Te iti atura te mau ururaau te maraa noa ˈtura te mau anuvera
Te oreraa te mau ururaau haumi. Te mahanahanaraa o te tapoˈi o te fenua nei. Mea pinepine teie na ati toopiti ra i te faahitihia i te hoê â taime. E te vai ra hoi te hoê tumu papu maitai: E faatupu te ati matamua i te piti o te ati. Ia tanina, ia haamarari e ia faaî te huitaata nei i te mau vahi ururaau rahi i te pape no te hamani i te mau eˈa no te mau fare faaapuraa e faaamuraa animala, te mau purumu e te mau vahi haapahuraa pape no te hamani i te uira, e mâˈi atu te mau haapueraa mǎhu carbonique rahi no roto mai i te mau ururaau i roto i te reva mataˈi. Te mǎhu carbon dioxide no roto mai i teie mâˈiraa, o te hoê noa ïa o te mau mǎhu o te turai i te reva mataˈi ia tapea i te veavea, ma te tamahanahana mǎrû noa i te fenua nei.
Ua faaite mai te mau faataaraa parau apî a te mau Nunaa amui e e riro paha teie na ati e piti ei mea ino roa ˈtu â i tei manaˈohia na. Ei hiˈoraa, hau atu i te 300 feia tuatapapa i te ahuaraˈi na te ao atoa nei tei faahiti i te hoê faaararaa i te avae me 1990 e na ô ra e e maraa ˈtu te anuvera au noa na te ao atoa nei i nia i te 2 teteri i roto i na 35 matahiti i mua nei e i nia i te 6 teteri i te hopea o te senekele i mua nei mai te peu e eita te taata e taui i te mau ohipa.
E riro te reira ei tauiraa fifi roa ˈˈe i roto i te anuvera au noa o te fenua o tei itehia i roto e hoê ahuru tausani matahiti, o ta te mau aivanaa ïa i parau. I te mea e ua riro te fifi no te tapoˈi e haamahanahana ra i te fenua nei ei tumu aimârôraa i rotopu i te mau aivanaa, ua tapao te vea ra The Washington Post e: “Ua parau te mau aivanaa o tei papai i teie faataaraa e (...) ua riro te reira ei manaˈo tuea rahi i rotopu i te mau hanere aivanaa o tei tatamaˈi noa na.”
I te reira atoa taime, ua faahiti te hoê faataaraa parau, World Resources 1990-91, e te erehia nei te ao nei i to ˈna mau ururaau haumi i nia i te faito e 50% vitiviti aˈe i te mau numera i tapaohia na mua ˈtu. Ia amuihia te faito o te oreraa o te mau ururaau haumi i roto e iva fenua — i Asia, Afirika e Marite Apatoa — ua tataitoru ïa i roto i te mau matahiti 1980! Te faito o te ao nei, ia au i teie faataaraa, tei roto ïa i te 16 e te 20 mirioni tâ ururaau haumi e vavahihia nei i te mau matahiti atoa.
Te rave nei te vavahiraa i te ururaau i ta ˈna tuhaa. Ei hiˈoraa, te tapao ra te International Wildlife e ua riro te mau ururaau haumi o te ao nei ei vahi nohoraa no e 5 mirioni e tae atu paha i te 30 mirioni huru raau e animala — “hau atu i te rahiraa e ora nei i roto i te mau vahi oraraa paatoa o te fenua nei.” Oia mau, te moe oioi noa ˈtura teie mau raau e mau animala. Inaha, ua haamata ê na te feia hiˈopoa i te mau manu i te tapao e te varavara noa ˈtura te mau manu e ratere ia au i te tau mai te mau ururaau haumi mai.
I Madagascar, aita tau 80% o te mau huru tiare e vai ra i reira e itehia ra i te tahi atu vahi o te palaneta; te vai ra hoê, te roti periwinkle, o te faaohipahia no te hamani i te tahi mau raau faufaa roa ˈˈe no te rapaau i te mariri ai taata. Inaha, hau atu i te afaraa o te mau ururaau no Madagascar tei ino ê na aore ra tei vavahi-roa-hia.
Oia mau, ‘te vavahi nei te taata i te fenua nei’ i roto i teie mau mahana hopea, mai ta te Bibilia i faaite atea mai mea maoro i teie nei. — Apokalupo 11:18.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 20]
Abril Imagens/João Ramid