Te uiui nei te mau taurearea . . .
No te aha e haapii ai i te Bibilia?
“Ia hoˈi au i te fare ia oti te haapiiraa, eita vau e hinaaro faahou e haapii. Mea au aˈe na ˈu e haere i rapae na muri i to ˈu mau hoa.” O te pahonoraa ïa a Claude, te hoê taurearea tei faaitoitohia ia faaherehere i te taime no te tuatapapa i te Bibilia.
Mai te tahi atu mau taurearea e rave rahi, aita paha outou iho i hiˈopoa maitai i te Bibilia. Aita iho â ïa outou e patoi ra e e Parau oia na te Atua; e peneiaˈe atoa paha, te haere ra outou i te mau putuputuraa kerisetiano. Teie râ, te manaˈo ra outou e ua ite outou e eaha ta te mau Papai e haapii ra; aore ra te na ô ra paha outou e : ‘No te aha e haapii ai i te Bibilia? Mea faufaa anei?’
A haamâha i to outou mau hinaaro i te pae varua
E ere i te mea ino aore ra i te mea faatura ore ia ui i teie mau huru uiraa. Inaha hoi, tera paha te tapao e te haamata ra outou i te faatupu i te mea o ta Iesu i parau te mau “hinaaro i te pae varua”. (Mataio 5:3.) E ere noa te reira i te tahi ui-maere-raa, tera râ, ia au i te New English Bible, ua riro te reira ei “hinaaroraa i te Atua”, te hoê hinaaro ia ite e o vai mau na oia e ia taa i ta ˈna mau opuaraa. No reira, i to outou nainairaa ra, ua haapii mai paha to outou mau metua ia outou i te mau parau mau bibilia tumu, e ua farii paha outou i te reira ma te ore e feruri rahi roa. Teie râ, i to outou paariraa mai, aita anei outou i faatupu i te hinaaro e ‘hiˈopoa i te mau mea atoa’, oia hoi e ite mai te peu e e parau mau iho â te parau i haapiihia mai? — Tesalonia 1, 5:21.
Aore ra aita paha outou i paari i roto i te hoê utuafare e haapao ra i te faaroo. Te auraa ra, aita ïa to outou e hinaaro i te pae varua? Aita ïa! A hiˈo na i te ohipa e tupu ra i roto i te tahi fenua i reira mea maoro te faateitei-noa-raahia te tiaturi-ore-raa i te Atua. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaite te feia apî i te hoê anaanatae e rahi noa ˈtura no te haapaoraa. Te faataa ra te hoê taata haaparare parau patoi i te haapaoraa i te tumu o teie anaanatae oia hoi, i rotopu i te tahi atu mau mea, o “te paruparu ïa o te feia tiaturi ore i te Atua ia horoa i te mau pahonoraa papu no nia i te tumu o te mau inoinoraa e te mau mauiui e faaruruhia ra i roto i te oraraa”. Peneiaˈe paha te uiui atoa ra outou i teie mau huru uiraa, e tapao faaite hoi te reira e te ite ra outou i te mau hinaaro i te pae varua.
Teie râ, aita te mau haapaoraa atoa e horoa mai nei i te mau pahonoraa papu. Ei hiˈoraa, ua haapiihia o Manish ia au i te mau tiaturiraa a te faaroo hindou e haapii ra e e rave rahi mau mirioni atua. Teie râ, te farii ra oia e: “Ua haamata ˈtura vau i te aniani e o vai râ te Atua.” Oia atoa, e rave rahi mau taurearea o tei haapiihia ia au i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa a te amuiraa faaroo kerisetiano, o te ite nei e mea fifi roa na ratou ia itea mai i te mau tatararaa e tuea maitai i te feruriraa. E fariu ïa tatou i nia i te aha? Te pahono ra o Iesu e: “O to parau na [te Parau a te Atua] te parau mau.” — Ioane 17:17.
E haamâha te hoê ite papu no nia i te Parau a te Atua, te Bibilia, i to outou poihâ i te mau parau mau pae varua. E taa ïa ia outou e o vai râ te Atua, te tumu o te mau ohipa e tupu ra i roto i te ao nei e eaha te huru o te oraraa no a muri aˈe. Oia mau, mai te peu e ua paari outou e te mau metua Ite no Iehova, peneiaˈe paha e te manaˈo ra outou e ua navai maitai to outou ite no nia i ‘te parau mau’. Teie râ, “[te taa ra anei ia outou e eaha] te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei” o te mau parau mau bibilia, aore ra e ite papau roa anei to outou (Ephesia 3:18)? Mai te peu e te reira, e tia ia outou ‘ia ite i te hinaaro tia o te Atua, e te au, e te maitai hoi’ na roto i te tuatapapa-hohonu-raa i te Bibilia. — Roma 12:2.
Nafea ia itea mai i te eˈa maitai?
