Te mau taurearea i teie mahana—Nafea ia faaruru i te mau matahiti 1990
NOVEMA 1985. Ua haaputuputu te mau tia no 103 fenua i te pu a te mau Hau amui no te faaineine i “te hoê tabula rahi no nia i te mau fifi o te ui apî o te ao nei.” — Vea a te mau Hau amui.
E pae matahiti i muri iho, te itehia ra e mea ino roa ˈtu â te mau fifi o te mau taurearea. Te mau amahamaharaa politita, te ereraa i te pae no te moni e te mau tauiraa hopea ore o te mau faufaa, ua faaino teie mau mea atoa i te mau tutavaraa maitatai ta te mau faatereraa i rave amui no te tauturu i te mau taurearea.
Aita atoa te haapaoraa i manuïa i te riroraa ei puai no te turu i te maitai. Ua faaite mai te hoê titorotororaa i ravehia i te Fenua Marite e noa ˈtu e te tiaturi ra te rahiraa o te mau taurearea (oia hoi e 90%) i te Atua (aore ra i te hoê varua puai), mea iti roa râ teie e faariro nei i te haapaoraa ei tuhaa faufaa roa i roto i to ratou oraraa. Hau atu, aita hoê aˈe mea aore ra mea iti roa te ohipa ta te haapaoraa i rave no te arai i te mau peu otia ore i te pae taatiraa.
E nehenehe atoa te feia apî e fanaˈo i te tauturu a te feia e parauhia ra e “feia aravihi” — te mau taote i te pae feruriraa, te feia tuatapapa i te huru o te totaiete nei, te feia aˈo, e te vai aturâ. Te horoa nei ratou i te mau aˈoraa faufaa e te faataa-maitai-hia i te tahi taime, tera râ, mea pinepine teie mau aˈoraa i te haapao i te pae materia o te mau mea: te mau fifi i te pae no te moni ia hapû anaˈe te hoê potii apî roa, te mau ravea no te ape i te SIDA aore ra te mau faahopearaa o te raveraa i te raau taero i nia i te tino. Area te pae morare o te fifi ra, oia hoi te pae faufaa roa ˈˈe hoi, mea varavara roa ïa e eita roa ˈtu hoi e haapaohia. Te pee noa nei teie feia “aravihi” i te tereraa o te mau manaˈo e faateiteihia i taua taime ra aore ra te faahiti faahou nei ratou i te mau poroi mai teie te huru “Te mau taatiraa pae tino papu aˈe” aore ra “A parau atu e aita!”.
E te mau metua? Eaha ïa to ratou huru? Mea pinepine roa hoi ratou i te tapitapi rahi roa no te mau fifi o te oraraa. Aita ratou i ite e eaha te aˈoraa e horoa ˈtu e mea huru ê roa na ratou ia tauaparau no nia i te mau tumu parau fifi roa ia faahiti, e noreira, e taui e rave rahi mau metua i te aparauraa ia faahiti-anaˈe-hia te mau parau rii atâata. No reira, e maere anei tatou ia ite i te mau taurearea e rave rahi i te haereraa e imi i te tauturu i pihai iho i to ratou mau hoa taa ore atoa hoi?
Te pu maitatai roa ˈˈe o te mau aˈoraa no te feia apî
Mea nafea e noaa mai ai i te feia apî te mau pahonoraa ohie i te mau uiraa o ta ratou e ui nei? Ei hiˈoraa, teie te tahi: ‘E tia anei ia ˈu ia tamata i te raau taero aore ra te ava?’ ‘Eaha te tia ia manaˈo no nia i te taatiraa pae tino na mua ˈˈe i te faaipoiporaa?’ ‘Nafea vau e ite ai e te here mau ra vau ia ˈna?’ ‘Eaha te huru o to ˈu oraraa a muri aˈe?’
Peneiaˈe paha e maere roa vetahi i te iteraa e te pu faahiahia roa ˈˈe o te mau aˈoraa no te mau taurearea o te Parau ïa a te Atua, oia hoi te Bibilia. Te Bibilia? Oia mau, e rave rahi mau parau ta te Bibilia no te feia apî. (Hiˈo Maseli pene 1 e tae atu i te 7; Ephesia 6:1-3.) Na te Poiete i faaurua mai i teie Parau, e ua ite maitai oia e eaha mau na ‘te mau hinaaro o te apîraa ra’. (Timoteo 2, 2:20-22; 3:16.) Eiaha outou e patoi oioi noa i te manaˈo ra e e faufaa â to teie buka tahito i to tatou nei tau, tera râ, a feruri na i teie nei uiraa: E nehenehe anei e tiaturi e e taiohia e e haapaohia te rahiraa o te mau aˈoraa e horoahia ra i teie mahana na te feia “aravihi” i roto e 50 matahiti? Area te Bibilia ra, te faatura-noa-hia ra to ˈna mana noa ˈtu e ua papaihia oia e rave rahi tausani matahiti i teie nei.
