Te papai mai nei te feia taio
Te pure e te ohipa faaetaetaraa tino Mauruuru no te tumu parau “Ia au i te Bibilia... Te pure e te ohipa faaetaetaraa tino: Te faaroo maira anei te Atua?” (8 no me 1990). I mutaa ihora, mea pinepine roa vau i te pure i te Atua na mua ˈˈe i te hoê tiriraa popo. I roto i te mau hautiraa rahi, e pure na vau ia noaa mai ia ˈu i te puai no te upootia. (Aita roa matou i upootia i te hoê noa ˈˈe hautiraa.) I teie nei, ua taa ia ˈu e aita teie mau huru pure e tuea ra e te hinaaro o te Atua.
M.A.L.S., Beresilia
Te mau taurearea — Nafea ia faaruru i te mau matahiti 90? Ua taio vau i te buka Te uiui nei te mau taurearea — Mau pahonoraa ohie i te taime iho â i noaa mai ai ia ˈu. Ua faaitoito ta outou mau tumu parau no nia i te feia apî (8 no setepa 1990) ia ˈu ia taio faahou i teie buka. E tia ia ˈu ia parau e, ua oaoa roa vau i te taio-faahou-raa na nia iho!
B. B., Fenua Marite
E 13 matahiti to ˈu e te hinaaro nei au e parau atu ia outou e ua faahiahia roa vau i te mau tumu parau no nia i te mau taurearea. Ua tamatahiti vau i te A ara mai na!. Tera râ, ia tae mai te mau vea, e tuu noa ˈtu vau i te hiti. Ua huti râ teie vea i to ˈu mata e ua taio atura vau e ua oaoa roa vau i te taioraa. I muri iho, ua haere atura vau e tii i te mau numera tahito o te A ara mai na! e ua taio vau i te tahi mau tumu parau e ua ani au i to ˈu metua vahine ia haapii i te Bibilia na muri ia ˈu.
A. P., Fenua Marite
Pure korona Te papai atu nei au no ta outou tumu parau no nia i te rosario. (“Ia au i te Bibilia”, 8 no tiunu 1990). Ma te faahiti i te hiˈoraa pae tahi o na “paretenia tahito” e piti, te faaoti nei outou e aita te Atua e hinaaro ra e ia haere atu tatou ia ˈna ra na roto i te arai o to ˈna Metua vahine, o Maria. E haapiiraa tahito roa e tei mau papu roa te haapiiraa katolika e faataa ra e ua riro o Maria ei arai no te Mesia. Te taata e tamata noa ˈtu i te patoi i teie parau ma te ore e maimi i te mau haamaramaramaraa atoa e vai ra, ua hape roa ïa oia. A rave i te mau parau papu!
M. E. M., Fenua Marite
Te taa ra ia matou e no te aha te tahi feia taio katolika e faatupu ai i teie huru manaˈo. Teie râ, ua rave matou i te mau maimiraa papu no ta matou tumu parau taatoa, ma te faaohipa i te mau tumu faaturahia, e oia atoa te “Buka parau paari apî katolika”. E noa ˈtu e mea anaanatae roa te mau parau a teie mau paretenia tahito i faahitihia, ua niu te tumu parau i ta ˈna mau parau i nia i te faaiteraa a te Bibilia iho. Aita te mau senekele o te peu tutuu katolika e taui i te mea ra e aita te Bibilia e horoa ra na Maria i te tiaraa “arai”. Teie râ, ua parau o Iesu iho e: “Aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu.” (Ioane 14:6) — ED.
Faatereraa taata nei Ua feaa roa to ˈu manaˈo na roto i ta outou mau tumu parau “Te faatereraa taata nei — Te taime hiˈopoaraa”. Eaha te faufaa ia tuatapapa hohonu e ia haava i te mau huru faatereraa taata nei inaha aita o Satani i faaea i te haafifi noa i te mau huru faatereraa atoa? Nafea hoi e nehenehe ai e parau e ihea roa te faaohiparaa a Satani i te mau taata e hope ai e e haamata ˈtu ai te aravihi ore o te taata?
A. P., Fenua Marite
E tuhaa iho â to te mana o Satani i roto i te manuïa-ore-raa te taata no te faatere ia ˈna iho. Teie râ, eita iho â te faatereraa taata nei e manuïa noa ˈtu e aita te haafifiraa a Satani. Te na ô ra hoi te Ieremia 10:23 e: “E ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” Ua tauturu ta matou mau tumu parau ia haapapu i te parau mau o teie mau parau. — ED.
Te faatîtîraa o te Crack Mauruuru no ta outou mau tumu parau papu maitai no nia i te crack (8 no tiurai 1990). Ua tamata vau i te mau raau taero atoa maoti râ te héroine e ua faataero vau ia ˈu e 11 matahiti. Ua rave e ua hoo atoa ta ˈu vahine i te raau taero. A tapeahia ˈi au e 27 avae i te fare auri, ua haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova e ua bapetizo atura. Na roto i te haapiiraa i te Bibilia e na roto i te tauturu a Iehova, ua haapae roa atoa vau i te raau taero.
C. V., Colombie
Mea fifi roa ia haapae i te raau taero e faatîtî i te taata e ua titau vetahi i te tauturu o te feia aravihi no te na reira. Teie râ, e nehenehe te haapiiraa i te mau parau mau a te Bibilia e riro ei tauturu puai mau no te tiamâ mai i te mana o te raau taero. — ED.