VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/12 api 19-22
  • O vai te roohia nei i te mau fifi o te tamaaraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te roohia nei i te mau fifi o te tamaaraa?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tutavaraa e riro ei taata hapa ore
  • Te manaˈo haafaufaa ore
  • Te faarururaa i te mau manaˈo hohonu mauiui mau
  • Te tuhaa o te tabula maa
  • No te aha teie ati o te tau apî?
    A ara mai na! 1990
  • Te upootiaraa!
    A ara mai na! 1990
  • Te fifi ia poria roa anaˈe
    A ara mai na! 1997
  • No te aha vau e haapeapea ˈi i to ˈu huru rapaeau?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
A ara mai na! 1990
g90 8/12 api 19-22

O vai te roohia nei i te mau fifi o te tamaaraa?

Mea tano mau iho â ia haapao i to ˈna huru rapaeau, teie râ, e nehenehe te hoê fifi o te tamaaraa e tupu mai ia haapeapea rahi roa anaˈe te hoê taata no to ˈna hohoˈa. Te haapapu ra te uiuiraa manaˈo i muri nei i teie ohipa.

A ARA MAI NA!: Mea poria anei oe, Ann, i te taime a haamata ˈi to oe mau fifi?

ANN: Aita, tera râ, te haamata ra vau i te haamatau i te hoê taurearea, e ua hinaaro atura vau e faanehenehe ia ˈu.

A ARA MAI NA!: Ua taaihia anei to oe haafaufaaraa ia oe iho i to oe huru rapaeau?

ANN: Oia. Ia hiˈo anaˈe mai te taata ia ˈu, e aniani ïa vau e, ‘Eaha râ ta ratou e manaˈo ra?’. Teie noa te parau i roto i to ˈu feruriraa, ‘E tia ia oe ia faaunauna i to oe tino ia riro oe ei vahine haviti.’

A ARA MAI NA!: Ia manaˈo anaˈe oe e mea nehenehe oe, e manaˈo atoa ïa oe e mea maitai oe, e ere anei?

ANN: Papu maitai! Ia poria anaˈe au, e riri roa ïa vau ia ˈu iho. Ia hiˈo vau ia ˈu i roto i te hiˈo, e moehia ïa ia ˈu i te mau huru i roto mai.

Aita e taahia ra e no te aha râ vetahi mau taata e roohia ˈi i te mau fifi o te tamaaraa area vetahi ra, i roto i te hoê â huru tupuraa, aita ïa. E tuhaa iho â to te ihotumu, te mau huru hohonu o te taata tataitahi, te oraora-maitai-raa aore ra te mau hapa i te pae no te ora e te tino e te utuafare i reira te hoê taata i te paariraa. Te vai nei râ te tahi mau huru e tapaohia ra i rotopu i te rahiraa o te feia e roohia nei i teie fifi.

Te tutavaraa e riro ei taata hapa ore

Ia hiˈohia ratou paatoa, te tutava nei te rahiraa o te feia e roohia ra i te mau fifi o te tamaaraa ia naeahia te manuïa rahi e te faito faahiahia roa ˈˈe i te fare haapiiraa aore ra i te vahi raveraa ohipa. I muri aˈe i to ˈna rapaauraa hau atu i te 130 feia i roohia i te fifi o te patoiraa i te tamaa, ua faataa te taote Hilde Bruch, i roto i ta ˈna buka Te fare auri auro, i te mau manaˈo e itehia ra i rotopu i teie mau taata: “Te mehameha nei ratou i te hoê mea, oia hoi te riroraa ei taata mai te tahi pae, te hoê taata au noa, tei ore i taa ê atu — e ere hoi i te mea maitai roa. (..) E tiaturi ratou e mea faufaa ratou mai te peu noa e e rave ratou i te tahi ohipa taa ê roa, te tahi ohipa faahiahia roa aore ra te hoê mea aita e faaauraa ia maere roa to ratou mau metua aore ra te feia o ta ratou e here ra e ia haafaahiahia mai ratou no te mea e feia taa ê roa ratou.”