Peneiaˈe paha, ua taui te totaiete taata mai te mau tau bibilia mai â, tera râ, aita te huru o te taata nei i taui. Hoê â te mau hinaaro o te taurearearaa ra. No reira, mea faufaa roa te Bibilia no to tatou nei tau. Te tuatapapa nei oia i te tumu mau o te rahiraa o te mau fifi e farereihia nei e te mau ui apî i teie mahana e te horoa ˈtu nei oia i te hoê tiaturiraa no te tau i mua nei.
I te mea e o te Poiete o te taata nei te tumu o te Bibilia, e nehenehe ïa e tiaturi e te faataa ra oia i te mau aˈoraa papu e te ohie ia faaohipa. Te na reira mau nei oia, mai ta te oraraa o te mau tausani taurearea kerisetiano e faaohipa nei i teie mau aˈoraa, e haapapu ra. No te tauturu i te mau taurearea, ua pia te Taiete Watch Tower i te buka ra Te uiui nei te mau taurearea — Mau pahonoraa ohie. Te faataa nei teie buka i te mau tumu parau e rave rau, e tuatapapa ra i te mau uiraa e haafeaa nei i te manaˈo o te mau taurearea, e ua niuhia ta ˈna mau aˈoraa atoa i nia i te Bibilia. Te haapapu maira te mau pahonoraa oaoa mau a te mau taurearea i taio i teie buka, eiaha noa i te faufaa o te mau aˈoraa a te Bibilia, te manaˈo atoa râ e te maimi nei te mau taurearea i te aratairaa no roto mai i te mau Papai e te manuïa nei ratou. Te faaite ra te tumu parau i muri nei i te tahi mau faahitiraa parau putapû mau i faataehia mai na te ao atoa nei.
Noa ˈtu eaha to outou matahiti, mea titauhia ia tuatapapa outou i te Bibilia. Ua tauturu ê na te mau Ite no Iehova i te mau mirioni taata ia na reira maoti te hoê haapiiraa tamoni ore no nia i te mau Papai i te fare o te taata, e e oaoa roa ratou i te tautururaa ˈtu ia outou atoa. Ia tuatapapa ratou i te Bibilia e ia faaohipa ratou i ta ˈna mau aˈoraa, e ite te feia apî, i te hoê pae, te mau ravea ohie no te arai i te mau fifi o te oraraa apî e, i te tahi atu pae, te ravea e farii mai ai te Atua ia ratou, inaha, te ani nei oia ia ratou ia tavini ia ˈna. — Koheleta 12:1.
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
Te uiui nei te mau taurearea—Mau pahonoraa ohie
Teie te tahi mau aˈoraa bibilia e horoahia ra i roto i teie buka no nia i te tahi mau fifi o teie nei tau:
Te maˈi pee o te SIDA: “E maue ê atu i te faaturi. Te mau hara atoa e ravehia e te taata nei, aita ra te tino; o te taata râ i faaturi ra, ua hamani ino oia i to ˈna iho tino.” — Korinetia 1, 6:18; hiˈo Maseli 5:3-20.
Te inu-hua-raa i te ava: “Eiaha oe e amui atoa i te feia i taero i te uaina ra; i roto i te feia oehamu tiaâ ra; o te taero ava hoi e te oehamu tiaâ ra, e veve ïa; e na te tiaruhe e faaahu mai i te ahu motumotu. Ia tae hoi i te hopea ra e au to ˈna hohoni [to te uaina] i te ophi, tere atura hoi ta ˈna taero mai to te zepho ra.” — Maseli 23:20, 21, 32.
Te ohipa: “Te hiˈo ra oe i te taata itoito i te raveraa i to ˈna toroa? ei mua i te aro o te hui arii ra oia e tia ˈi; e ore oia e tia i mua i te aro o te feia moe ra.” — Maseli 22:29.
“E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu, eiaha na te taata.” — Kolosa 3:23.
Te mǎtaˈuraa i te hoê ati atomi: “Te na ô maira hoi Iehova; o tei hamani i te mau raˈi ra; oia te Atua: o tei rave i te fenua e na ˈna i hamani; e na ˈna hoi i haamau: aitâ râ oia i hamani ia vaiiho-taata-ore-noa-hia, ua hamani râ oia ia taatahia.” — Isaia 45:18; 55:10, 11; Koheleta 1:4.
Te papu-ore-raa i te pae faanavairaa faufaa: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira. E ore ratou e patu, e na vetahi ê e parahi; e ore ratou e tanu, e na vetahi ê e amu; (...) E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa.” — Isaia 65:21-23.