
N. I., Fenua Tapone
Te autahoêraa i rotopu i te mau nunaa I te omuaraa no novema, ua ani mai to matou orometua haapii ia matou ia papai i te hoê tumu parau no nia i te uiraa ra “E tia anei ia faateitei i te hoê nunaa i nia i te tahi atu nunaa?” Ua tano maitai te mau tumu parau no nia i te autahoêraa i rotopu i te mau nunaa! (8 no titema 1990) Ua ani mai to ˈu orometua haapii e nohea to ˈu raveraa mai i teie mau haamaramaramaraa, e ua horoa ˈtura vau i te mau tumu parau o te A ara mai na!. Ua noaa ia ˈu i te nota ra e 18 i nia i te 20 no taua tumu parau ra!
L. Q., Farani
Te mau ururaau haumi Mea faahiahia roa ta outou tumu parau no nia i te mau ururaau haumi (8 no mati 1990) i te pae no te ite aravihi. Ua ite te mau taata atoa e te ino noa ˈtura te fenua e e tia ia rave i te tahi ohipa. Teie râ, na nia i to ˈu tiaraa papai vea i ǒ nei i Polonia, te aniani noa ra vau e o vai te faaite i te itoito no te papai no nia i te mau tumu matamua no te haapao-ore-raa i te fenua. O outou te feia matamua o tei na reira na roto i te faahitiraa i te miimii e te nounou ei mau tumu mau. Mea maitai roa!
W. S., Polonia
“A ara mai na!” i te fare haapiiraa tuatoru E orometua haapii au i te reo beretane e e hitu matahiti i teie nei to ˈu faaohiparaa i te A ara mai na! i roto i ta ˈu mau haapiiraa . . . E ere noa te mau tumu parau i te mea anaanatae e te maramarama maitai, mea aravihi atoa râ i te pae no te tarame. Te faahiti nei au i teie mau tumu parau ei haapapuraa i te pae no te mau tapao o te papairaa, te mau parau taa ê o te reo, te mau faahohoˈaraa e te huru papairaa.
J. D. G., Fenua Marite