Te upootiaraa!
Ia farerei oe ia Louise no te taime matamua, te hoê vahine apî paraparau roa, peepee maitai e te poria rii, mea fifi roa ia tiaturi e e pae matahiti na mua ˈtu, ua fatata roa o ˈna i te pohe na roto i te fifi o te patoiraa i te maa. Ia haamata râ oe i te paraparau ia ˈna, e maere roa oe i te mau tauiraa o ta ˈna i rave i te pae no te feruriraa — mea fifi roa vetahi — no te ora mai i teie fifi o te tamaaraa ino roa. “E ere noa te reira i te hoê aroraa e te maa”, o ta ˈna ïa e faataa ra.
I te mea e no roto mai te mau fifi o te tamaaraa i te tahi mau arepurepuraa huna o te mau manaˈo hohonu, e tupu ïa te aroraa no te faaore i teie mau fifi i roto i te feruriraa. Te taahiraa matamua no te ora mai, o te tamataraa ïa i te haamau i te hoê tabula apî o te mau faufaa. Te vai ra ta tatou paatoa te tahi mau titauraa teitei, te tahi mau mea o ta tatou e faariro nei ei mea faufaa roa. E faaau te reira i to tatou huru hiˈoraa ia tatou iho e e ohipa atoa i nia i to tatou huru patoiraa i te mau fifi teimaha. E tia i te feia e roohia ra i te mau fifi o te tamaaraa ia taui i to ratou mau faufaa, oia hoi te tauiraa i to ratou huru feruriraa.
“Ia tauihia to outou huru na roto i te hoê feruriraa apî”, o ta te Bibilia ïa e faaue ra, “ia itea mai ia outou i te hinaaro o te Atua — te mea maitai, e te au, e te tia roa.” (Roma 12:2, ia au i te tatararaa An American Translation). Oia, e tia i te haerea o te hoê taata ia faaauhia na roto i te huru hiˈoraa a te Atua no nia i te mea maitai. Ua ite to tatou Poiete i te hohonuraa o to tatou nei huru. Ua ite maitai oia e eaha te mea e horoa mai i te oaoaraa tamau. Eaha râ te mea faufaa roa i mua i to ˈna aro?
Te haafaufaaraa i te haviti mau
Te mea faufaa roa no te Atua, o to tatou ïa huru i roto. “O te taata moe râ o te aau” i faaunaunahia e te hoê feruriraa hau e te mǎrû, “o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” (Petero 1, 3:4). Inaha hoi, te ora nei tatou i roto i te hoê ao i reira e faitohia te faufaa o te hoê vahine ia au i to ˈna huru rapaeau. Teie râ, eaha te faufaa ia rave mai i teie huru faito, inaha, e taui haere noa te peu e faatiatiahia ra i teie mahana? Hoê hanere matahiti i teie nei i te Fenua Marite, e haafaahiahiahia na te poria. Teie ta te hoê poroi faatianiani i faaite na i te matahiti 1890 ra: “E te mau vahine, a rave i te maa ‘Fat-Ten-U’, e ite ïa outou i te mau tauiraa apî o to outou tino. E MEA PAPU.”
“Ua faito noa vau i te faufaa o te mau taata ia au i to ratou huru rapaeau”, o ta Louise ïa e farii ra, ua taui râ oia i to ˈna huru i muri iho. “I teie nei râ, ua haapii au i te haafaufaa i te mau huru maitatai kerisetiano i roto ia vetahi ê e i roto atoa ia ˈu nei. Te tamata nei au i teie nei i te faatupu i te mau huru maitai. Ua ite au e mea faufaa ore roa ia hiˈo ia ˈu nei e te tahi mau taata ia au i te huru rapaeau.”
E ere i te mea ohie ia tapea i te haerea e tano no nia i te huru rapaeau. Mea titauhia paha ia ape tatou i te amuimui tamau atu i roto i te feia e haapeapea rahi roa nei no to ratou faito kilo aore ra o te tuu nei i te tapao i nia i te hohoˈa rapaeau. “Ua riro te patoiraa ˈtu i te mau faateimaharaa o te totaiete e te tapearaa i te haerea e tano ei aroraa tamau”, o ta Lynn ïa e farii ra, ua manuïa oia i te ora mai i te fifi o te poporeraa i te maa. “Aita vau i faaohipa ohie noa i te haerea maitai, teie râ, ua haavî au ia ˈu nei no te faaohipa i te huru feruriraa maitai.” E hauti atoa teie tauiraa o te feruriraa i nia i te huru ohipa o ta tatou e faariro ei niu no te patu i te faatura ia tatou iho.
A patoi atu i te “hanahana faufaa ore”
E rave rahi mau taata e fifihia ra i te pae o te tamaaraa, o te patu nei i to ratou faatura ia ratou iho i nia i te titauraa e riro ei taata tia roa aore ra na roto i te haavî-roa-raa i to ratou poia. Mea faufaa ore roa râ teie huru faahanahanaraa ia ratou iho. Te parau maira te Parau a te Atua eiaha e rave i te hoê mea ma ‘te teoteo faufaa ore; ei manaˈo haehaa râ, ma te faariro ia vetahi ê ei mea teitei aˈe ia tatou nei’. (Philipi 2:3.) Te auraa mau o te parau tumu heleni no te parau “teoteo” ra, o te “hanahana faufaa ore” ïa, aore ra te faahanahanaraa i te aore. No reira, te feia e rave nei i te mau ohipa ma te teoteo, te tamata ra ïa ratou i te huti i te ara-maite-raa i nia ia ratou iho no te tahi mau tumu aita roa ˈtu e faufaa mau e te vai maoro. Te imi nei ratou i te hanahana o te mau mea aore roa ˈtu e faufaa.
Ei hiˈoraa, te na ô ra o Louise e: “Ua manaˈo vau e mea faahiahia roa vau no te mea aita hoê taata o te nehenehe e faahepo mai ia ˈu ia tamaa.” I muri iho, te farii ra oia e: “Ua tiaturi hoi au e mai te peu e mea pararai au, e haamaitai te reira ia ˈu nei. Tera râ, ia topa faahou anaˈe to ˈu kilo, aita to ˈu manaˈo ino ia ˈu nei i moe.”
Te faaite ra o Louise i teie nei i te hoê tumu faufaa roa i tauturu ia ˈna ia ora mai. Te na ô ra oia e: “Ua taa ˈtura ia ˈu e i mua i te aro o te Atua, ua riro au mai te hoê topata rii haihai roa i roto i te hoê farii, no reira, no te aha ïa vau e imi ai i te ravea no te riro ei vahine faahiahia roa ˈˈe? Aita e titauhia ra ia riro ei taata maitatai roa ˈˈe. Inaha, eaha te peapea, mai te peu e mea maitai aˈe vetahi ia oe i roto i te tahi mau tuhaa?”
Oia mau, ua haapii o Louise ia ‘faariro ia vetahi ê ei mea maitai aˈe’. Oia mau, te vai ra to vetahi ê te aravihi e te mau vahi faufaa teitei aˈe i to tatou nei, e i te tahi aˈe pae, mea maitai aˈe tatou i roto i te tahi atu mau tuhaa. Teie râ, e ere ïa te auraa e mea faufaa aˈe vetahi pae ia tatou nei aore ra mea rahi aˈe to tatou faufaa i to ratou.
I te mea e te hinaaro mau nei te feia e fifihia ra i te pae o te tamaaraa, e faatupu i te hoê hiˈoraa maitai i nia ia ratou iho, e tia ia ratou ia tuu i te tapao i nia i te mea e faatupu mau â i te faatura ia ˈna iho. “Maoti hoi i te tiaturi i to ˈu huru rapaeau ia auhia mai au”, o ta Mélissa ïa e faaite ra, te hoê vahine popore maa na mua ˈˈe, “ua ite atura vau e ua hopoi mai te fariiraa i te mau faufaa a te Atua e te faaturaraa i to ˈna huru hiˈoraa i te mau mea, i te hoê auraa papu aˈe no nia i to ˈu iho faufaa.” Oia mau, ua tano iho â te Bibilia i te parauraa e: “E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa [i te haamaitairaa mau eiaha râ faufaa ore].” — Maseli 31:30.
Te auhoaraa e te Atua
E ere te “mǎtaˈu ia Iehova” e tano i te hoê mehameha ino mau i te faautuaraa a te Atua, o te hoê râ mǎtaˈu i te raveraa i te hoê mea o ta te Atua e ore e au no te mea o O ˈna to tatou Hoa. “E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra: tei riro roa to ˈna aau i ta ˈna parau”, o ta te Salamo 112:1 ïa e parau ra. Ei hoa no te Atua, e oaoa roa te hoê taata i te auraroraa i Ta ˈna mau ture. E horoa mai te reira i te hoê hinaaro puai. Teie râ, eaha te huru hiˈoraa o te Atua no nia i te mau fifi o te tamaaraa?
Te faaue maira te Parau a te Atua ia tatou ia faatura i to tatou tino, no te mea e ǒ faufaa mau te reira no ô mai i te Atua ra. (Roma 12:1.) Ua faahiti te aposetolo Paulo i te ‘parau faufau atoa e te nounou taoˈa’ mai te mau ohipa au-ore-hia e te Atua, ma te tapao e ‘e mea haama hoi ia parau noa ˈtu i te mau mea i rave-huna-hia e te feia tiaturi ore’. I rotopu i teie mau ohipa, e nehenehe paha e faahiti i te peu matauhia e te tahi feia no Roma i roto i te mau oroa tamaaraa, ia haamâha ia ratou iho na roto i te haapihaeraa i muri aˈe i te tamaaraa e i muri iho, e amu faahou atu ai ma te popore (Ephesia 5:3, 5, 12). Teie ta te aposetolo i papai: ‘Eita râ vau e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia haavî ia ˈu nei.’ (Korinetia 1, 6:12). No reira, no te fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua, eita tatou e nehenehe e vaiiho i te maa aore ra te haapaeraa i te maa e mana i nia i to tatou oraraa.
I te mea e ua rau te huru o te mau fifi o te tamaaraa e te faito e taeahia, e nehenehe te inoraa o te haerea o te hoê taata i mua i te aro o te Atua e taui. Inaha, na te hinaaro e riro ei hoa no te Atua e turai i te hoê taata ia faatitiaifaro i to ˈna mau fifi o te tamaaraa. “Te tuhaa faufaa roa ˈˈe i roto i to ˈu oraraa mai”, o ta Ann ïa e parau ra, “i te taime ïa i taa ˈi ia ˈu e eita ta ˈu e nehenehe e tamau noa i te rave i teie peu e i te hoê â taime e faaoaoa i te Atua.” Eaha râ ahiri e e haaparuparu rii te hoê taata i roto i ta ˈna aroraa?
“Eita ta ˈu e nehenehe e faataa i te manaˈo faahapa e tupu mai ia riro anaˈe oe ei taata popore maa”, o ta Mélissa ïa e farii ra. “Te mau po e te mau mahana aita anaˈe e taata, e taˈi noa ïa vau, ma te taparu i te Atua ia horoa mai i to ˈna tauturu e ia farii i to ˈu tatarahapa.” Auê te oaoa e ia ite e “te rahi ra hoi ia [Iehova] te faaore i te hara” e e faaite o ˈna i to ˈna “aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra” (Isaia 55:7; Salamo 103:13) Noa ˈtu e e nehenehe to tatou mafatu e faahapa ia tatou nei, “e rahi te Atua i to tatou [mafatu], e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” (Ioane 1, 3:20). Eita noa o ˈna e hiˈo i to tatou mau paruparu. Ua ite oia i te hohonuraa o te tutavaraa o ta tatou e rave ra no te ora mai e ta tatou mau haereraa i mua.
Eiaha e rohirohi i te fariu atu ma te tuutuu ore i nia i te Atua, ma te taparu e ia farii mai oia i to outou tatarahapa noa ˈtu e ehia rahiraa taime to outou haafatataraa ˈtu ia ˈna no teie noa nei â paruparu. Mai te peu e e mafatu haavare ore to outou, e horoa mai oia i te hoê haava manaˈo mâ no to ˈna ra hamani maitai rahi (Roma 7:21-25). “I roto i to ˈu nei fifi”, o ta Mélissa ïa e parau ra, “ua riro mau â te Atua ei Hoa mau e te papu o tei faaroo mai i ta ˈu mau pure.” Ia ore anaˈe outou e tuu, te reira ïa te taviri e noaa mai ai te re!
Te haavîraa i te mau manaˈo hohonu mauiui mau
Ia upootia oia i te aroraa, e tia i te hoê taata ia haapii i te haavî i te mau manaˈo haaparuparu maoti hoi i te rave mai i te maa no te tamǎrû ia ˈna. Mea pinepine, e noaa mai te tamǎrûraa na roto i te faaiteraa ˈtu i to ˈna manaˈo i te hoê taata. Ei hiˈoraa, no te mea e ua faaooo noa to ˈna metua tane ia ˈna no to ˈna poria, ua roohia ˈtura o Mary i te fifi o te poporeraa i te maa. “Na ˈu iho â te hape no te mea aita vau i faaite i te hoê taata i to ˈu mauiui i to ˈna faaoooraa ia ˈu nei”, o ta Mary ïa e faataa ra. “E haere noa vau i roto i to ˈu piha e taˈi ai.”
Teie râ, e ere i te mea ohie no te hoê taata e haapeapea ra e ia au mai te taata ia ˈna, ia faaite i teie mau huru manaˈo. Te na ô ra te buka ra Te poporeraa i te maa: Tuatapaparaa i te mau ravea rapaauraa e: “Te fariiraa i te riri e te haapiiraa nafea ia faaite i teie mau manaˈo ma te tiaturi e te tano maitai, o te mau ravea matamua ïa e ora mai ai i te fifi o te popore maa.” Ua tano maitai hoi teie aˈoraa a te Bibilia e na ô ra e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa” (Ephesia 4:26). Ia riri outou aore ra ia faahepohia mai outou ia parau e e ia hinaaro anaˈe outou e parau e aita, a aniani na ia outou iho: ‘Nafea vau e nehenehe ai e faaite i to ˈu hinaaro e e ore e huna i to ˈu manaˈo ma te ore râ e taora parau?’
A haamanaˈo atoa e aita te Bibilia e faataa ra i te tiaraa o te vahine no te faaanaanatae noa i te manaˈo o te taata. I te tahi mau taime, ua faaite tahaa roa vetahi mau vahine haapao maitai i te Atua, a auraro noa ˈi ratou i ta ratou mau tane, i to ratou manaˈo. Ua faaite ratou i te itoito e ua rave ratou i te tahi mau maitiraa e ere i te mea ohie i te mau taime atoa (Maseli 31:16-18, 29). Oia mau, te vai ra iho â te atâataraa o te manuïa-ore-raa ia tapapa-anaˈe-hia te hoê tapao matau-ore-hia. E riro paha te feia i roohia i te fifi o te tamaaraa i te mǎtaˈu e ia hape ratou aore ra ia faaauhia ratou i te taata maamaa. Teie râ, e hape iho â tatou paatoa! “E hiˈa te parau-tia e ia taihitu noa ˈtu i te hiˈaraa, e e tia faahou mai”, o te parau ïa a Maseli 24:16. Mea faufaa roa ia ite nafea ia huti i te haapiiraa no roto mai i te mau hape e te mau manuïa-ore-raa no te ora mai e no te arai i te fifi.
I te tahi taime, e taaihia te mau manaˈo hohonu mauiui mau i te tahi ohipa i tupu i mutaa ihora. Ia haamauiui te haamanaˈoraa i teie mau ohipa ia outou, a tutava i te ‘ite i te aroha hamani maitai o Iehova ra’ (Salamo 107:43). Oia mau, ua fanaˈo outou i te mau taime au mau i to outou iteraa i te tapao o te hamani maitai e te here o te Atua. A haamau i to outou feruriraa i nia i taua mau taime ra. Noa ˈtu e ua faaruru outou i te hoê fifi mauiui mau, eiaha ïa e manaˈo e tera iho â ta outou utua e e tia ia outou ia faito i to outou faufaa ia au i teie ohipa.
A imi i te tauturu!
Mea hinaaro na te hoê taata e tamata ra i te aro i te hoê fifi o te tamaaraa ia faaite i to ˈna manaˈo i te hoê taata o ta ˈna e nehenehe e tiaturi. Eiaha e aro o outou anaˈe. Ua faataa o Lynn eaha te ravea faufaa roa o tei tauturu ia ˈna ia ora mai: “I te hoê po, ua afai mai au i to ˈu metua vahine i roto i to ˈu piha. Ua taˈi noa ˈtura vau e hoê ahuru minuti te maoro, e i te pae hopea, ua parau atura vau ia ˈna e ua roohia vau i te fifi o te poporeraa i te maa.” Te na ô faahou ra oia e: “Ua taa maitai to ˈu mau metua i to ˈu nei huru. Ua tauturu mai o Mama ia ˈu ia faaoromai e ia ore e titau e ora mai i roto i te hoê noa po. Ua horoa mai o Papa i te mau manaˈo tauturu tano roa e ua pure atoa na muri ia ˈu. Ahiri e aita vau i faaite i to ˈu manaˈo, e ere-roa-hia vau i teie tauturu.”a
Mea faufaa roa ia fanaˈo i te turu o vetahi ê no te ora roa mai. Eiaha e faaea noa i to outou pae, mai te peu iho â râ e mea paruparu roa outou (Maseli 18:1). Ia peapea anaˈe oia, eita o Lynn e huna faahou i to ˈna mau manaˈo. Teie ta ˈna e parau ra no nia i to ˈna oraraa mai: “E haere mâua o Mama e ori haere e i reira mâua e tauaparau ai no nia i te fifi e haapeapea ra ia ˈu. Maoti hoi i te topa faahou atu i roto i te fifi o te poporeraa i te maa, e rave au i te tahi ohipa, mai te taniuniuraa i te hoê hoa, maoti hoi i te faataa ê mai ia ˈu nei.”
I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, te vai ra te mau taata o tei tauturu i te feia o tei tamata na i te matara mai i te fifi o te tamaaraa. “Eita ta ˈu e nehenehe faahou e aro o vau anaˈe”, o ta Ann ïa e farii ra, o tei topa i nia i te faito hopea roa i roto i ta ˈna aroraa i te peu popore maa. “No reira, ua tatara ˈtura vau i to ˈu mafatu, ma te faaite i te fifi o ta ˈu i tapea huna noa na hoê ahuru matahiti te maoro.” Ua tauturu mau â te mau hoa kerisetiano ia ˈna. “Ua tapea noa to ˈu teoteo ia ˈu ia haere e imi i te tauturu e ua fatata roa te reira i te haapohe roa ia ˈu. Aita ta ˈu e nehenehe e faataa i te mahâraa i to ˈu oraraa mai. Maoti te tauturu o to ˈu mau hoa, ua ora roa mai au.”
I te tahi taime, mea titauhia te tauturu o te tahi mau taata aravihi e haapao nei i te pae no te rapaauraa i te mau fifi o te tamaaraa. Mea pinepine, e ravehia na mua ˈˈe te hoê hiˈopoaraa i te pae rapaauraa. Ua rau te huru tauturu e nehenehe e horoahia, mai te rapaauraa na roto i te tauaparauraa, te mau aˈoraa no nia i te maa, e peneiaˈe paha te raveraa i te raau. I roto i te mau tupuraa ino roa ˈˈe, e titauhia paha ia tapeahia te taata i te fare maˈi. E nehenehe te hoê taote aore ra te hoê fare maˈi e faataa mai i te feia aravihi i roto i to outou oire.
Te manaˈo afaro e te tiaturiraa
“Ua faaite mai te taote e mai te peu e e amu vau i te mau maa aifaito maitai, e hoˈi faahou atu to ˈu tino i nia i to ˈna huru mau, e eita vau e poria”, o ta Lynn ïa e faataa ra. “E te reira mau te ohipa i tupu.” No reira, ua tano roa teie faaueraa a te Bibilia e na ô ra e: “Ia itea to outou mǎrû e te taata atoa ra.” — Philipi 4:5.
E nehenehe e manuïa i te faatopa i te mau kilo hau na roto i te haapae-tamau-raa i te faito maa mii e te mau maa tamâhia, mai te tihota e te faraoa ota uouo e te faarahiraa i te amu i te mau hotu, te mau pota e te mau huero maa taatoa. Mea faufaa atoa ia rave i te ohipa faaetaetaraa tino i roto i te hoê faito au noa.b Ia au i te huru o te taata, te matahiti e te tahi atu mau tumu, e nehenehe vetahi mau taata e riro ei mea poria aˈe i te faito e faateiteihia nei i teie nei tau.
Ua itea mai ia Lisa, o tei ora mai i te hoê aroraa maoro i te haapaeraa maa e te peu popore maa, i te hoê faaotiraa papu maitai: “Aita vau e manaˈo ra e e noaa mai te re na roto i te haapararairaa. E noaa mairâ te re na roto i te raveraa i te mau ohipa atoa ma te aifaito, noa ˈtu e e titau te reira e ia poria rii aˈe oe i te faito ta teie ao e faataa ra ei mea ieie roa.” Teie râ, noa ˈtu e e hiˈoraa aifaito to te tahi taata no nia i te huru rapaeau, e nehenehe paha oia e imi i te ravea no te haapararai eiaha noa râ no te faanehenehe ia ˈna, no te ape râ i te mau fifi i te pae no te oraora-maitai-raa i taaihia i te poria.
Maoti hoi i te tamata-noa-raa i te haapararai ia ô oia i roto i te mau ahu nainai aˈe, e nehenehe te hoê taata e oomo i te mau ahu nehenehe e te tano maitai. A tamata i te rave i te mau ohipa faufaa maoti hoi i te faito-noa-raa ia outou i te mau mahana atoa. Mai te peu e te aro ra outou i te peu popore maa, a hiˈo na mai te peu e ua tatara outou i te mau maa atoa o ta outou i huna, e ia haere outou e hoo i te maa, a rave i te hoê taata na muri ia outou. A faaitoito i te tamaa e te tahi atu mau taata. A tutava no te tapea noa i te hoê tabula aifaito maitai e a faaherehere i te taime no te faaanaanatae i to outou manaˈo.
Na nia i te mau mea atoa, a faatupu i te tahi tapao i roto i to outou oraraa. A haamau i to outou manaˈo i nia i te tiaturiraa a te Bibilia no nia i te ao apî parau-tia i mua nei. Fatata roa te Atua i te tamâ i te fenua i te mau ereraa atoa e nehenehe e aratai tia ˈtu i te mau fifi o te tamaaraa e i te faaore i teie ati o te senekele XX e a muri noa ˈtu. — Petero 2, 3:13.
Teie râ, eaha ta te hoê fetii aore ra te hoê hoa faaipoipo e nehenehe e rave no te tauturu i te hoê taata i roto i te utuafare o tei roohia i te hoê fifi o te tamaaraa? E faataa mai te tahi atu vea a te A ara mai na! i teie tumu parau.
[Nota i raro i te api]
a I roto i te tahi mau tupuraa o te fifi o te tamaaraa, e riro paha te hoê metua ei tumu o te fifi. No reira, e titau atoa paha te mau metua i te tauturu. Ia horoahia teie huru aˈoraa i te taata taitahi ra, mea ohie aˈe paha no te tamarii ia tapea i to ˈna faatura i to ˈna mau metua. E nehenehe ïa te metua e haapao i ta ˈna tuhaa i roto i te arairaa i teie fifi.
b Hiˈo i te tumu parau “Te faatoparaa i te kilo, e manuïa anei?” i roto i te numera no te 22 no me 1989 (vea farani).
[Hohoˈa i te api 24]
A haapii nafea ia patoi atu i te parau e haapararehia nei e teie nei ao oia hoi e faitohia to outou faufaa ia au i to outou huru rapaeau.