VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • mrt tumu parau 125
  • Umeumeraa poritita: Eaha ta te Bibilia i tohu?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Umeumeraa poritita: Eaha ta te Bibilia i tohu?
  • Tumu parau rau
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Umeumeraa poritita i “te pae hopea o te mau mahana”
  • Te tupu ra ta Daniela i tohu
  • E tupu ta Daniela i tohu i mua nei
  • Te mau haamaitairaa ia taa ia oe te parau tohu a Daniela
  • Eaha te haapii mai i te mau parau tohu Bibilia?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua no to tatou nei tau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Tuhaa 8: Te anoiraa politita o te auri e te repo araea haumi
    A ara mai na! 1990
Ite hau atu â
Tumu parau rau
mrt tumu parau 125
Te mau fare tahua a te hau Marite e te hau Beretane e na reva e tahirihiri noa ra i muri mai. Mea rahi te faahuehue ra i mua mai a afafa ˈi te fenua.

Umeumeraa poritita: Eaha ta te Bibilia i tohu?

I teie mahana, ua amahamaha roa te taata no te poritita. Inaha, aita ratou e farii ra i te mau ture o te taotia ra i to ratou oraraa. E ia faaite ratou i to ratou manaˈo, mea faahuehue ïa. Tae noa ˈtu te feia iriti ture e te tahi atu feia toroa, aita ratou e afaro ra e eita hoê pae e tuu. No reira e tupu ai te umeumeraa poritita, a fifi atu ai te tereraa o te mau ohipa a te hau fenua.

O te umeumeraa e tupu ra i Marite e i Beretane ta tatou e tapao mai. No te aha? No te mea ua tohu te Bibilia i te reira, e i tera area taime, e haa mai te faatereraa a te Atua no te faatitiaifaro i te mau mea atoa i te fenua nei.

Umeumeraa poritita i “te pae hopea o te mau mahana”

Te faahiti ra te Bibilia i te hoê parau tohu faahiahia roa i roto i te buka a Daniela. Ua faaite hoi te Atua “eaha te tupu i te pae hopea o te mau mahana,” oia hoi e taui roa te oraraa o te taata a muri aˈe.—Daniela 2:28.

Mea na roto i te hoê moemoeâ to te Atua faaiteraa i teie parau tohu i te arii o Babulonia. E tiapai tii auro, ario, veo, auri e te araea ta te arii i ite. I muri iho, ua faataa te peropheta Daniela e te faahohoˈa ra tera tii mai te upoo mai haere roa i te avae ra, i te mau hau puai e tia mai te tahi i muri mai i te tahi i te roaraa o te aamu o te taata.a I te pae hopea, e huˈahuˈa roa taua tii ra i te hoê mato, o te faahohoˈa ra i te hoê faatereraa, aore ra Faatereraa arii, ta te Atua i haamau.—Daniela 2:36-45.

Mai tei tohuhia, e mono te Faatereraa arii a te Atua i te taatoaraa o te mau faatereraa a te taata. No taua Faatereraa arii ra i haapii ai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, mai teie: “Ia tae mai ta oe Faatereraa arii.”—Mataio 6:10.

Ihea râ i roto i tera parau tohu te faaiteraahia e tupu te umeumeraa poritita? A tapao na “e auri anoihia i te araea” te avae o te tii. (Daniela 2:33) Te avae anaˈe mai tera to ˈna hamaniraa. Inaha, e auro te upoo, e ario te ouma e te rima, e veo te opu e na huha, e auri te ate avae. Te auraa ïa, e tia mai te hoê hau puai mea taa ê roa i te tahi atu mau hau puai. Teie te tatararaa o te parau tohu a Daniela:

“E mai te avae i raro e te mau manimani ta oe i ite, e araea e e auri, e amaha atoa taua faatereraa arii ra. E itehia râ maa paari o te auri i roto, mai ta oe i ite i te auri anoihia i te araea. E mai te mau manimani avae e auri e e araea, e riro taua faatereraa arii ra i te puai, i te paruparu atoa râ. Mai te auri i anoihia i te araea ta oe i ite, e anoi atoa ratou i te nunaa. E ore râ raua e ati te tahi i te tahi, mai te auri e ore e piri i te araea.”—Daniela 2:41-43.

Ia au i teie parau tohu, e faaruru te hau puai tei faahohoˈahia i te avae o te tii i te umeumeraa poritita. Inaha, e paruparu taua faatereraa puai ra i to ˈna nunaa noa iho â.