Teie ta Louise, o tei roohia i te fifi o te patoiraa i te maa, i farii: “Ua tamata vau i te rave i te mau ohipa faahiahia roa ˈˈe, ma te tutava i te riro ei vahine aravihi roa ˈˈe i roto i te mau mea atoa o ta ˈu e rave ra.” Mea pinepine teie tutavaraa i te riro ei taata tia roa i te itehia na roto i te hinaaro puai e faaoaoa i te tahi atu feia, te riroraa ‘ei tamahine maitatai roa ˈˈe o te ao nei.’

E nehenehe atoa to te hoê vahine huru hiˈoraa i to ˈna tiaraa i roto i te totaiete e haaparuparu ia ˈna. Noa ˈtu e te vai atoa ra te mau tane o te roohia nei i te mau fifi o te tamaaraa, o te mau vahine iho â râ teie e fifihia nei. Te faataa ra te buka Te oraraa mai i te hoê fifi o te tamaaraa e: “Mea pinepine te mau tamahine e roohia nei i te fifi o te tamaaraa, o te mau tamahine ïa o tei paari ma te tiaturi e eita e tia ia ratou ia ani i te tahi mea ia vetahi ê. E tia i te tamahine maitai ia riro ei tamahine hauti ore, mamû noa o te haavî ia ˈna iho ia ore oia e faaite i te mea e haapeapea ra ia ˈna.” Teie râ, e nehenehe teie huru feruriraa e turai i te tahi pae ia manaˈo e eita ta ratou e nehenehe e aratai i to ratou iho oraraa.

No te tahi mau vahine, e faatupu te tutava-noa-raa e faaoaoa ia vetahi ê e i te hoê â taime, te faaoreraa i to ratou iho hinaaro e aratai i to ratou oraraa, i te hoê patoiraa i roto ia ratou iho o te aratai tia ˈtu i te hoê fifi o te tamaaraa. Te faaite ra o Denise, tei ora mai i te fifi o te oreraa e mâha i te maa e te popore maa, e: “Ua faahepo mai to ˈu utuafare ia rave au i te mau ohipa ia au i ta ratou i faaoti, oia hoi ia riro vau mai ta ratou e hinaaro. Ia hiˈohia to ˈu huru rapaeau, e tamahine hau roa vau e te maramarama roa, i roto râ, mea taa ê roa ïa to ˈu huru. Aita vau i manaˈo e e nehenehe ta ˈu e ora ia au i ta ratou e titau ra. Eita hoi ta ˈu e nehenehe e faaoaoa i te mau taata atoa — to ˈu mau hoa aore ra to ˈu mau metua. I reira to ˈu iteraa e e nehenehe ta ˈu e hauti i nia i to ˈu faito! E nehenehe vau e poria, e pararai, e nehenehe vau e rave mai ta ˈu e hinaaro. Mai te huru ra e e nehenehe ta ˈu iho e aratai i to ˈu oraraa na roto i teie ravea. Mai te peu e e nehenehe vau e haavî i te reira, e nehenehe atoa ïa ta ˈu e haavî i te mau mea atoa.”

Te manaˈo haafaufaa ore

E tapao te mehameha o Denise no te mau feaaraa ta te feia e roohia nei i te fifi o te tamaaraa, e faaruru ra. Noa ˈtu e e feia aravihi ratou, e rave rahi o te erehia ra i te faatura ia ratou iho. E nehenehe te amu-hua-raa i te maa e riro i te tahi taime ei tapao no te faariroraa ia ˈna iho ei taata faufaa ore. Inaha, e parau teie huru taata e: ‘Aita to ˈu e faufaa. No te aha ïa vau e haapao ai i to ˈu huru aore ra i to ˈu faito?’ E nehenehe teie huru manaˈo e faatupu i te hepohepo rahi o te feruriraa, o te faaino nei fatata i te taatoaraa o te feia e roohia nei i te fifi o te tamaaraa.

Na te aha e faatupu ra i teie manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho? Te pahono ra i te Bibilia i te na ôraa e: “Ia oto râ te aau ra e inoino ai te varua.” (Maseli 15:13). Ua rau te huru o te mau mea e nehenehe e faatupu i te mauiui o te mafatu — te inoino, te faarueraahia mai, te tahi vahi oraraa i reira aita te mau manaˈo hohonu o te hoê taata e tâuˈahia ra, aore ra te tahi mau hamani-ino-raa i tupu i te tamariiraa ra, no te faahiti noa i te tahi pae. Ua faaite mai te mau maimiraa e mea maere mau â ia ite e e rave rahi feia maˈi e roohia ra i te fifi o te tamaaraa, o tei hamani-ino-hia i te pae taatiraa, aore ra o tei haruhia.

E nehenehe atoa râ te manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho e tupu no te haerea o vetahi ê. “Mai mutaa ihora mai â, te haamanaˈo ra vau e mea poria roa vau e e na nia iho noa to ˈu metua vahine i te faahiti mai i te reira”, o ta te hoê vahine apî ïa e faataa ra. “Ua tamatahia te mau ravea atoa no te haapararai ia ˈu; tera te mea faufaa roa ˈˈe. No reira, ua au ore roa vau ia ˈu nei e i to ˈu nei tino.” Na te huru i te pae totiale o teie nei tau, e faateitei rahi nei i te feia pararai, e turai ra i te mau taata poria roa ia au ore ia ratou iho.

I roto i te tahi atu mau tupuraa, na te fifi o te tamaaraa iho e faaore i te faatura o te hoê taata no ˈna iho. Te faˈi ra o Lynn, o tei haapiihae ia ˈna hoê ahuru taime paha i te mahana, e: “E hiˈo atu vau i to ˈu hohoˈa i roto i te hiˈo i muri aˈe i to ˈu haapihaeraa ia ˈu e e parau atu ai e, ‘Mea hae roa na ˈu o oe’, e e taˈi vau i muri iho. I to ˈu manaˈoraa, aita to ˈu e faufaa.”

Te tiaturi mau nei te rahiraa o te feia e fifihia nei i te pae tamaaraa e te vai ra te tahi vahi hape i roto i to ratou iho huru. No reira, te tutava nei ratou i te tahuna i teie hape o to ratou paruparu e i te imi i te ravea no te faatupu i te faatura ia ratou iho. Te tamata nei te feia i roohia i te fifi o te patoiraa i te maa, i te tahi ravea taa ê. Ia tutava ratou ia itea mai te faatura ia ratou iho, tera te vahi e faariro ra i te anorexia ei fifi huna — o te haapohe i te taata.

I to Louise faarueraahia e te hoê tane o ta ˈna i here, ua ere-roa-hia ˈtura o ˈna i te faatura ia ˈna iho. “Ua hinaaro atura vau e faaite ia ˈna e ua erehia o ˈna i te tahi mea maitai”, o ta ˈna ïa e parau ra. “No reira, ua opua ˈtura vau e haapararai e e faaieie roa ia ˈu.” No te faanehenehe ia ˈna, ua faaea ˈtura o ˈna i te tamaa e ua faarahi atura i te rave i te ohipa. “Ua haamata ˈtura vau i te au roa ia ˈu iho. Te manaˈo ra hoi au e e vahine aravihi roa vau no te mea e nehenehe ta ˈu e rave i te mea ta vetahi ê e ore e nehenehe e rave. Teie hoi ta ˈu i manaˈo, ‘Mea puai roa vau.’”

