Te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ
I to te Patu no Berlin mairiraa i te avae novema 1989 ra, ua faaite te vea Asiaweek e “ua haere atu te tahi tau 2 mirioni feia Helemani Hitia o te râ i te pae tooa o te râ o te fenua, i roto i na mahana e piti i muri aˈe to Berlin Hitia o te râ tatararaa i te otia fenua.” Eaha te tumu?
No te feia moni aˈe, no te hoo rahi mai ïa i te taoˈa. No te tahi atu râ, no te hiˈo haere ïa i te mau fare toa e no te tamata i to ratou tiamâraa apî. E rave rahi o tei farerei i te mau Ite no Iehova na roto i te mau aroa no Berlin e te tahi atu mau oire e o tei farii i ta ratou mau papai. Mai reira mai, ua papai atu te tahi mau taata i te amaa a te Taiete Watch Tower i Selters, i pihai iho ia Francfort-sur-le-Main, no te faaite i te tahi mau manaˈo anaanatae mau.
Te na ô ra te hoê rata e: “I to ˈu haereraa ˈtu i Berlin Tooa o te râ no te taime matamua i roto i to ˈu oraraa, ua horoa mai te mau Ite no Iehova i roto i te hoê aroa i te hoê vea Te Pare Tiairaa. Mai reira mai, ua tatara faahou vau i ta ˈu Bibilia, e noa ˈtu e mea rahi roa to ˈu mau fifi, te vai faahou ra te hoê taata o te horoa mai i te tiaturiraa e te oaoaraa i roto i to ˈu oraraa. E oaoa roa vau mai e peu e e nehenehe ta ˈu e taio i te buka E te mau taurearea—Nafea ia fanaˈo i to outou apîraa ra (farani). Te hinaaro atoa nei au e farerei i te mau Ite no Iehova.”
Ua papai te tahi atu ratere e: “I roto i te eˈa na raro i te fenua e tapae atu ai i te vahi tapaeraa pereoo auahi i Nuremberg, ua horoa mai te hoê vahine i te tahi mau vea A ara mai na! e Te Pare Tiairaa. Ua putapû roa vau i to ˈu taioraa i teie mau vea. E rave rahi mahana i teie nei, te taio faahou nei au i te Bibilia i te mau mahana atoa.”
Ua faatupuhia te mau tairururaa a te mau Ite no Iehova i roto i te mau oire rarahi na Europa Hitia o te râ i te tau veavea o te matahiti 1990. Ua tupu te hoê tairururaa o tei haaputuputu i te mau Ite no Iehova no te mau nunaa e rave rau, e oia atoa no Helemani hitia o te râ, i te tahua taaroraa rahi i te pae tei riro na ei tuhaa no Berlin Tooa o te râ. Te manaˈohia ra e i nia i na 44 532 feia i tairuru mai, fatata e 30 000 no ǒ mai ïa i te fenua Helemani hitia o te râ. Ua faataa te vea ra Berliner Morgenpost e e 1 017 Ite apî tei bapetizo i roto i te vahi hopuraa pape rahi, ma te faahopu roa i te taata i raro i te pape, te hoê huru raveraa e nehenehe ai “te feia bapetizo e pee maite i te hiˈoraa a te mau kerisetiano matamua.”
Mea nafea te mau tauiraa i te tupuraa i Helemani Hitia o te râ? I te avae mati 1990, ua faaite te mau vea no Helemani Hitia o te râ e ua tiamâ te ohipa a te mau Ite no Iehova i mua i te ture. I raro aˈe i te upoo parau ra “Ua tiamâ faahou mai te mau Ite no Iehova i mua i te ture”, ua faataa te vea helemani Hitia o te râ, Mitteldeutsche Zeitung, e: “14 no mati, o te hopea ïa o te hoê opaniraa e maha ahuru matahiti te maoro. I taua mahana ra, ua faarue atu te mau tia helemani a te mau Ite no Iehova i te fare rahi a te pu haapao i te mau ohipa i te pae faaroo no te Repubilita Demotaratia Helemani (RDA), e te hoê papai haamanahia i roto i to ratou pute o te faatia ra i ta ratou pǔpǔ faaroo ia faaohipa i ta ratou haapaoraa ma te tiamâ i roto i teie fenua.”
Te faatia ra te hoê rata ta te hoê Ite no Leipzig i faatae mai i te tau ûˈaraa tiare i mairi aˈenei i te aamu: “Hoê hebedoma na mua ˈtu, te faahaere huna noa maira matou i te maa pae varua i roto i te mau faito haihai. I teie mahana [14 no mati 1990], ua faatiahia matou i mua i te ture! I teie nei, e nehenehe ïa matou e tatara mai e maha tane buka mai nia mai i te hoê pereoo rarahi!” Inaha, ua faautahia ˈtu i nia i te pereoo matamua i haere atu i Helemani Hitia o te râ e 25 tane papai bibilia, e i roto i na avae e piti i muri iho, ua faataehia ˈtu e 250 tane hau atu. Tera ïa te poia rahi i te pae varua o teie mau Ite tei erehia i te tiamâraa i roto hau atu i te 40 matahiti!
Ia haamanaˈo tatou e ua tamata te faatereraa nazi (1933-45) e oia atoa te communisme i te faaore roa i te ohipa a te mau Ite no Iehova i Helemani, ua riro mau â to ratou itoito no mutaa ihora e no teie nei tau, ei haapapuraa faahiahia mau no to ratou haapao maitai e te haamaitai ra te Atua ia ratou.
Te mau Ite no Iehova no te Fenua Rusia
I te avae titema 1989, ua farerei o Mikhail Gorbachev i te pâpa Ioane Paulo II i te Vaticana. Ua faataa te vea rusia ra Pravda i te mau parau a Gorbachev: “Mea hohonu mau â e mea faufaa roa ta mâua tauaparauraa. (...) Ua paraparau mâua no nia i te haapaoraa e te mau ohipa e tupu ra i Europa, i roto i te ao nei e te Fenua Rusia.” Ua faahiti te vea a te Vaticana, L’Osservatore Romano, i teie mau parau a Gorbachev Tane i roto i ta ˈna oreroraa parau i mua i te pâpa ra: “Te ora nei te mau nunaa no roto mai i te mau haapaoraa huru rau i roto i te Fenua Rusia, te mau kerisetiano, te mau mahometa, te mau ati iuda, te feia faaroo i te Bouddha e te tahi atu â. E tiaraa to teie mau taata atoa no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae varua. Oia hoi, e fariihia te hoê ture no nia i te tiamâraa o te haava manaˈo i roto i to matou fenua.”
Ia au i teie nei parau, i te avae setepa 1990, ua tuu te pǔpǔ iriti ture rusia i te hoê ture e farii ra i te tiamâraa o te haava manaˈo. Te na ô ra te irava ture 3 o te ture e: “Ia au maite i te tiaraa ia fanaˈo i te tiamâraa o te haava manaˈo, e faaoti te melo huiraatira tataitahi no ˈna iho i to ˈna faaauraa ˈtu i te haapaoraa. E tiaraa to ˈna no te faaohipa i te mau huru haapaoraa atoa o ˈna iho aore ra ma te amui atu i te tahi atu mau taata aore ra no te ore e faaohipa i te haapaoraa, e nehenehe ta ˈna e faaite e e haaparare i to ˈna mau tiaturiraa faaroo.”
I te fenua Rusia, e mau tausani Ite no Iehova teie e tiai ru nei e ia haamauhia te tiamâraa i te pae faaroo. (A hiˈo i te api 18.) I te mau tairururaa “Te reo viivii ore” o te matahiti 1990, hau atu i te 17 000 tia no te Fenua Rusia mai tei haere atu i te mau rururaa rusia i Varsovie ei mau tia no te mau Ite atoa i parare haere na roto i te Fenua Rusia. Te tiai nei ratou i te mahana i reira ratou e nehenehe ai e faatupu i te mau tairururaa i ǒ ratou.
Te haereraa i mua i te fenua Polonia
Ua faatiamâhia te mau Ite no Iehova i Polonia i te avae me 1989. Mai reira mai, ua haamauhia te hoê amaa i reira e te faarahihia ra te mau fare i pihai iho ia Varsovie. I mutaa ihora, e tapeahia na te mau hanere taurearea Ite no Iehova i roto i te fare tapearaa no to ratou amui-ore-raa i roto i te mau ohipa a to teie nei ao. I teie nei, eita ratou e faahepo-faahou-hia ia rave i te tau faehau e eita atoa ratou e faautuahia mai te peu e e horoa ratou i te hoê parau faaite e tano.