Te tupu ra ta Daniela i tohu

Te avae o te tii, o te hau puai rahi roa ˈˈe ïa e faatere ra i teie mahana, oia hoi te hau puai Beretane Marite o te haa amui ra. Na te aha e haapapu mai ra?

I te mea “e auri e e araea” te avae o te tii, e ere roa ˈtu ïa mea pautuutu. (Daniela 2:42) I teie mahana, te paruparu noa ˈtu ra te hau fenua Marite e te hau fenua Beretane. Inaha mea amahamaha to raua iho nunaa. Ei hiˈoraa, te tupu ra te faahuehueraa i rotopu noa i te huiraatira o na fenua. E faahuehue hoi te taata ia faaturahia to ratou mau tiaraa. Tae noa ˈtu te mau tia ta ratou i maiti, aita ratou e afaro ra te tahi e te tahi i nia e rave rahi tupuraa. No te mea ua amahamaha te nunaa o na hau fenua e piti, eita ïa e tupu i te tahi taime ta raua i opua e rave.

E hoa rahi o Marite raua Beretane

Mai to raua iho â aro-amui-raa i te enemi i te roaraa o te Tamaˈi rahi matamua, mea hoa roa te fenua Marite e te fenua Beretane. Ua piri roa ˈtu â raua i to raua tahoêraa no te mau ohipa poritita, te faanavairaa faufaa e no te aro i te enemi.

  • “O te fenua Beretane te hoa rahi roa ˈˈe o te fenua Marite.”—Faatereraa hau Marite o te mau ohipa i te ara.

  • “Mea faufaa roa ino to raua auhoaraa. Mea puai aˈe te reira i na mua ˈˈe.”—Keir Starmer, faatere hau nui no Beretane.

  • “Ua tu te manaˈo o te hau Beretane e te hau Marite i nia i te mau tupuraa faufaa atoa o to tatou nei tau.”—Antony Blinken, papai parau a te hau Marite.

Te tia noa ra te feia faahuehue ati aˈe i te avae o te tiapai tii o ta Daniela parau tohu. Te afafa ra te fenua.

Te mau faatereraa tei tohuhia i roto i te Daniela pene 2

E hiˈo mai â tatou i te auraa o te tahi mau tuhaa o te parau tohu a Daniela, e te tupuraa o te reira i teie mahana:

Parau tohu: “E amaha . . . taua faatereraa arii ra. E itehia râ maa paari o te auri i roto.”—Daniela 2:41.

Auraa: Noa ˈtu te amahamaha i roto noa i ta raua iho faatereraa, e nuu faehau puai roa ta te fenua Marite e ta te fenua Beretane. E nehenehe ïa ta raua e haa ma te puai mau mai te auri ra te huru.

Tupuraa

I 2023, ia amuihia te mau haamâuˈaraa no te mau nuu faehau a te fenua Marite e te fenua Beretane, mea rahi aˈe ïa i te mau haamâuˈaraa a na 12 fenua i muri mai ia raua.—Stockholm International Peace Research Institute.

“Te ohipa amui ra o Beretane e o Marite no te paruru i to raua fenua, . . . o te amuitahiraa puai roa ˈˈe ïa i rotopu e piti fenua o tei nuu roa i mua. . . . E haa amui matou, e turu matou te tahi i te tahi, e aro amui matou.”—Strategic Command, Faatereraa hau o te mau nuu no Beretane, Eperera 2024.

Parau tohu: “E mai te mau manimani avae e auri e e araea, e riro taua faatereraa arii ra i te puai, i te paruparu atoa râ.”—Daniela 2:42.

Auraa: E nuu faehau puai iho â ta raua. Noa ˈtu râ, ua taotiahia ta Marite e ta Beretane e nehenehe e rave no ta raua hoi huru faatereraa. Inaha, ia ore te rahiraa o te huiraatira e afaro no nia i te tahi ohipa, e taupupu ïa te mau opuaraa a taua na hau fenua ra.

Tupuraa

“No te mau amahamaharaa poritita i te fenua Marite, mea fifi ïa no taua hau fenua ra ia horoa na to te ao atoa i ta ˈna i fafau na, oia hoi te oraraa hau aore ra te tapihooraa, ta te tahi ïa mau aivanaa poritita e parau ra.”—“The Wall Street Journal.”

“Ua painu roa te mau tia poritita i Beretane no te mea ua rahi roa ino te umeumeraa poritita i ǒ ratou. Aita ˈtura ïa i haere i te mau tia faatere ia rave i te tahi mau tauiraa no te tauturu i te huiraatira.”—Institute for Government.

Parau tohu: “E anoi atoa ratou [te faatereraa] i te mau taata rii atoa. E ore râ raua e ati te tahi i te tahi.”—Daniela 2:43, nota.

Auraa: E nehenehe te feia riirii e faahiti i to ratou manaˈo no nia i to ratou hau fenua. Tera noa râ, eita te feia toroa aore ra te feia maiti e au mai.

Tupuraa

“I teie mahana, e maˈeˈe te rahiraa o te taata Marite i te poritita e te mau tia poritita.”—Pew Research Center.

“A 50 matahiti aˈenei, mea tiaturi roa na to Beretane i to ratou mau tia faatere e tia poritita. I teie nei râ, ua iti roa mai ïa.”—“National Centre for Social Research.”

E tupu ta Daniela i tohu i mua nei

Mai ta Daniela i tohu, o te fenua Marite e te fenua Beretane te hau puai rahi i te taime e mono ai te Faatereraa arii a te Atua i te taatoaraa o te mau faatereraa a te taata.—Daniela 2:44.

Mai tei tohuhia i roto i te buka Apokalupo, i reira atoa “te mau arii atoa o te fenua nei” e haaputuputuhia ˈi no te aro i te Atua ra o Iehovab no te tamaˈi o Aramagedo, “te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Manahope.” (Apokalupo 16:14, 16; 19:19-21) I taua tamaˈi ra ïa e haamou ai Iehova pauroa te mau faatereraa taata. Aita ïa hoê aˈe mea e toe mai i te mau hau puai tei faahohoˈahia i te tii o ta Daniela parau tohu.

No te ite atu â, a hiˈo i te tumu parau “Eaha te tamaˈi o Aramagedo?”

Te mau haamaitairaa ia taa ia oe te parau tohu a Daniela

Te tupu nei iho â te mau umeumeraa poritita i Marite e i Beretane, mai ta te Bibilia i tohu. Te haapiiraa mai i teie parau mau, e nehenehe ïa ta oe huru hiˈoraa i te mau tupuraa na te ao nei e taui.

  • E taa ia oe no te aha Iesu i parau ai i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaô i roto i te mau ohipa poritita a teie nei ao. (Ioane 17:16) E taa atoa ia oe no te aha Iesu, ta te Atua i maiti ei arii no ta ˈna Faatereraa arii, i na ô: “E ere ta ˈu Faatereraa arii no teie nei ao.”—Ioane 18:36.

  • E itoitohia oe i te iteraa e fatata te Faatereraa arii a te Atua i te taui i te mau mea atoa, e i te horoa mai i te mau haamaitairaa faahiahia roa, mai ta te Atua i fafau.—Apokalupo 21:3, 4.

  • Eita oe e uiui faahou eaha te tupu i mua nei, eita atoa oe e haapeapea faahou aˈunei te fenua e mou ai i te mau umeumeraa i rotopu i tera e tera nunaa.—Salamo 37:11, 29.

Ia au i ta Daniela i tohu, o te hau Beretane Marite tei faahohoˈahia i te avae o te tii, te hau puai rahi hopea i te fenua nei. I muri mai, e faatereraa tia roa te haa mai te raˈi mai, oia hoi te Faatereraa arii a te Atua.

No te ite atu â eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave no te huitaata, a mataitai i te video Eaha te Basileia o te Atua?

Teihea hau puai ta te parau tohu a Daniela e faataa ra?

E pae hau puai tei faahohoˈahia i te tii o te Daniela pene 2, ua turu aore ra ua rave ino ratou i te nunaa o te Atua. Teie ïa:

Te tiapai tii mai tei faataahia i roto i ta Daniela parau tohu.
  • Ua faahohoˈahia te hau Babulonia i te upoo auro.—Daniela 2:32, 36-38.

  • Ua faahohoˈahia te hau Medai Peresia i te ouma e te rima ario.—Daniela 2:32, 39.

  • Ua faahohoˈahia te hau Heleni i te opu e te huha veo.—Daniela 2:32, 39.

  • Ua faahohoˈahia te hau Roma i te ate avae auri.—Daniela 2:33, 40.

  • Ua faahohoˈahia te hau Marite Beretane i te avae auri anoihia i te araea.—Daniela 2:33, 41-43.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Teihea hau puai ta te parau tohu a Daniela e faataa ra?”

b O Iehova te iˈoa o te Atua. (Salamo 83:18) A hiˈo i te tumu parau “O vai o Iehova?”

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono