VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/12 api 18-21
  • Te hoê maraaraa taue

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hoê maraaraa taue
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te maraaraa i roto i te mau matahiti na mua ˈtu
  • Noa ˈtu te patoiraa, ua tamau noa te maraaraa
  • I roto e i rapae i te mau fare tapearaa
  • Te feia tairuru oaoa
  • Ua oaoa ratou i Europa Hitia o te râ
    A ara mai na! 1991
  • Te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ
    A ara mai na! 1991
  • Ua maere roa ratou i te ohipa ta ratou i ite
    A ara mai na! 1991
  • ‘E ua mairi ihora te Patu’
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 1991
g91 8/12 api 18-21

Te hoê maraaraa taue

AITA roa ˈtu te mau Ite no Iehova i riro aˈenei ei haamǎtaˈuraa no te mau tia mana politita o te mau fenua o ta ratou e ora ra, e ua fariihia teie manaˈo i teie nei. I to ˈna faataaraa i te hoê o teie mau tairururaa i tupu i te tau veavea i te Fenua Rusia, ua faaite te vea ra Krasnoyarskiy Komsomolets e: “Ua ite te feia tuatapapa manaˈo o to tatou fenua i teie nei e, e ere te nunaa o Iehova i te hoê haamǎtaˈuraa no te ture e no te nahonaho maitai o te nunaa.”

Oia atoa, ua papai te vea rusia Vostochno-Sibirskaya Pravda e: “I te mea e ua riro noa te mau Ite no Iehova ei faanahoraa faaroo, aita ratou e apiti nei i roto i te mau feiiraa i te pae politita e aita ratou e faaitoito ra i to ratou mau melo ia turu i te tahi pǔpǔ politita, teie râ, te turu nei ratou i te mana o te Bibilia e to ˈna Tumu, oia hoi te Atua ra o Iehova.”

Te maraaraa i roto i te mau matahiti na mua ˈtu

E rave rahi ahuru matahiti to te mau Ite no Iehova raveraa i te ohipa i Europa Hitia o te râ. I te hopearaa o te mau matahiti 1930 ra, ua hau atu i te piti tausani ratou i Rumania, hoê tausani i Polonia, e e mau hanere i Tekolovakia e i Honegeria, e te tahi tau ahuru i Yugoslavia. Noa ˈtu e mea iti roa ratou i te fenua rahi no Rusia, ua taui oioi noa te reira.

Ua faaite o Walter Kolarz, e taata aravihi oia no nia i te mau ohipa no Rusia, i roto i ta ˈna buka Te haapaoraa i te Fenua Rusia (beretane) e ua tomo mai te tahi atu mau Ite i Rusia “na roto i te mau tuhaa fenua i tahoêhia mai e te Fenua Rusia i te mau matahiti 1939-1940, i reira te vai ra te mau pǔpǔ nainai o te mau Ite no Iehova itoito mau.” Inaha, ua ô taue atura te mau Ite e ora ra i te mau pae hitia o te râ no Polonia, Tekolovakia, e Rumania, i roto i te Fenua Rusia!

Te tahi atu ravea maere mau i ô mai ai te mau Ite no Iehova i roto i te Fenua Rusia, mea na roto ïa i te ravea o te mau aua tapearaa helemani. Mea nafea ïa? Inaha, i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua farerei aˈera te feia mau auri Rusia i roto i teie mau aua tapearaa e te mau tausani Ite no Iehova Helemani. Ua tuuhia teie mau Helemani i roto i teie mau aua no te mea ua tapea ratou i to ratou tiaraa aueue ore i te pae no te amui-ore-raa kerisetiano. (Ioane 17:16; 18:36) Mea au aˈe na ratou ia mauiui e ia pohe maoti i te ofati i te mau ture a te Atua na roto i te faaôraa ˈtu i roto i te mau nuu a Hitler e a hara ˈtu ai i te taparahiraa i te tahi hoa kerisetiano i roto i te tahi atu mau fenua aore ra i te taparahiraa i te tahi atu taata no taua tumu ra.—Ioane 1, 3:10-12.