Ua faaitoito mau â te mau tairururaa i tupu i te fenua Polonia i te matahiti 1989 e te matahiti 1990 i te mau Ite no taua fenua ra. Te faaite ra te hoê tabula e ua maraa te numera o te mau Ite itoito i Polonia i te mau avae atoa i roto i te matahiti i mairi aˈenei, e ua naeahia te hoê numera faahiahia tei hau atu i te 97 000. Eita e ore e e riro o Polonia ei 12raa o te nunaa o tei hau atu i te 100 000 Ite.a E 188 861 taata tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia i te avae eperera 1990.
Te tiamâraa i te pae faaroo i te fenua Roumanie
Ua putapû roa te mau Ite no Iehova no Roumanie i to ratou iteraa e ua faatiamâhia ta ratou taatiraa i mua i te ture i te avae eperera 1990 (A hiˈo i te tumu parau i te api 13). I muri noa iho, ua faanahohia te mau tairururaa haaati na roto i te fenua taatoa. Hau atu i te 44 000 feia tei amui mai, e inaha, e 19 000 Ite noa paha i roto i teie fenua i taua taime ra. Oia mau, te farii maitai nei te feia no Roumanie i te poroi o te Basileia.
Ua tupu e piti tairururaa mataeinaa, teie hoi te upoo parau i faaohipahia na te ao nei no te matahiti 1990 “Te reo viivii ore”, i roto i te mau oire no Brasov e Cluj-Napoca. Ua vauvauhia mai te porotarama na roto i te reo no Roumanie e te reo no Hongrie. Hau atu i te 36 000 taata tei tae mai e e 1 445 tei bapetizohia.
Ua haamata Te Pare Tiairaa na roto i te reo no Roumanie i te neneihia i te hoê â taime e te vea marite, e maha peni maoti te numera o te 1 no tenuare 1991.
I roto i te fenua tapiri no Bulgarie, i reira mea puai roa te haapaoraa orthodoxe, aitâ te mau Ite no Iehova i faatiamâhia ˈtura i mua i te ture teie râ te tarahu nei te mau amuiraa i te mau piha no te faatupu i ta ratou mau putuputuraa. Hau atu i te piti hanere Ite tei tere atu i Tesalonia, i Heleni, no te tairururaa “Te reo viivii ore” i faanahohia na roto i te reo no Bulgarie e te reo heleni.
Mau parau apî oaoa no ǒ mai i te fenua Hongrie
Te 27 no tiunu 1989, e mahana faufaa roa te reira no te mau Ite no Hongrie. Te faaite ra te vea ra Magyar Nemzet e: “Ua faaoti te Pu haapao i te mau faaroo e e faaroo tiamâ te taatiraa a te mau Ite no Iehova i Hongrie, ia au maite i te ture e haapapu ra i te tiamâraa i te pae faaroo.” Ua faaitehia teie parau apî na roto i te afata radio e te afata teata. Ua ite te mau taata no Hongrie e ua noaa i te mau Jehova Tanúi (Ite no Iehova) i te tiamâraa i mua i te ture no ta ratou ohipa e rave ra.
Ia naeahia te mau tuhaa rahi o te fenua, ua faatupuhia te mau tairururaa “Te reo viivii ore” i Pecs, Miskolc, Debrecen e Budapest. Ua haere mai tau 2 000 taata e paraparau ra i te reo no Hongrie mai Tchécoslovaquie e te Fenua Rusia mai. No te haamatara maitai i te autahoêraa i rotopu i te mau nunaa e itehia ra i roto i te mau Ite no Iehova, ua haere mai te hoê pǔpǔ e 700 ratere no ǒ mai i te fenua Fililane. E 21 568 rahiraa taata tei tairuru i Hongrie e hau atu i te 2 000 tia no Roumanie.
Mai te avae tenuare 1990 mai, ua fanaˈo te mau Ite no Hongrie i ta ratou mau vea e maha peni ma te tamau, i neneihia i te hoê â taime e te vea na roto i te reo beretane.