Ua topa ˈtura te faito kilo o Louise mai te 73 kilo i nia i te faito peapea mau ra e 47 kilo. No nia i te feia i tamata i te turai ia ˈna ia tamaa, te na ô ra oia e: “I to ˈu manaˈoraa, te tamata ra teie mau taata atoa i te faaino i to ˈu oraraa e i to ˈu oaoaraa na roto i te faaoreraa i to ˈu nei faatura ia ˈu iho. Ua manaˈo hoi au e i te pae hopea e riro roa vau mai te tahi pueraa.” Mea pinepine roa i te itehia teie huru to Louise i rotopu i te feia roohia i te fifi o te patoiraa i te maa, e tutava nei ia noaa faahou mai te faatura ia ratou iho na roto i te haapaeraa i to ratou mau hinaaro e te raveraa i te mea ta te tahi pae e ore e nehenehe e rave.

Mai te peu e ua faainohia te mau manaˈo hohonu o te hoê tamahine, e nehenehe te mau tutavaraa o ta ˈna e rave no te paruru i te manaˈo faatura ia ˈna iho tei paruparu roa i mua i te tahi atu faainoraa, e aratai ia ˈna i te fifi o te patoiraa i te maa. Ei hiˈoraa, ua hepohepo roa o Shirley na roto i te haerea o te mau tamaroa i nia ia ˈna no te mau tauiraa apî o to ˈna tino. Ua tae roa hoi to ˈna iho metua tane i te faaau mai i te tahi mau parau rii faufau. “No to ˈu haama e to ˈu manaˈo haafaufau, ua haere atura vau i to ˈu metua vahine ra e ua taˈi noa ˈtura vau”, o ta Shirley ïa e parau ra. “I muri iho, ua pararai-roa-hia vau e ua ore roa te mau vahi poria rii o to ˈu nei tino e aita vau i haapeapea-faahou-hia. Ua ora mai au i te mana o te mau tane.”

I te tahi taime, e riro te patoiraa i te maa ei ravea no te ape i te mau hopoia a te taata paari. “Aita vau i hinaaro e paari e e faaruru i te mau hopoia o te utuafare”, o ta Shirley ïa e faataa ra. “E vaiiho anei au i to ˈu faito kilo ia maraa? Eita ïa! Eiaha no te hoê noa ˈˈe taata!” Teie râ hoi, ua aratai tia ˈtu to ˈna tapitapiraa e tapea i te taime, ia ˈna i te hoê pohe mauiui mau no to ˈna haapaeraa i te maa.

Eita teie mau faataaraa e tano no te mau taata atoa i roohia i te fifi o te patoiraa i te maa. Teie râ, mai te mea ra e e noaa to ratou puai ia faariro anaˈe ratou ia ratou iho ei feia o ta ratou e nehenehe e haafaahiahia. E noaa mai ïa maa faatura iti ia ratou iho. E riro mai te pararairaa ei teoteoraa e ei oaoaraa na ratou.

Te faarururaa i te mau manaˈo hohonu mauiui mau

I te mea e e tamǎrû te maa e e faatopa atoa i te hau, e nehenehe te reira e faaohipa-hape-hia no te faaruru i te mau manaˈo o te moemoe, te peapea, te haumani, te riri, te hepohepo, te oreraa e tâuˈahia mai aore ra te faarueraahia mai. “I to ˈu haereraa i te haapiiraa, ua farerei au i te tahi fifi ino mau e mea mauiui roa na ˈu ia faahiti i te reira,” o ta Denise ïa e faataa ra. “Ia haamanaˈo vau i taua ohipa ra, aore ra ia tupu noa ˈtu te hoê ohipa o ta ˈu e ore e nehenehe e faaruru, e amu rahi ïa vau i te maa. Te tamata ra hoi au i te haamoe i teie mau manaˈo na roto i te amuraa i te maa.” Ua haamoe o ˈna i to ˈna mauiui hohonu na roto i te amuraa i te maa. Teie râ, na roto i to ˈna amu-rahi-raa i te maa, ua noaa mai e 45 kilo.