I to outou imiraa i te purumu, aita anei outou i araitaihia i nia i te eˈa hape? I te tahi mau taime, mea fifi roa ia haamâuˈa i to ˈna taime e to ˈna mau puai. Teie râ, e rave rahi mau taurearea o te horoa nei i te hoê aratairaa hape i to ratou oraraa. Te na ô ra te Bibilia e: “E hape a te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” — Maseli 14:12.
Ei hiˈoraa, a hiˈo na i te tuhaa o te morare i te pae no te taatiraa. I roto i teie nei tuhaa, “aita e haerea ino, tei te manaˈo o te taata tataitahi”, o ta te hoê tamahine 14 matahiti ïa e parau ra. Oia mau, mea puai roa te hinaaro e tamata i te mau taatiraa o te tino, i roto iho â râ i te mau taurearea. Teie râ, mai te peu e eita teie hinaaro e haavîhia, e nehenehe oia e tuu ia outou i nia i ‘te mau eˈa o te pohe ra’. No reira, i te mau matahiti atoa, e 2,5 mirioni taurearea marite teie e roohia nei i te hoê maˈi e parare na roto i te mau taatiraa pae tino. Hau atu, e rave rahi mau tamahine faaipoipo-ore-hia e hapû nei, ia ore anaˈe ratou e taparahi i ta ratou aiû na roto i te haamaruaraa tamarii! E noa ˈtu e e ape tatou i te hapûraa aore ra i te mau maˈi, te faahapa etaeta nei te Atua i te mau taatiraa pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa. — Tesalonia 1, 4:3.
No reira, no te aha ïa e hiˈa ˈi i roto i ‘te mau eˈa o te pohe’? Te horoa mai nei te Bibilia i te tahi aveia papu maitai no te tauturu ia outou ia ‘maue ê i te mau hinaaro o te apîraa ra’. (Timoteo 2, 2:22.) Te faaue nei i rotopu i te tahi atu mau mea, ia ‘haapohe’, eiaha te hinaaro tano i te raveraa i te mau taatiraa pae tino i roto i te faaipoiporaa tura, tera râ, te mau hinaaro pae tino tia ore (Kolosa 3:5). E tauturu te haapiiraa i te Bibilia ia outou ia na reira na roto i te horoaraa mai i te puai morare no te haapae i te ino, noa ˈtu e te faahemahia ra outou e rave i te ino. E nehenehe oia e horoa ‘i te haapaoraa i te taata maua; e te taata [aore ra te potii] apî ra ia noaa te ite e te haapao maitai’; maoti te reira, eita ïa outou e haere tia ˈtu i roto i te mau huru tupuraa o te aratai ia outou ia rave i te hoê haerea viivii. — Maseli 1:4.
Ua ite o Daniel i te mau haamaitairaa e noaa mai na roto i te tuatapaparaa i te Bibilia. Ma te farii e ia hiˈo-anaˈe-hia te mau taurearea e rave i te peu o ta ratou e hinaaro, mai te mea ra e te ite ra ratou i te navenave o to ratou huru oraraa, te faataa ra oia e te vai ra “te mau tamarii fanauhia i rapaeau i te faaipoiporaa, te mau maˈi purumu e te tahi atu mau fifi”. Te na ô faahou ra oia e: “Eaha te huru o to ˈu oraraa mai te peu e aita vau e haapii ra i te Bibilia?” E nehenehe atoa te Bibilia e faaora ia outou i te mau ‘eˈa o te pohe’.
Te hoê tauturu no te taai i te mau auraa fatata roa e te Atua
Mai te peu e e rave rahi mau taurearea teie e parau nei i teie mahana e te tiaturi nei ratou i te Atua, ia paari anaˈe ratou mea iti roa o te faariro ia ˈna mai te hoê taata mau. Ua faataa te hoê tumu parau i neneihia i roto i te vea Taurearearaa (beretane) e, no te tahi mau taurearea, “e manaˈo papu ore roa te Atua”. E rave rahi mau haapaoraa o tei faatupu i te hoê hohoˈa papu ore roa no nia i te Atua na roto i te hunaraa i to ˈna iˈoa. Inaha, nafea e nehenehe ai e haafatata ˈtu i te hoê taata mai te peu e aita tatou i ite i to ˈna iˈoa?
Area te Bibilia ra, te faaite ra oia e o Iehova te iˈoa o te Atua, e te faaohipa ra o ˈna i teie iˈoa hau atu i te 7 000 taime (Salamo 83:18). Te horoa mai nei te ite no nia i teie nei iˈoa i te ravea no te taai i te mau auraa piri roa e te Atua Mana Hope ra. Teie râ, e titau te reira hau atu i te hoê noa anaanatae papau roa no te Bibilia. “Ia imi oe ia ˈna ra, e itea ˈtu oia e oe”, o te parau ïa e papaihia ra i roto i te Paraleipomeno 1, 28:9. Te titau ra te reira ia tuatapapa hohonu i te Bibilia ia ite i te huru mau o Iehova.
