Te faatereraa taata nei te taime hiˈopoaraa
Tuhaa 4: “Matou, te nunaa”
Faatereraa manahune: Faatereraa na te nunaa, i reira oia e faaohipa ˈi i to ˈna mana oia iho aore ra na roto i te arai o te mau tia maitihia.
“MATOU, TE NUNAA Marite (...) te faaoti nei matou e te haamau nei matou i teie haapueraa ture.” Ua tano maitai teie mau parau matamua o te omuaraa parau o te haapueraa ture marite, inaha, ua hinaaro te mau metua tumu ia riro te Fenua Marite ei faatereraa manahune. No roto mai te parau “démocratie” [manahune] i te hoê parau heleni oia hoi te auraa “faatereraa a te nunaa”, ua faataa râ o Abraham Lincoln, 16raa o te peretiteni no te Fenua Marite, i teie parau mai te “faatereraa a te nunaa, na te nunaa, no te nunaa”.
Te teoteo nei o Heleni, te pii-pinepine-hia nei hoi te pu o te hau manahune, no te mea ua faaohipa-ê-na-hia te hau manahune i roto i to ˈna mau oire-hau, i Ateno iho â râ, e pae senekele hou to tatou nei tau. Teie râ, mea taa ê te huru o te hau manahune i taua tau ra e to teie nei mahana. A tahi, e tuhaa rahi to te mau melo huiraatira heleni i roto i te faatereraa o te oire. E mau melo anaˈe te mau tane atoa no te hoê apooraa o te haaputuputu na i roto i te matahiti no te tuatapapa i te mau fifi o taua taime ra. Mea na roto noa i te hoê maitiraa o te pae rahi e faaotihia ˈi te huru faatereraa i te oire, aore ra polis.
Area te mau vahine ra, te mau tîtî e te feia ěê, aita roa ˈtu ïa to ratou e tiaraa i te pae politita. No reira, ua riro te hau manahune no Ateno ei hau feia teitei no te mea na te tahi noa tuhaa taata e fanaˈo ra i teie huru hau. Inaha, i rotopu paha e 50 e tae atu i te 80% o te huiraatira o te ore roa ˈtu e faatiahia ia faaite i to ratou manaˈo.
Teie râ, ua faaitoito teie huru faatereraa i te tiamâraa i te pae no te faaiteraa i te parau, no te mea e tiaraa to te melo huiraatira atoa i faatiahia ia maiti no te faaite i to ˈna mau manaˈo hou e ravehia ˈi te mau faaotiraa. Aita te mau toroa politita i faataa-noa-hia no te tahi pǔpǔ taata teitei, tera râ, e nehenehe e horoahia ˈtu na te mau huru tane atoa o te huiraatira. Ua faanaho-atoa-hia te hoê ravea hiˈopoaraa ia ore te tahi feia aore ra te tahi pǔpǔ e faaohipa i te mana haavî.
“Mea teoteo roa na te feia no Ateno iho ta ratou faatereraa manahune, o ta te taata tuatapapa aamu ra o D. Heater e parau ra. I to ratou manaˈoraa, ua piri roa ˈtu â ratou i te faito faahiahia roa ˈˈe e te huru tia roa maoti hoi i raro aˈe i te hoê faatereraa hui arii aore ra te hoê faatereraa hui mana.” Mai te mea ra ïa e te haamata maitai ra te faatereraa manahune.
Ua haere te hau manahune i rapaeau i to ˈna pu
Taa ê atu i te mea e faaohipahia ra i roto i te tahi mau oire marite no Nouvelle-Angleterre e i roto i te tahi mau tuhaa fenua helevetia, aita faahou te hau manahune tumu, oia hoi te hau manahune e faaterehia e te nunaa iho. Inaha, e navai noa ia hiˈo i te faito o te mau fenua apî e te mau mirioni taata e ora ra i reira no te ite e eita roa ˈtu teie huru faatereraa e nehenehe e faaohipahia. Hau atu, i roto i teie nei ao arepurepu, ehia rahiraa melo huiraatira o te nehenehe e horoa e rave rahi hora no te tuatapapa i te mau uiraa politita?