I te tahi taime, e riro te fifi o te tamaaraa ei hororaa i te mau fifi teimaha o te oraraa. Ei hiˈoraa, ua ora o Anne e te hoê metua tane inu ava e ua faaooo-noa-hia o ˈna no nia i to ˈna faito kilo. Te faataa ra oia no te aha oia i riro mai ai ei vahine popore maa: “Tera ta ˈu ravea no te faaruru i te hepohepo o te mau mahana atoa, e ua manuïa te reira no te mea ia tapitapi anaˈe oe no te tahi mea, eita ïa oe e feruri faahou i ta oe mau fifi mau. E faahapa oe i to oe poria e e manaˈo oe e ia topa to oe kilo, mea faahiahia roa ïa te oraraa.”

E riro paha tatou paatoa i te amu rahi atu â i te maa mai te peu e e peapea tatou aore ra mai te peu e o tatou anaˈe, area te taata e nehenehe e roohia i te fifi o te tamaaraa ra, eita ïa o ˈna e faaohipa i te mau ravea e tano no te faaruru i to ˈna ahoaho. Ei hiˈoraa, e nehenehe teie taata e faatupu i te tahi inoino huna i nia i te hoê taata aore ra te hoê ohipa teie râ e tamaa rahi o ˈna no te tamǎrû i teie inoino maoti hoi i te faaite i teie huru iria.

Te tuhaa o te tabula maa

Ia au i te mau maimiraa, ua riro te haapaoraa i te hoê tabula haapaeraa maa etaeta ei tumu matamua no reira te mau taata e faarahi ai i te amu i te maa. Ua faaite mai te hoê maimiraa i ravehia i te matahiti 1989 no nia i te mau tumu o te poria e: “Ua riro te haapaeraa i te maa no te arai i te mau fifi o te poriaraa, ei tumu huna o te faatupu i te maraaraa o te faito.“ No te aha râ?

Ia tutava te hoê taata i te pee maite i te hoê tabula haapaeraa maa etaeta, e haapae roa oia i te maa monamona e te tahi atu mau maa au roa. E riro ïa teie mau maa “opanihia” ei faahemaraa tamau. No reira, ia peapea anaˈe o ˈna, ia tapitapi anaˈe, aore ra ia moemoe anaˈe oia, e faataiâ ïa oia. No te haamaitai i to ˈna huru, e amu rahi roa ïa oia i te maa o ta ˈna i haapae. I muri iho, e pee oia i te hoê tabula haapaeraa maa etaeta roa ˈtu â, o te aratai i te hoê â faahopearaa — te amu-rahi-raa i te maa. E horoa mai teie tereraa hopea ore i te maraaraa o te kilo e te fifi o te tamaaraa. Te faataa ra o Louise e mea nafea te haapaeraa i te maa i te faatupuraa i te huru e tano maitai ia roohia oia i te fifi o te patoiraa i te maa: “Ua tamata vau i te mau tabula haapaeraa maa atoa. E topa iho â to ˈu kilo, e i muri iho, e maraa faahou. I teie râ taime, ua opua mau â vau eiaha e poria faahou.”

Noa ˈtu e ere te iteraa i te mau tumu o te fifi o te tamaaraa i te pahonoraa taatoa no te faatitiaifaro i teie fifi, e nehenehe teie ite e tauturu i te hoê taata ia ora mai. E nehenehe atoa te reira e tauturu ia patoi i te fifi i te omuaraa ra iho. Eaha râ mai te peu e te ite ra outou i teie mau tapao i nia ia outou iho, to outou fetii aore ra te hoê hoa? Mea nafea ia faaruru i teie mau tapao?

[Hohoˈa i te api 21]

E nehenehe te tapitapi-rahi-raa no te huru rapaeau e aratai tia ˈtu i te hoê fifi o te tamaaraa

[Hohoˈa i te api 22]

Te amu hua nei vetahi i te maa no te faaruru i to ratou mauiui hohonu

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono