Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Tuhaa 8: Te anoiraa politita o te auri e te repo araea haumi
Here aiˈa: manaˈo aiˈa o te taata e faahanahana ra i to ˈna fenua i nia ˈtu i te tahi atu fenua, ma te paruru i to ˈna anaˈe ihotumu e te mau faufaa o to ˈna nunaa. Ua ite-papu-hia teie manaˈo i te hopea o te senekele XVIII, ua naeahia râ te mau titauraa rahi i te senekele XX.
MA TE peretete haere mai te hoê ati e tae atu i te tahi, aita ta te mau faatereraa taata nei e nehenehe e haamau i te papuraa no te totaiete taata nei. Inaha, ia au i te mau parau a Zbigniew Brzezinski, taata aˈo no te parururaa o te nunaa i pihai iho i te peretiteni tahito marite o Jimmy Carter, eita te reira e taui.
No te papai i te hoê tumu parau i neneihia i te matahiti 1985 i raro aˈe i te upoo parau “Te toparaa o to tatou nei ao”, ua uiui o Georgie Anne Geyer e rave rahi mau tia politita teitei roa, e o Brzezinski Tane atoa, e te faahiti ra oia i ta ˈna mau parau: “Mea puai aˈe te mau tumu o te faaaueue nei i te ao nei i te mau tutavaraa e ravehia nei no te faatupu i te hoê tahoêraa faanaho-maitai-hia. Ia tuatapapahia te mau huru tereraa o te ao nei ma te manaˈo paetahi ore, teie ïa te faaotiraa e noaa mai: e rahi noa ˈtu te arepurepuraa totiale, te mau fifi politita, te ati i te pae faanavairaa faufaa e te mau feiiraa i rotopu i te mau nunaa, i te hopea o teie senekele.”
Faaiteraa peapea mau, o te ore râ e faahitimahuta ra i te feia e haapii ra i te Bibilia. Inaha, ua faaite-atea-hia mai teie huru tupuraa. Afea râ? E ihea roa?
Te hoê moemoeâ huru ê mau
I te hoê po, ua moemoeâhia o Nebukanesa, arii no Babulonia mai te matahiti 624 e tae atu i te matahiti 582 hou to tatou nei tau, i te hoê moemoeâ huru ê mau: ua ite oia i te hoê tii rahi e upoo auro to ˈna, e te ouma e na rima, e ario ïa, e te opu e te humaha, e veo ïa, area na avae ra, e auri ïa, e te avae e te manimani avae ra e auri te tahi pae e e araea te tahi pae. Ua faataa ˈtura o Daniela, peropheta a te Atua, i te auraa o teie tii i te na ôraa ˈtu e: “O oe ra, e te arii, (...) o oe taua upoo auro nei. E muri aˈe ia oe, e tupu ai te tahi basileia ê, e iti aˈe ïa ia oe, e te tahi basileia, o te toru ïa, e veo ïa, ei ia ˈna te parau i te ao atoa nei.” No reira, te faahohoˈa ra teie tii i te faatereraa taata nei. — Daniela 2:37-39.
Na mua ˈˈe i te tau o Daniela, ua faahaehaa o Aiphiti raua o Asura ia Iseraela, te nunaa maitihia a te Tumu o te Bibilia (Exodo 19:5). Mai te peu e e hiˈopoa tatou i te faatiaraa parau a te Bibilia, ua naeahia i teie na nunaa toopiti i te tiaraa puai o te ao nei, te mau puai matamua o na puai toohitu e faahitihia ra i roto i te mau Papai (Apokalupo 17:10). I muri aˈe, i te tau o Daniela, ua faatahuri aˈera o Babulonia ia Ierusalema e ua hopoi atura i te mau ati Iseraela ei tîtî. Riro mai nei oia ei toru o taua mau puai o te ao nei ra, tei faataahia ma te tano mau i roto i teie nei hiˈoraa mai te “upoo auro”. Te faaite ra te Bibilia e te aamu i te tahi atu mau puai o te ao nei e tia mai a muri aˈe, oia hoi te Hau emepera medai-peresia, o Heleni, Roma e na Puai e piti ra o Beretane raua o Maritea.
Te parau ra te Bibilia i teie mau nunaa e e mau puai o te ao nei ia au i to ratou mau taairaa e te nunaa o te Atua e no te mea ua patoi atu ratou i te ture a te Atua o ta ˈna e paruru ra. Ua tano maitai ïa te tii i itehia e Nebukanesa no te faahohoˈa i te mea e e tamau noâ te faatereraa taata nei i te patoi atu i te faatereraa a te Atua e i muri aˈe atoa i te moê-ê-raa To ˈna basileia. Ua haamata te monoraa o te mau puai o te ao nei i faahohoˈahia e te mau tuhaa taa ê o te tii, e te upoo. No reira, e tia i te mau avae e te mau manimani avae ia faataipe i te mau tupuraa hopea o te faatereraa taata nei i te “tau hopea”, ia au i te parau i papaihia e Daniela. Eaha ïa ta tatou e tiai ra? — Daniela 2:41, 42; 12:4.
‘Ahuru manimani avae’
E ere faahou te mau tavini a te Atua no roto i te hoê anaˈe nunaa e aita atoa ratou i haaputuputuhia i te hoê anaˈe vahi i nia i te fenua nei, eita atoa ïa ratou e nehenehe e faatîtîhia e te hoê anaˈe puai o te ao nei (Ohipa 1:8; 10:34, 35). Te ora nei ratou i roto i te mau nunaa atoa e i raro aˈe i te mau huru faatereraa atoa, e te faaite nei ratou ma te itoito e ua haamata te tau hopea e ua taiohia te mau mahana o te faatereraa taata nei: fatata roa teie faatereraa i te monohia mai e te faatereraa a te Atuab. Te faatae atu nei ratou i te poroi taia ore i te mau puai politita atoa. Hau atu, te faahitihia ra te numera “ahuru” i roto i te Bibilia no te faataa i te taatoaraa ia au i te mau ohipa o te fenua nei. No reira, o te taatoaraa o te mau faatereraa taata nei, tei tahoê no te patoi atu i te faatereraa a te Atua i te tau hopea, te faahohoˈahia ra e na ‘manimani avae e hoê ahuru’ o te tii.
Eaha te huru i te pae politita i te omuaraa o teie anotau i faaite-atea-hia mai e te mau Papai? I te matahiti 1800, ua faaohipa te mau nunaa no Europa i ta ratou faatereraa i nia e 35% o te fenua, area i te matahiti 1914 ra, ua hau atu teie numera i te 84%. Ua papai te hoê buka aamu (The Collins Atlas of World History) e: “Na mua noa ˈtu i te Tamaˈi rahi Matamua, mai te mea ra e ua tufa te hoê pǔpǔ iti nunaa puai fatata i te taatoaraa o te ao nei i rotopu ia ratou.” Inaha, ia au i te parau a Hugh Brogan, taata tuatapapa aamu i te fare haapiiraa tuatoru no Essex (Fenua Beretane), ia hiˈohia te mau mea atoa, mai te mea ra e “e faatere-maoro-hia te ao taatoa nei na te hoê afa tatini nunaa puai”.
Eita hoi e tano ia faahiti i te parau no te ‘hoê ahuru manimani avae’ no te faataipe i te taatoaraa o te mau faatereraa o te ao nei mai te peu e hoê anaˈe afa tatini rahiraa ratou. No reira, ia tano maitai te parau no na ‘manimani avae e hoê ahuru’ ia au i te parau tohu, e tia i te tupuraa politita e vai ra i te matahiti 1914 ia taui.
I te hopearaa o te senekele XIX, te faatere ra te Hau emepera beretane, te hau emepera rarahi roa ˈˈe i itehia aˈenei, i nia hau atu i te hoê tuhaa i nia te maha o te huiraatira o te ao nei, e te taiohia ra te mau mirioni melo i roto i te tahi atu mau hau emepera no Europa. Teie râ, e hope te Tamaˈi rahi Matamua na roto i te upootiaraa o te manaˈo here aiˈa. Te faataa ra o Paul Kennedy, orometua haapii aamu i te Fare haapiiraa tuatoru Yale, e: “I Europa, te tauiraa puai roa ˈˈe i te pae no te fenua e te pae no te ture, o te faraa mai ïa te hoê anairaa Hau nunaa — Polonia, Tchécoslovaquie, Auteteria, Hongrie, Yougoslavie, Finlande, Estonie, Lettonie e Lituanie — i roto i te mau fenua tei roto i mutaa ihora i te Hau emepera a te mau Habsbourg, a te mau Romanov aore ra a te mau Hohenzollern.”
I muri aˈe i te Piti o te tamaˈi Rahi, ua uˈana noa ˈtura teie huru, ua maraa taue noa hoi te manaˈo here aiˈa. I muri aˈe iho â râ i te afaraa o te mau matahiti 50, aita teie huru ohipa e nehenehe faahou e tauihia. Inaha, ua hope te anotau o na senekele e pae o te titauraa te mau nunaa no Europa ia faarahi i to ratou mana, i roto i te hohoˈa o te mau hau emepera aihuaraau tei huˈahuˈa roa, a maraa rahi noa ˈi te numera o te mau nunaa i Afirika, i Asia e i te pae Hitia o te râ no Ropu.
Ia au i te Buka parau paari apî beretane, “ua faahapa teie huru tereraa i te mau faataaraa o tei ohipa na i nia i te manaˈo politita i roto i na 2 000 matahiti na mua ˈtu”. Inaha “e tae roa mai i taua taime ra, ua titau noa na te taata e ia naeahia te faito e tano no te taatoaraa e te aifaitoraa no nia i te mau mea atoa, ma te faariro i te autahoêraa ei tapao te tia ia taeahia”, ua tuu te here aiˈa i te tapao i teie nei i nia i te mau taa-ê-raa i te pae o te nunaa. Maoti hoi i te turu i te au-maite-raa, ua faatupu oia i te amahamaharaa.
Te auri e te araea
E tapao tatou e i roto i ta ˈna faataaraa o te tii, te parau ra te Bibilia no nia i te avae e te mau manimani avae e “e auri te tahi pae e araea hoi te tahi pae”, e te na ô faahou ra oia e: “E amaha ïa taua basileia ra; (...) e riro i te etaeta tahi pae e parari tahi pae. (...) e ore râ ratou iho e ati te tahi e te tahi.” (Daniela 2:33, 41-43). Ua ite-papu-hia teie anoi-ore-raa i te taime a tupu ai te tiamâraa o te mau fenua aihuaraau, i to te here aiˈa faraa mai e i to te tahi mau fenua apî noaaraa mai i te puai. Te hee oioi noa ˈtura te ao nei i roto i te amahamaharaa i te pae politita.
Ia au i te hohoˈa o te mau avae e te mau manimani avae o te tii, tei hamanihia e te mau taoˈa fifi roa ia anoi, te auri e te araea, ua itehia te tahi mau faatereraa hoê pae auri (te mau hau haavî aore ra etaeta), te tahi pae araea (te mau hau mǎrû aˈe aore ra te mau hau manahune); aita hoi ratou i nehenehe e tahoê no te faatupu i te autahoêraa o te mau nunaa, inaha mai te reira iho â. Ma te faariro i teie huru tupuraa mai te hoê tapao o to tatou nei tau, te na ô ra te buka To tatou ao i nanahi ra, i teie nei mahana e no ananahi — Mai te matahiti 1800 e tae atu i te matahiti 2000 (helemani): “I te senekele XIX, mea puai roa te tiamâraa manahune i roto fatata i te mau nunaa atoa tei naeahia i te hoê faito teitei e, i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, mai te mea ra e e upootia roa te puai o te tiamâraa. (...) Maoti te orureraa hau rusia i te matahiti 1917, ua fa faahou maira te faatereraa haavî. Mai reira mai, te tapaohia ra te senekele XX na roto i te tupu-apiti-raa e te patoiraa te mana haavî e te hau manahune.” — Na matou e haapapu nei.
Te mana o te nunaa
E tapao atoa tatou e i roto i te faatereraa o ‘na manimani avae e hoê ahuru’, e titauhia te nunaa, “te taata atoa no te mau fenua”, ia apiti rahi atu â i roto i te mau ohipa a te hau faatere. Te haapapu ra anei te Aamu i teie parau i faaite-atea-hia mai? — Daniela 2:43.
Ua tui roa te roo o te hau manahune, aore ra faatereraa na te nunaa, i muri noa ˈˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, noa ˈtu e i roto i te mau matahiti 20 e 30, ua monohia oia e te faatereraa haavî i roto e rave rau mau fenua o te ao nei. I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua faatupu faahou atura te faatiamâraa i te mau fenua aihuaraau i te tahi mau hau manahune. I muri iho râ, i roto i te mau matahiti 60 e 70, ua rave ihora te tahi mau fenua aihuaraau tahito i te tahi mau huru faatereraa etaeta aˈe.
I to tatou nei senekele e XX, te itehia ra e te monohia ra te mau faatereraa hui arii e te mau faatereraa mana hoê na roto i te mau hau manahune. No nia i teie parau, ua faataa te vea Time i te matahiti i mairi aˈenei mai “te matahiti o te nunaa”, ma te faahiti i te mau tauiraa rahi politita i tupu i Europa Hitia o te râ. E, i te toparaa te patu no Berlin, ua papai te vea tamahana helemani Der Spiegel ei upoo parau papai orarahihia “Das Volk siegt” (“Ua upootia te nunaa”).