Tauiraa i Tchécoslovaquie
I roto i teie fenua haviti mau e to ˈna mau mouˈa mai te mato te huru e to ˈna mau fenua hotu mau, te rohi nei te mau Ite no Iehova no te tauturu i to ratou taata-tupu ia haapii hau atu â no nia i te Bibilia. Te faataa ra te hoê parau no nia i ta ratou ohipa e: “Te rave-tahaa-hia nei te ohipa, e te faatupuhia nei te mau putuputuraa rahi.” Ua fatata roa te tiamâraa i mua i te ture.
I muri aˈe i te mau tauiraa rahi i tupu i Europa Hitia o te râ i te hopea o te matahiti 1989, aita te mau Ite no Tchécoslovaquie i haamaoro: ua faanaho ratou i te tahi mau tairururaa haaati mai te avae eperera e tae atu i te avae tiunu 1990. No te taime matamua, ua neneihia te mau parau faahiahia mau no nia i te mau Ite na roto i te mau vea. I teie nei, ua hau atu i te 21 000 Ite i Tchécoslovaquie e i te matahiti 1990, e 40 295 taata tei haere mai i te oroa Haamanaˈoraa i te pohe o te Mesia. Hau atu i te afaraa o te mau amuiraa o tei tarahu ê na i te mau vahi ia nehenehe ratou e faatupu i ta ratou mau putuputuraa e e 12 amuiraa tei fanaˈo ê na i ta ratou iho mau Piha o te Basileia.
Ua tupu te hoê tairururaa i Prague i te avae atete 1990. E 23876 taata tei tae mai e e 1 824 tei bapetizo. Ia nahonaho maitai te tahua taaro no te tairururaa, hau atu i te 9 500 Ite rave ohipa horoa noa o tei rave e 58 000 hora no te tamâ e no te peni i teie vahi. Ua faaite te hoê tia no te pu haapurororaa afata teata no Tchécoslovaquie e: “E haere pinepine matou i roto i te mau putuputuraa huiraatira, tera râ, ua faahiahia roa matou i ta outou faanahonahoraa i roto i teie tahua taaro. Mea fifi roa na matou ia tiaturi e a tahi ra outou e faanaho ai i teie huru haaputuputuraa.” Ua parau te hoê taata i haere mai e: “Te faahiahia nei au i te huru pae varua e vai ra, te mau auraa auhoa e te here i rotopu i to outou mau taeae. Ua haere mai au mai te hoê hoa; e ua faarue mai au mai te hoê hoa hau atu â.”
Ua neneihia Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e maha peni na roto i te reo tchèque e slovaque e Te Pare Tiairaa i te hoê â taime e te vea beretane na roto i teie na reo e piti. Ia haamanaˈo tatou i te haavîraa e vai na hoê matahiti na mua ˈtu, e mau tauiraa faahiahia mau teie.
Te mau ohipa e tupu a muri aˈe
Eaha te mau ohipa e nehenehe e tupu a muri aˈe no te mau Ite e poro ra i roto i te mau fenua i reira ua paari te mau ui apî i roto i te manaˈo tiaturi ore i te Atua? Te na ô ra te hoê faataaraa parau e: “Te vai râ te hoê poiri rahi no nia i te Bibilia e te Atua. Te vahi maitai râ oia hoi, aita te manaˈo o te taata i haapoirihia na roto i te mau haapiiraa faaroo hape te tia ia faaorehia. E au ra e e auhune rahi tei mua ia tatou nei.”
No reira, eaha te poroi no roto mai i te Bibilia ta te mau Ite no Iehova e pûpû atu na te feia no Europa Hitia o te râ? Na te tumu parau i mua nei e pahono i teie uiraa.
[Nota i raro i te api]
a Teie na nunaa e 11 ê atu, Beresilia, Beretane, Farani, Helemani, Italia, Kanada, Mexico, Nigéria, Philipino, Tapone e te Fenua Marite.
[Tumu parau tarenihia i te api 8, 9]
A tahi râ te tiamâraa i te pae faaroo!
Teie te tahi mau parau a te mau Ite no te fenua Helemani Hitia o te râ o tei haere atu i te tairururaa “Te reo viivii ore” i Berlin, i te avae tiurai 1990.
“O Lydia to ˈu iˈoa. E vau matahiti to ˈu e no te RDA [Repubilita Demotaratia Helemani] mai au. Ua oaoa roa vau i te haereraa mai i teie tairururaa mataeinaa no te mea hoê matahiti i teie nei, ua opanihia te mau otia. Ua faatupu huna noa matou i te oroa Haamanaˈoraa. I teie nei, ua tiamâ matou! Ia haamata anaˈe te mau taata atoa i te himene, e hinaaro ïa vau e taˈi. No to ˈu oaoa rahi eita ta ˈu e nehenehe e tapea i te paraparau atu i te fare haapiiraa!”
“Ua î roa matou i te mauruuru e te faahiahia i te riroraa ei mau manihini a Iehova i ǒ nei i Berlin i rotopu i te mau taeae no te mau nunaa atoa.” — Bernd.
“Ua tuu-atoa-hia te mau taeae no te Repubilita Demotaratia Helemani i roto i te porotarama e te haapapu ra te reira e te faaineine nei Iehova e te faaaravihi nei oia i to ˈna nunaa noa ˈtu e tei raro aˈe oia i te opaniraa.” — Gottfried.
“Ua faaite mai te mau haapopouraa e te mau himene e ua oaoa te mau taata atoa. Ua faaroohia te hoê haruru rahi o tei haaputapû roa i te mafatu o te taata. Auê ïa Iehova i te oaoa e!” — Egon.
“I muri aˈe i to ˈu bapetizoraa, ua ani mai vetahi mau taeae mai te peu e mea toetoe roa te pape. Ua pahono noa ˈtu vau e aita vau i ite. No te mahanahana rahi o te maitai o Iehova, aita ˈtura vau i haapao i te toetoe o te pape.” — Heidrun.
“Aita te huru i roto i te mau piha taotoraa e nehenehe e faaauhia! No Danemaka mai, Mozambique, Beretane, Kalifonia, Helemani Apatoa, Paniora e Repubilita Demotaratia Helemani — ua himene paatoa matou, ua paraparau paatoa matou i te ‘reo viivii ore’.” — Jutta.
“Ua faatia noa matou i ta matou mau tamarii i ta matou e haamanaˈo ra no nia i te mau tairururaa i tupu i Berlin i te mau matahiti 1958 e 1960, na tairururaa hopea o ta matou i tae atu. Ua hau atu râ te mea o ta matou i ite i ta matou e haamanaˈo ra e e tiai ra.” — Wolfgang.
“Te mea o tei haaputapû roa matou, i to te mau tausani taata ïa tiaraa i nia no te himene e no te arue ia Iehova, i te himene hopea iho â râ e te pure faaotiraa. Aita ta matou i nehenehe faahou e tapea i to matou roimata.” — Monika e Reinhard.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
“Ua faaafarohia te hoê ohipa tia ore”
O te upoo parau ïa o te hoê tumu parau iti i neneihia i te 11 no atete 1990 i roto i te vea no Roumanie Tineretul liber (Ui apî tiamâ). Teie te taiohia ra: “Oia mau, ua faaafarohia te hoê ohipa tia ore. Ua faatiamâhia te mau ‘Ite no Iehova’ i mua i te ture. Ua noaa i teie faanahonahoraa faaroo tei faainohia e ua riro noa to ˈna mau melo ei mau pǐpǐ haapao maitai a te Mesia hau atu i te 40 matahiti, i te hoê tiaraa haamanahia. Ei taatiraa na te ao nei, te ohipa nei te mau Ite no Iehova i raro aˈe i te aratairaa a to ratou Tino Aratai. Te rave nei ratou i te ohipa i roto e 210 fenua e motu.” Ua faaoti teie tumu parau na roto i te faaiteraa i te mau tairururaa no atete i Brasov e Cluj-Napoca.
[Hohoˈa i te api 9]
I te tairururaa: (ma te faaohu mai te pae aui e tae atu i te pae atau) faaiteraa i te vea iti apî, Varsovie; te mau tahua no te reo no Hongrie e no Roumanie, Budapest; te tapao ra te taata i te parau, Berlin; faaapîraa i te tahua taaroraa, Prague.
[Hohoˈa i te api 10]
I te tairururaa: (ma te faaohu, mai te pae aui e tae atu i te pae atau) bapetizoraa, Roumanie; te tahua taaroraa, Prague; te hoê utuafare e te buka “Te huitaata nei i nia i te eˈa o te maimiraa i te Atua”, Berlin; taata orero parau, Budapest; tuatapaparaa i te Bibilia, Polonia.