Ua rave anei outou i teie huru tuatapaparaa? Ei hiˈoraa, e nehenehe anei outou e tatara e no te aha râ te Bibilia e parau ai e e “mata”, e “tariˈa”, e “hohoˈa mata” e e “rima” to Iehova? (Petero 1, 3:12; Ezekiela 20:33.) Inaha hoi, aita anei oia e parau ra e “e Varua te Atua”? (Ioane 4:24.) Teie te tahi atu mea: te taa ra anei ia outou i roto i to ˈna faito mau, i te mana o te Atua no te hiˈopoa ia outou, te iteraa i to outou mau manaˈo hou outou e faaite ai (Salamo 139:4)? Eaha ˈtura ïa no te mau ateributi matamua a Iehova oia hoi te aroha, te paari, te parau-tia e te puai? E nehenehe anei outou e faataa e eaha te haapapuraa rahi roa ˈˈe o te here o te Atua (Ioane 3:16)? Ua ite anei outou i te taa-ê-raa i rotopu i te varua o te Atua e To ˈna puai (Mika 3:8)? Nafea outou ia faaite e e manaˈo hohonu atoa to te Atua e e nehenehe tatou e haamauiui ia ˈna? — Salamo 78:40.
No te pahono i teie mau uiraa, hoê anaˈe ravea: te tuatapaparaa i te Bibilia. Ua ite o Luka e “na roto i te tuatapaparaa i te Parau a te Atua, te ‘ite’ ra oia i te iho mau o Iehova e to ˈna huru”. (Hiˈo Ioba 42:5.) Oia atoa, ua noaa ia Jacqueline i te hoê ite rahi aˈe no nia i te Atua. Maoti te haapiiraa o te Bibilia, ua taa ia ˈna e “e nehenehe ta te Atua e rave i te mea o ta ˈna i parau. Ia tǎpǔ anaˈe oia i te tahi mea, eita o ˈna e otohe faahou; eita o ˈna e haavare”. — Tito 1:2.
Te haamaitairaa i ta outou mau tutavaraa
E titau te haapiiraa i te Bibilia i te mau tutavaraa e te haapaeraa i te hoê tuhaa o to tatou taime vata. I te tahi mau taime, mea fifi roa ia rave i te reira, e peneiaˈe paha, e faaooohia mai outou e to outou fetii aore ra to outou mau hoa. Teie râ, a hiˈo na i te mau haamaitairaa. Ua tauturu te haapiiraa tamau i te Bibilia ia Paula. “Ua faatupu vau i te mau auraa fatata roa ˈtu â e o Iehova, e to ˈu mau hoa kerisetiano e tae noa ˈtu e to ˈu utuafare fetii”, o ta ˈna ïa e parau ra. I to ˈna aˈe pae, te faataa ra o Sandrine e ua nehenehe oia e “haamataro i to ˈna haava manaˈo” o te hauti i nia atoa i te mau uiraa haihai aˈe. “Ua tamau aau vau i te mau irava aore ra te mau faaueraa tumu e tauturu ia ˈu ia maiti i te mea o ta ˈu e mataitai aore ra eita i te afata teata”, o ta ˈna ïa e haapapu ra. A haamanaˈo atoa na ia Claude, tei faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. Ua haamata o ˈna i te taio pinepine aˈe i te Bibilia, e teie ta ˈna i faaite: “Rahi noa ˈtu to ˈu taioraa i te Bibilia, rahi noa atoa ˈtu to ˈu anaanatae, e rahi noa atoa to ˈna auraa.” Ua turai te reira ia ˈna ia riro ei tavini a te Atua bapetizohia.
No te aha outou e ore atoa ˈi e haamata i te haapii maite i te Bibilia? A faariro i te reira mai te hoê ohipa te tia ia upootia ˈtu. A ani i to outou mau metua aore ra i te hoê melo o te amuiraa a te mau Ite no Iehova no to outou vahi, ia tauturu ia outou ia haamata. Ia papu na to outou manaˈo eiaha e faarue. A faaohipa i te mea o ta outou e taio ra. E eiaha e moehia ia outou: ‘O te hiˈo râ i roto i te ture tia roa o te tiamâ ra, ma te tamau maite, e haamaitaihia ïa oia i ta ˈna ra raveraa.’ — Iakobo 1:25.
[Parau iti faaôhia i te api 22]
Te taa ra anei ia outou e eaha “te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei” o te mau parau mau bibilia, aore ra mea papau roa anei to outou ite?
[Hohoˈa i te api 23]
E nehenehe to outou metua tane, to outou metua vahine aore ra te tahi atu melo o te amuiraa kerisetiano e tauturu ia outou ia haamata i te taioraa o te Bibilia.