Te mau oreroraa parau rahi, mea iti roa râ te ohipa
I roto i te mau fenua atoa no te pae Hitia o te râ i reira ua titau te nunaa e ua noaa mai ia ˈna te tauiraa i te faanahoraa politita, ua titauhia te faanahoraa i te mau maitiraa tiamâ i nia i te ture o te mau pǔpǔ politita e rave rau. Ia au i to ratou huru i teie nei, ua fa mai te mau pǔpǔ politita i te senekele XIX i Europa e i Marite Apatoerau. Mai te afaraa o to tatou senekele, ua purara ratou na te ao atoa nei, e inaha, i teie mahana mea rahi aˈe ratou, mea puai aˈe e mea nahonaho maitai aˈe. Na roto i to ratou arai e na roto atoa i te arai o te mau taatiraa paruru i te feia rave ohipa, te mau pǔpǔ faahepo, te mau pǔpǔ paruru i te vahi nohoraa e te tahi atu mau taatiraa huiraatira e rave rau, te faaite ra te mana o te nunaa i to ˈna reo ma te puai e te pinepine tei ore i itehia aˈenei.
Teie râ, rahi noa ˈtu te mau taata o te faaô atu ia ratou i roto i te politita, rahi noa atoa ˈtu te fifi ia noaa mai i te autahoêraa politita. Na roto i te mau manaˈo e rave rahi e te mau faufaa taa ê e fa mai ai te mau hau haihai aˈe, te mau faatereraa tei ruuruuhia te rima e, noa ˈtu e mea aravihi roa ratou no te faataa i te mau oreroraa parau rahi, mea faufaa ore roa ta ratou ohipa e rave ra.
Mai te auri o te ore e anoi e te araea, te ite-atoa-hia ra e mea paruparu roa te anoiraa politita o te ao nei mai te matahiti 1914 mai â. Ei hiˈoraa, ua hope te anotau i reira e anihia ˈi te tauturu o te Atua no te faatere; inaha, teie ta te buka The Columbia History of the World e faataa ra: “E tia i te mau nunaa no te pae tooa o te râ ia tiaturi ia ratou iho, e mea na reira oia e ite ai e mea paruparu roa oia.”
E nehenehe anei e tiaturi e e maitai atu â te mau ohipa?
“No te aha teie mau huru tupuraa taa ê te tahi e te tahi, tera râ, te vai ra te hoê taairaa i rotopu ia ratou, e tupu ai i te hoê â taime i roto i te piti o te afaraa o te senekele XX? No te aha te ao nei e haamǎtaˈu-noa-hia ˈi i te mairi i raro i te anotau mau i reira te taata i haere ai i mua i te pae no te ite aravihi?” E tia mau â ia feruri i nia i teie mau uiraa i uihia e Georgie Anne Geyer. Teie râ, e nehenehe anei ta te hoê taata e pahono mai?
Tau ahuru matahiti i teie nei, ua faaite te buka The World Book Encyclopedia ma te oaoa e: “Mea rahi aˈe to tatou manuïaraa no te faatitiaifaro i to tatou mau fifi ia faaauhia i te tahi atu ui na mua ˈtu.” I teie mahana, i te omuaraa o te mau matahiti 90, e nehenehe anei e faaite i te manaˈo oaoa? ‘Oia’, o ta outou paha e pahono mai ma te faahiti i te hoperaa o te mau feiiraa i rotopu i te mau nunaa, te autahoêraa hau atu i rotopu i te pae Hitia o te râ e te pae Tooa o te râ, e tae noa ˈtu te mau haereraa i mua rahi i te pae no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi.
Ua faaite ê na mai te mau Papai i teie mau tauiraa. Inaha, e tapaohia te faatereraa a te Hitu o te Puai o te ao nei na roto i te haamauraahia te vauraa o te arii tei haapaohia no te tahoê i te mau nunaa (Apokalupo 17:11). E manuïa anei oia? Na te tuhaa 9 o teie mau tumu parau e pahono mai i teie uiraa.
[Nota i raro i te api]
a I roto i ta ˈna mau neneiraa o te 1 no febuare e tae atu i te 1 no tiunu 1988, ua tuatapapa Te Pare Tiairaa i te mau puai tataitahi o te ao nei ia au i te aamu bibilia.
b E ite outou i te mau haapapuraa bibilia i roto i te mau pene 16 e te 18 o te buka E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, neneihia i te matahiti 1984 (na roto i te reo tahiti) e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Parau iti faaôhia i te api 28]
“Te basileia i amaha e rave ia ˈna ihora, e pau ïa.” — Mataio 12:25.
[Parau iti faaôhia i te api 28]
“A tiarepu te mau [nunaa], a aueue ai te mau basileia.” — Salamo 46:6.