I muri iho, mai ta Kolarz i papai, “noa ˈtu e mea fifi roa ia tiaturi, ua riro aˈera te mau aua tapearaa helemani ei ravea o tei faaô atu i te poroi a te mau Ite no Iehova i Rusia. Ua afaihia ˈtu teie poroi i reira e te feia mau auri Rusia i Helemani o tei haafaahiahia i te itoito e te tiaraa aueue ore o te mau ‘Ite’ e peneiaˈe paha no taua tumu ra ratou i umehia ˈi e to ratou tiaturiraa faaroo.” I roto noa i te aua a te mau vahine no Ravensbrück, e rave rahi mau potii apî Rusia o tei farii i te poroi a te Bibilia tei faaitehia e te mau Ite no Iehova.

I muri aˈe i te tamaˈi, ua hoˈi atura te feia mau auri no Europa Hitia o te râ o tei riro mai ei mau Ite no Iehova i to ratou fenua tumu. I reira, ua faaite ihora ratou ma te itoito e ua riro te faatereraa a te Basileia o te Atua ei tiaturiraa hoê roa no te hau e vai maoro. I muri iho, ua maraa taue noa ˈtura te numera o te mau Ite i Europa Hitia o te râ. I te avaˈe eperera 1946, hau atu i te maha tausani ratou e poro ra i te Fenua Rusia, e ua tataipiti oioi noa taua numera ra. I te avaˈe setepa 1946, ua faatupu te mau Ite i Rumania i te hoê tairururaa i Bucarest o tei haaputuputu fatata e 15 000 taata.

I muri noa ˈˈe, ua haamata ˈtura te Tamaˈi Toetoe, e ua opanihia ˈtura te mau tere e te mau ravea taairaa i rotopu ia Europa Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ. Hau atu, ua haamata ihora te mau mana faatere apî no Europa Hitia o te râ i te patoi i te mau Ite no Iehova. Ma te peapea, ua faariro ratou i te mau Ite ei haamǎtaˈuraa, e e rave rahi tei tapeahia i te auri. Noa ˈtu râ, i te matahiti 1951, e 3 705 Ite itoito i Tekolovakia; e 2 583 i Honegeria; e 617 i Yugoslavia; e hau atu i te 15 000 i Polonia.

Noa ˈtu te patoiraa, ua tamau noa te maraaraa

I te matahiti 1967, ua papai o Maurice Hindus i te hoê buka (The Kremlin’s Human Dilemma) no nia i te mau Ite no Iehova. Ua tano ta ˈna parau no te mau Ite i te Fenua Rusia e tae noa ˈtu i te tahi atu mau vahi no Europa Hitia o te râ. “Noa ˈtu e te ohipa huna noa ra ratou, te aˈuaˈuhia nei ratou e te faautuahia nei ratou i te mau utua fare auri etaeta. Aita râ te reira e tapea ra ia ratou. Ia taahihia ratou i te hoê vahi, e fa faahou mai ratou i te tahi atu vahi . . . E au ra e hoê â to ratou paari e to te mau mutoi no Rusia.”

I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1951, ua roohia te mau Ite no Iehova i te Fenua Rusia i te hoê tairiraa puai. Hau atu i te hitu tausani o ratou i roto i te mau repubilita Rusia no Europa o tei haruhia e o tei afaihia i roto i te mau aua tapearaa i te mau vahi atea o te fenua, e tae noa ˈtu i Siberia e i Vorkuta, i te pae apatoerau roa. Eaha ˈtura te faahopearaa?

“E ere ïa te hopea o te mau ‘Ite’ i Rusia,” o ta Kolarz ïa i papai, “o te haamataraa râ o te hoê pene apî i roto i ta ratou ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Ua tamata atoa ratou i te haaparare i to ratou faaroo ia faaea ratou i te mau vahi tapaeraa pereoo auahi i to ratou hopoi-ê-raahia. I to ratou afairaa ia ratou i te vahi atea, aita ˈtu ïa ohipa maitai aˈe ta te Hau Rusia i rave no te haapurara i ta ratou faaroo. Ma te tatarahia mai i to ratou oire iti apǐapǐ, ua afaihia ˈtu te mau ‘Ite’ i roto i te hoê ao aano aˈe, noa ˈtu e o te ao riaria mau teie o te mau aua tapearaa e te mau aua faatîtîraa.”

I roto e i rapae i te mau fare tapearaa

Mai te mau kerisetiano o te senekele matamua o tei tamau noa i te poro ma te tuutuu ore i roto i te hamani-ino-raa, o ta te mau Ite no Iehova atoa ïa i rave i te Fenua Rusia. (Ohipa 5:42) Te parau ra o Helene Celmina, te hoê vahine no Lettonie tei tapeahia no te tahi mau ohipa iino tei parihia e na ˈna i rave, e i roto i te tuhaa o te aua tapearaa no Potma i reira to ˈna tapearaahia mai te matahiti 1962 e tae atu i te matahiti 1966, te vai ra tau 350 feia tapeahia. “Fatata te afaraa o ratou,” o ta ˈna ïa e parau ra, “e mau Ite no Iehova ïa ratou.” I roto i ta ˈna buka Te mau vahine i roto i te mau fare tapearaa Rusia (beretane), ua faatia o Celmina Vahine i te ohipa o ta ˈna i ite i roto i te aua tapearaa:

“Te tae mai nei te mau buka no Brooklyn mai, aita i ino aˈe e e rave rahi pueraa, na roto i te mau arai huna e te faanaho-maitai-hia . . . Aita hoê taata i ite e mea nafea teie mau buka opanihia i ô mai ai i roto i teie vahi haaatihia i te niuniu taratara e tei tâpûhia i te farereiraa e te taata—e hau atu no ǒ roa mai i te Fenua Marite! E rave rahi mau Ite no Iehova o tei faautuahia i te hoê ahuru matahiti ohipa puai no te mea noa e ua itehia te tahi mau numera o te vea Te Pare Tiairaa i roto i to ratou piha. I te mea e te tapeahia ra te mau taata no te mea tei ia ratou ra teie mau papai, te taa-maitai-hia ra te hepohepo e te haumani o te feia faatere i te mea e te vai ra teie mau buka i roto i te aua.”

Maoti te tauturu a Iehova, aita hoê mea i tapea i te opereraa o te maa pae varua! Ua papai o Celmina Vahine e: “Aita hoê taata tei ite mai e mea nafea [Te Pare Tiairaa] i te ôraa mai i roto i te aua. Inaha, i muri aˈe i te faautuaraa, e tatarahia te mau ahu atoa o te feia mau auri tataitahi e e paheru-taatoa-hia oia. Ia tae atu te taata mau auri tataitahi i te aua, e paheru-faahou-hia oia, ma te maimi i te mau vahi atoa. E paheruhia te mau afata vairaa tauihaa no te hiˈo ahiri e aita te tahi vairaa huna. Aita hoê taata ěê e faatiahia ia tomo i roto i te aua ahiri e aita e tumu papu. Ia tuuhia te feia mau auri i rapae i te tuhaa o te aua no te rave i te ohipa i roto i te mau faaapu, e haaatihia ratou e te mau tiai e mauhaa ta ratou e aita hoê e faatiahia ia tapiri atu ia ratou. E ravehia te hoê paheruraa taatoa i nia i te feia mau auri tataitahi ia hoˈi atu ratou i te aua i te ahiahi. Noa ˈtu râ teie hiˈopoaraa atoa, e tapae iho â te mau buka a Brooklyn i te feia taio ra.”

I taua taime atoa ra, te tutava ra te mau kerisetiano itoito i rapae i te mau aua tapearaa Rusia i ta ratou ohipa pororaa e te haapiiraa i te taata. Ua haapapuhia te reira na roto i te mau papai e te mau hohoˈa tei faaineinehia no te patoi i ta ratou taviniraa. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1978, ua piahia te buka ra Te mau parau mau no nia i te mau Ite no Iehova (beretane), mai tei faahitihia i roto i te omuaraa parau, no te “haaparare i te haapiiraa tiaturi ore i te Atua i rotopu i te mau pǐpǐ o teie pǔpǔ faaroo.”

Ua faahiti te taata papai, o V. V. Konik, i rotopu i te tahi atu mau manaˈo e mea pinepine te mau Ite no Iehova i te faatupu i te mau oreroraa parau rahi i te mau tanuraa maˈi e te mau faaipoiporaa. “Ei hiˈoraa,” o ta ˈna ïa i papai, “i te avaˈe atete 1973, i te oire iti no Krasnaya Polyana, i te vahi no Krasnodarskiy, ua faaipoipo e piti melo o te faanahonahoraa, e fatata e 500 taata tei tae mai. E ono taata o tei vauvau mai i te mau oreroraa parau, e ua haapurorohia ta ratou mau oreroraa parau na roto e piti taoˈa haapuai reo. I muri iho, ua hautihia te hoê darama no te faaite e nafea te mau Ite no Iehova ia faatupu i te mau aparauraa e te feia no te tahi atu mau haapaoraa e te feia tiaturi ore i te Atua.”

Oia mau, noa ˈtu te opaniraa i tuuhia i nia i ta ratou ohipa, ua tamau noa te mau Ite no Iehova na Europa Hitia o te râ i te poro ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua no te auraro i te faaueraa ta te Mesia i tohu mai. (Mataio 24:14) I te pae hopea, i te avaˈe me e te avaˈe tiunu 1989, ua faatiamâhia te mau Ite no Iehova i mua i te ture i Polonia e i Honegeria, i te avaˈe eperera 1990 i Rumania, i te avaˈe mati 1991 i te Fenua Rusia, e i te avaˈe tiurai 1991 i te fenua Bulgaria. E aita atoa ta ratou ohipa e tapeahia ra i Tekolovakia.

Te feia tairuru oaoa

Ia au i teie haamaramaramaraa, e nehenehe paha outou e taa maitai aˈe no te aha te mau ahuru tausani tia i te mau tairururaa no Europa Hitia o te râ i oaoa ˈi—ma te taˈi, te apapa, te haapopou, e te aroharaa te tahi e te tahi na roto i te mau tahua taaroraa.

Ua parauhia to Budapest, Prague, e Zagreb ei mau “tairururaa no te ao atoa nei,” e ua ravehia te mau faanahoraa taa ê ia noaa mai te mau vahi nohoraa no te mau ahuru tausani tia no te tahi atu mau fenua. I te Fenua Rusia, ua faatupuhia te mau tairururaa i roto e hitu oire e e 74 252 taata tei tae mai; e 131 554 tei tae i na tairururaa e 12 i Polonia; e e 34 808 taata tei tae atu i na tairururaa e 8 i Rumania. Noa ˈtu e aita te mau Ite i nehenehe e faatupu i te hoê tairururaa i Bulgaria, fatata e toru hanere feia no taua fenua ra o tei tomo mai i te otia no te haere i Tesalonia, i Heleni, i reira to ratou fanaˈoraa i te porotarama na roto i to ratou iho reo.

E ere i te ohipa nainai no te mau Ite no Europa Hitia o te râ ia faaineine ia ratou e ia farii i te mau tausani ratere. A feruri na: A tahi ra teie mau huru tairururaa e faatupuhia ˈi i te Fenua Rusia! E opuaraa rahi mau â te fariiraa i te mau ahuru tausani feia ratere, mai ta te mau Ite i Budapest e i Prague i rave. Hau atu, a feruri na i te faanahoraa i te hoê tairururaa i Zagreb i reira te vai ra te haamǎtaˈuraa o te tamaˈi tivila e ua faaroohia te mau haruru topita i te atea ê!

Oia mau, e putapû roa outou i te taioraa i te mau tabula i muri nei no nia i teie mau tairururaa.

[Hohoˈa fenua i te api 21]

(Hiˈo i te papai)

E TORU MAU VAHI TAIRURURAA NO TE MAU FENUA ATOA E E HITU VAHI TAIRURURAA I TE FENUA RUSIA

FENUA RUSIA

TALLINN

KIEV

LVOV

CHERNOVTSY

ODESSA

POLONIA

HELEMANI

TEKOLOVAKIA

PRAGUE

AUTETERIA

HONEGERIA

BUDAPEST

RUMANIA

YUGOSLAVIA

ZAGREB

BULGARIA

ALBANIA

ITALIA

HELENI

TURETIA

[Hohoˈa fenua]

FENUA RUSIA

ALMA-ATA

USOLYE-SIBIRSKOYE

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono