Te papai mai nei te feia taio
Te mau potii apî tei hapû E tia ia ˈu ia faaite atu i to ˈu faahiahia no te mau aˈoraa maitatai roa o ta outou e horoa ra i roto i te tumu parau no nia i te mau potii apî tei hapû (8 no me 1990). Ua fanau vau i ta ˈu tamahine i te 16raa o to ˈu matahiti. Ua farii to ˈna metua tane e ia faaipoipo mâua, tera râ, ua faaite papu maitai mai to ˈu mau fetii e mea apî roâ vau, e ua tauturu maira oia ia ˈu e tae roa ˈtu i te taime i taeahia ˈi ia ˈu i te faito matahiti no te faaipoipo. Tau matahiti i muri iho, ua haamata ˈtura vau i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I teie mahana, te tavini nei ta ˈu tamahine ma te taime taatoa. Te oaoa nei au i te mea e aita vau i haamarua i ta ˈu tamarii e aita atoa vau i faaipoipo oioi noa!
L. B., Fenua Marite
Ua peapea roa vau i to ˈu taioraa e noa ˈtu e e nehenehe ta te mau metua faaamu e tauturu rahi i te hoê tamarii i te pae materia, o te mau metua mau anaˈe te nehenehe e horoa ˈtu i te here e te aroha no ˈna. Ua faaamu vau i te hoê tamarii e i to ˈu manaˈoraa, ua riro te faaamuraa i ta mâua tamaiti iti i roto i te mau eˈa o Iehova ei haamatairaa taa ê mau.
C. R., Repubilika tooa o te râ no Helemani
Mai te peu e aita teie tumu parau i taa-maitai-hia, te faaite atu nei ïa matou i to matou manaˈo tatarahapa. E rave rahi mau metua faaamu teie e rave nei i te hoê ohipa maitatai roa na roto i te horoaraa na ta ratou mau tamarii te here e te tauturu o ta ratou e hinaaro ra. Te faataa ra teie tumu parau i te ohipa e tupu ahiri e aita te hoê tamarii faaamu e haapiihia ia au i te mau faaueraa tumu kerisetiano. I roto i teie huru tupuraa, eita e tia i te hoê potii faaipoipo-ore-hia ia manaˈo e aita hoê aˈe mea ta ˈna e nehenehe e horoa ˈtu na ta ˈna tamarii. E nehenehe oia e rave ia ˈna e e haapii ia ˈna ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e e horoa ˈtu i to ˈna here, e mau mea faufaa roa ˈˈe hoi te reira i te mau maitai materia. — Te feia nenei.
E pae huru feruriraa hape Mauruuru no ta outou tumu parau (8 no me 1990). Ua faaara oia i to ˈu feruriraa e ua faaohipa atoa vau i teie tumu parau no te tauturu i te tahi atu mau taata ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te hoê huru feruriraa tia e te mau parau rii faufaa ore e te haavare.
R. C., Italia
Dinosaures Ua itehia te faufaa o te mau tumu parau no nia i te mau dinosaures (8 no febuare 1990) i roto i to matou fenua, i reira mea rahi roa te taata e tiaturi nei i te tupu-noa-raa te mau mea ma te poiete-ore-hia. Ua piahia A ara mai na! no te taime matamua i roto i to matou fenua i teie matahiti. Te taio nei matou i te numera tataitahi ma te oaoa rahi.
F. C., Tchécoslovaquie
Te faainohia nei te ururaau haumi Ua hapono atu vau i te numera no nia i te ururaau haumi (8 no mati 1990) i te Pu maimiraa no Beresilia e haapao ra i te natura e te faaapîraa i te mau faufaa a te natura. Teie te pahonoraa i faataehia mai: “Te haamauruuru nei matou ia oe i to oe haponoraa mai i te vea A ara mai na! no nia i te vavahiraahia te ururaau. Te hinaaro atoa nei matou e haapopou ia outou no to outou itoito e te faito teitei o teie vea, o te tauturu mau â i te taata ia haapao i te faufaa o te natura.”
C. S., Beresilia
Te hoê ao aita e mauhaa faahou Ua peapea roa vau i te taioraa i ta outou mau tumu parau hopea nei no nia i te mau mauhaa tamaˈi (8 no me 1990). No te haapapu i te parau ra e e apeehia te maraaraa o te mau mauhaa e te hoê maraaraa o te feia pohe, ua faaite outou i te tahi mau hiˈoraa e te mau faahitiraa parau o te faataa ra i te hoê manaˈo hape roa. Ei hiˈoraa, te papai ra outou e tei te fenua Helevetia te faito teitei roa ˈˈe o te feia e mauhaa ta ratou i Europa, tera râ, aita outou e faahiti ra e, ua noaa atoa i teie fenua, te faito iti roa ˈˈe i te pae no te ohipa ino e te ohipa taparahi taata i roto i te ao nei. I to ˈu manaˈoraa, ia parau outou e na te mau mauhaa te hape mai te peu e te rave nei te tahi mau taata ino i te mau ohipa tia ore, ua hape roa ïa outou.
K. C., Fenua Marite
Mauruuru roa no ta oe mau parau. Peneiaˈe paha, ua tia ia matou ia faahiti i te parau maramarama aˈe i to matou faaiteraa i te tahi mau numera e faatupu nei hoi i te mau aimârôraa. Teie râ, aita teie mau tumu parau i turu i te hoê tiaraa politita i te pae no te mau ture no nia i te mau mauhaa, tera râ, ua faaite ratou i te haamauraahia “te hoê ao aita e mauhaa faahou” i raro aˈe i te faatereraa o te Basileia o te Atua. A tiai noa ˈtu ai i taua taime ra, te vaiiho nei te mau kerisetiano e ia arataihia ratou e te mau faaueraa e vai ra i roto i te Isaia 2:4 e te Mataio 26:52. — Te feia nenei.