Ua paari te hau manahune, tera râ, ua rau te huru o te mau manaˈo, no reira, ua rau atoa ïa to ˈna huru. Mai ta te vea Time e faaite ra, “eita e nehenehe e vahi i te ao nei na roto e piti tuhaa: te hau manahune i te hoê pae e te hau e ere i te manahune i te tahi atu pae. I roto i te mau nunaa e parauhia ra e hau manahune, e rave rahi mau faito e itehia ra i te pae no te tiamâraa o te taata tataitahi, te huru-rau-raa e te mau tiaraa o te taata, e oia atoa, i roto i te mau faatereraa haavî, te vai ra te mau faito taa ê o te haavîraa”. Teie râ, te titauhia ra i te hoê faatereraa manahune ia paruru oia i te tahi mau faufaa tumu, mai te tiamâraa o te taata, te aifaitoraa, te faaturaraa i te mau tiaraa o te taata e te parau-tia maoti te ture.
Ua mono mai te hau manahune maoti te mau tia maitihia e te nunaa, i te hau manahune a te nunaa iho no mutaa ihora. Te itehia ra teie faanahoraa na roto i te haamauraahia te hoê pǔpǔ iriti ture hoê aore ra e piti Piha, te vai ra i roto te mau melo i maitihia e te nunaa aore ra i faatoroahia na roto i te tahi atu ravea. Te hopoia a teie mau depute o te maitiraa ïa i te mau ture e ohipa no te maitai o te nunaa o ta ratou e tia ra.
I te tau Moyen Age ra [mai te senekele V e tae atu i te senekele XV] to te hau manahune maoti te mau tia maitihia e te nunaa, haamataraa i ta ˈna ohipa. I te mau senekele XVII e te XVIII, ua horoahia ˈtura te hoê faufaa rahi atu â i te mau faanahoraa o te senekele XIII mai te Pǎpa Ture Rahi e te Apooraa beretane, e oia atoa i te mau tatararaa politita no nia i te aifaitoraa i rotopu i te mau taata, te mau tiaraa natura e te mana teitei o te nunaa.
I roto i te piti o te afaraa o te senekele XVIII, ua ô roa mai te parau ra “hau manahune” i roto i te reo matauhia. Teie râ, aita te mau manaˈo patoi atoa i moe ê. Teie ta te Buka parau paari apî beretane e papai ra: “Ua peapea atoa hoi te manaˈo o te feia iho i haamau i te haapueraa ture a te Fenua Marite no 1787 i te iteraa ˈtu i te nunaa taatoa i te rave-atoa-raa i te tahi tuhaa i roto i te oraraa politita. Ua faaau te hoê o ratou o Elbridge Gerry, i te hau manahune mai ‘te ati politita riaria roa ˈˈe’.” Teie râ, aita te reira i tapea i te mau taata mai te taata Beretane ra o John Locke ia tamau noâ i te faaite e e tia i te hoê faatereraa ia riro ei hohoˈa no te hinaaro o te nunaa, nunaa o ta ˈna i parau e mea moˈa to ˈna mau tiaraa natura.
Te mau repubilita
E rave rahi mau hau manahune, e mau repubilita anaˈe ïa, oia hoi, te mau faanahoraa e faaterehia e te hoê raatira a te Hau e ere i te hoê arii, e peretiteni râ. Hoê o te mau repubilita matamua o te Aamu, o Roma tahito ïa. Noa ˈtu e ua taotiahia te hau manahune, ua vai noa mai teie repubilita hau atu i te 400 matahiti hou oia e vaiiho atu ai i te parahiraa no te tahi huru faatereraa arii e no te Hau emepera roma.
I teie mahana, o te hau repubilita, te huru faatereraa parare roa ˈˈe. I nia i na 219 faatereraa e faanahoraa a te ao nei i tapaohia i roto i te hoê buka faahororaa no 1989, ua itehia e 127 repubilita. E ere teie mau repubilita atoa i te mau hau manahune e faaohipa ra i te mau tia o te nunaa, no te mea ua rau te huru o te mau hau repubilita.
Ua riro vetahi mai te mau faanahoraa hoê, oia hoi te auraa e te faaterehia ra ratou na te hoê pu faatere puai. Area vetahi ra, e mau autahoêraa hau ïa, inaha, tei roto te mana i te rima o te hoê faatereraa e piti faito. Mai ta to ratou iˈoa e faaite ra, tei roto te mau Etats-Unis d’Amérique (Fenua Marite) i teie nei faanahoraa, tei parauhia ‘fédéralisme’ [oia hoi te vai ra te pu o te faatereraa a te Hau rahi tei tatuhaahia na roto i te tahi atu mau hau te vai ra ta ratou iho faatereraa]. Te haapao ra te faatereraa a te fenua i te mau faufaa o te nunaa taatoa, area te faatereraa o te hau tataitahi ra, e haapao ïa oia i te mau ohipa no to ˈna iho vahi. Oia mau, e rave rahi mau taa-ê-raa i roto i teie faanahoraa rahi.
Te faanaho nei te tahi mau repubilita i te mau maitiraa tiamâ. E nehenehe atoa to ratou mau melo huiraatira e maiti i rotopu e rave rahi mau pǔpǔ politita e te mau tia politita. I roto i te tahi atu mau repubilita, te manaˈohia ra e ere teie mau maitiraa tiamâ i te mea titauhia, inaha, e nehenehe te hinaaro i te hau manahune o te nunaa e faatiahia na roto i te tahi atu mau ravea, ei hiˈoraa, na roto i te faaitoitoraa i te tahoêraa i te faturaa o te mau ravea faahoturaa. Te itehia ra hoi te hoê hiˈoraa i roto i te mau Heleni o te Tau tahito, inaha, aita ratou e rave na i te mau maitiraa tiamâ. E tuuhia te kelero no te maiti i te feia faatere e e tapea noa ratou i to ratou toroa no te hoê aore ra e piti matahiti. Ua faahapa o Aristote i te mau maitiraa no te mea, ia au i to ˈna manaˈo, na roto i te maitiraa i te feia “aravihi roa ˈˈe”, e faaô mai ïa te mau maitiraa i te mau tuhaa o te faatereraa hui mana. Inaha, mea titauhia hoi ia riro te hau manahune ei faatereraa na te nunaa taatoa, eiaha noa râ na te feia “aravihi roa ˈˈe”.
Te hoê mana hau aˈe taotiahia?
I Ateno tahito atoa, te vai ra te feia patoi i te hau manahune. Aita o Platon i farii i te reira. I to ˈna hiˈoraa, mea paruparu te faatereraa manahune no te mea ua horoahia ˈtu i roto i te rima o te feia taa ore o te hema ohie noa na roto i te mau parau rii haavarevare a te feia politita faahema i te nunaa. No Socrate, ua riro noa te hau manahune ei faatereraa na te nunaa haehaa. Area o Aristote ra, te toru o te philosopho rahi heleni, ua parau oia, ia au i te buka Aamu o te huru manaˈo politita (beretane), e “rahi noa ˈtu te hoê hau manuhune i te riroraa ei hau na te nunaa, rahi noa atoa ˈtu oia i te faaterehia e te nahoa taata, (...) e i te pae hopea e ino roa oia e riro roa mai ei faatereraa haavî”.
Ua faaite atoa te tahi atu mau taata i teie mau huru manaˈo feaa. Ua parau o Jawaharlal Nehru, faatere hau matamua tahito no Inidia, e mea maitai te hau manahune, tera râ, ua faahuru ê rii oia i to ˈna tiaraa i te na ôraa e: “Te na reira nei au i te parau no te mea mea ino roa ˈtu â te tahi atu mau faanahoraa.” I to ˈna aˈe pae, teie ta William Inge, taata faaroo e papai buka beretane, i papai: “Ua riro te hau manahune ei huru faatereraa e nehenehe e parauhia e, e ere i te mea maitai, teie râ, e ere i te mea ino roa ia faaauhia i te tahi atu huru faatereraa.”
E rave rahi mau vahi paruparu to te hau manahune. A tahi, ua taaihia to ˈna manuïaraa i nia i te fariiraa o te taata ia tuu i te mau maitai o te taatoaraa na mua ˈˈe i to ratou iho. E titauhia paha ia turu i te mau faanahoraa i te pae no te tute aore ra te tahi atu mau ture maitatai no te taatoaraa o te nunaa, teie râ, mea au ore roa no te taata tataitahi. Inaha, te itehia ra hoi e mea varavara roa teie huru haapaeraa, i rotopu atoa hoi i te mau nunaa hau manahune parauhia kerisetiano.
Ua faataa o Platon i te tahi atu vahi paruparu. Ia au i te buka Aamu o te huru manaˈo politita, ua faahapa oia i “te taa ore e te aravihi ore o te feia politita, te ati o te mau hau manahune”. E rave rahi feia tuatapapa i te politita o te peapea nei i te mea e mea fifi roa ia itea mai i te feia aravihi no te rave i te toroa i roto i te faatereraa. Inaha, e feia aravihi ore roa hoi te feia i maitihia i te pae no te ohipa politita. Hau atu, ia hiˈohia te tiaraa faufaa roa o te afata teata i teie mahana, e nehenehe te hoê taata e titau ra i te toroa e noaa i te mau reo eiaha na roto i to ˈna aravihi ei taata faatere, na roto râ i to ˈna huru rapaeau aore ra to ˈna haviti.
Ua riro atoa te taere ei tuhaa paruparu o te mau hau manahune. E navai noa i te hoê faatere haavî ia horoa i te mau faaueraa, e e rave-oioi-noa-hia to ˈna hinaaro. I roto râ i te hoê hau manahune, i te tahi mau taime, e taerehia te mau opuaraa na roto i te mau aparauraa hopea ore. Oia mau, mea maitai roa paha ia tuatapapa hohonu i te tahi mau tumu parau e aimârôhia ra. Teie râ, mai ta Clement Attlee, faatere hau matamua tahito no te fenua Beretane, i parau i te hoê mahana, “te hau manahune, o te faatereraa ïa na roto i te aparauraa, tera râ, e manuïa te reira, mai te peu noa e e faaea te nunaa i te paraparau”.
E noa ˈtu e e mamû te nunaa, e ere noa i te mea papu e ua tuea iho â te mau opuaraa e faaotihia i te hinaaro o te nunaa. Eaha te mau tiaturiraa ta te mau depute e faaite ra na roto i ta ratou mau maitiraa? To te rahiraa o ta ratou feia maiti aore ra to ratou iho? Aore ra te tamata ra anei ratou i te pee ma te ore e faarahi i te parau i te opuaraa e faataahia e ta ratou pǔpǔ politita?
Te faarirohia nei te manaˈo o te hau manahune no nia i te hoê ravea hiˈopoaraa no te arai i te ohipa tia ore ei manaˈo maitatai roa. Tera râ, aita roa ˈtu teie ravea i manuïa. I te matahiti 1989, ua faaite tahaa te vea Time i te “ohipa tia ore i roto i te faatereraa taatoa”, ma te faaau i te hoê o te mau faatereraa manahune rahi roa ˈˈe o te ao nei mai te hoê “tuputupua rahi, aravihi ore e te paruparu”. Teie ta te peretiteni o te hoê taatiraa i faatupuhia i te afaraa o te mau matahiti 80 no te hiˈopoa i te mau haamâuˈaraa a te tahi atu faatereraa i parau: “Mea ino roa te faanahoraa o te faatereraa.”
No teie mau tumu atoa e te tahi atu â, mea fifi roa ia faariro i te hau manahune ei faatereraa faahiahia roa ˈˈe. Mai ta John Dryden, rohipehe beretane no te senekele XVII, i faaite, mea papu roa e “mai te peu e e hape te hoê pǔpǔ taata rahi, e hape atoa te hoê pǔpǔ taata haihai”. Noa ˈtu to ˈna etaeta, ua tano roa te parau a te papai buka marite ra o Henry Miller: “E aratai te matapo i te matapo. Tera te eˈa o te hau manahune.”
Te haere tia ˈtura anei oia i to ˈna pau?
Ua hau atu te turu i horoahia na te hau manahune i te senekele XX i te tahi atu anotau. Te haapapu ra hoi te mau orureraa hau i tupu aˈenei i Europa Hitiaa o te râ i te reira. Teie râ, “ua paruparu roa te hau manahune tiamâ i teie mahana”, o ta te papai vea o James Reston i papai tau matahiti i teie nei. No Daniel Moynihan, “e ere te hau manahune tiamâ i te hoê huru manaˈo o te haere atura i nia”, e “mai te mea ra e te moe ê atura te mau hau manahune”. Ia au i te taata tuatapapa aamu ra o Alexander Tyler, eita te hoê faatereraa manahune e nehenehe e vai tamau noa no te mea “ia tae i te hoê taime, e topatari roa oia no te tahi faatereraa ino i te pae no te tute”. Oia mau, eita e nehenehe e farii i teie manaˈo.
Noa ˈtu eaha te huru, te haaparare noa ra te hau manahune i te manaˈo i fa mai i te ô i Edene ra i to te mau taata maitiraa e ora ia au i to ratou iho hinaaro, ma te faarue i te mau eˈa o te Atua. Ua riro oia ei tapao teitei i roto i te faatereraa taata nei, i te mea e te titau ra oia, ia au i te manaˈo e faataahia ra, ia amui pauroa mai te taata i roto i te oraraa politita. Teie râ, ua hape roa te parau latino ra Vox populi, vox Dei — “reo o te nunaa, reo o te Atua”. No reira, te feia e turu nei i teie huru faatereraa taata nei oia hoi te hau manahune, e tia ïa ia ratou ia faaineine i te amo i te hopoia o ta ˈna ohipa e faatupu. — Hiˈo Timoteo 1, 5:22.
Mea tano roa teie parau mai te matahiti 1914 mai â iho â râ. I taua matahiti faufaa mau ra, ua haamau te Atua i to ˈna mana na roto i te hoê huru taa ê roa. I teie mahana, ua ineine roa To ˈna Basileia mesia i te faatitiaifaro i te mau ohipa o te fenua nei. No te mau huru faatereraa taata nei atoa — e tae noa ˈtu i te mau hau manahune —, ua tae mai te taime hiˈopoaraa. E faito-atoa-hia te feia atoa e turu i te hoê o teie mau faatereraa i nia i te faito o te haavaraa parau-tia a te Atua. — Daniela 2:44; Apokalupo 19:11-21.
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
“E ere tei te taata iho to ˈna haerea.”— Ieremia 10:23.
[Tumu parau tarenihia i te api 30]
“E hape a te taata i te eˈa, e e mea tia ïa i to ˈna manaˈo, o te hopea râ o taua eˈa ra, o te pohe ïa.” — Maseli 14:12.
[Hohoˈa i te api 29]
Te feia e turu nei i teie huru faatereraa taata nei oia hoi te hau manahune, e tia ïa ia ratou ia faaineine i te amo i te hopoia o ta ˈna ohipa e faatupu.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 27]
U.S. National Archives photo