Te mau taurearea i teie mahana—Eaha to ratou huru?
IA FAAHITIHIA i te parau no nia i te feia apî, e fa mai te manaˈo no nia i te mau taurearea orure hau e faataero ra ia ratou, e feia miimii e te hupehupe, te mau taurearea tâuˈa ore o te haapao noa i te mau ahu, i te afata teata e te peu taatiraa. Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te itehia ra e aita roa ˈtu teie hohoˈa au ore o te ui apî e tuea ra i te ohipa mau.
No reira, ua faataa mai te hoê titorotororaa i neneihia i roto i te vea ra Psychology Today e ‘fatata e toru tuhaa i nia i te maha o te mau taurearea i uiuihia, e hiˈoraa taata aifaito roa ïa to ratou. Mea oaoa roa te rahiraa, mea papu maitai te manaˈo, te haapao ra hoi i te mau hinaaro o vetahi ê e te tapitapi atoa ra no te faahopearaa o ta ratou mau ohipa’. Maoti hoi i te faataa ê mai ia ratou i to ratou mau metua, ua faaite te rahiraa “i te hoê huru feruriraa maitatai roa no nia i to ratou utuafare”.
Ua faaite mai te tahi atu mau maimiraa e e rave rahi mau tiaturiraa, mau titauraa e mau mǎtaˈuraa a te ui apî o teie nei tau o te faahohoˈa ra i te mau manaˈo mâ e te feruri-maitai-hia. I te matahiti 1985, ua ani te Rata a te UNESCO i te mau taurearea no roto mai e 41 fenua eaha te fifi, i to ratou manaˈoraa, tei riro ei tapitapiraa rahi roa ˈˈe no te mau taurearea o teie nei tau. E mau pahonoraa maramarama roa tei horoahia mai oia hoi: “Te tamaˈi e te hau” (50%), “te ereraa i te ohipa e te ohipa” (30%), “te oraraa no a muri aˈe” (10%).
I te pae atoa no ta ratou iho mau tapao e titau nei, te ite-atoa-hia ra teie huru feruriraa papu no nia i te mau ohipa. Teie te poroi ta te vea Seventeen i papai atu i ta ˈna feia taio apî, i muri aˈe i te hoê uiuiraa manaˈo i ravehia i nia i “te hoê pǔpǔ taurearea tamaroa e tamahine i rotopu i te 14 e tae atu i te 21 matahiti, tei riro ei mau auvaha no te ui apî [marite]”: “Te tapao o ta outou e titau ra, o te faaipoiporaa ïa e te haamauraa i te hoê utuafare fetii. Te piti o te tapao, o te raveraa ïa i te ohipa e to outou toroa. Te hinaaro nei outou e ia noaa ta outou moni. Te tapitapi nei outou no te moni, e ia noaa atoa to outou ite. Tera râ, hau atu i te 60% i rotopu ia outou teie e manaˈo nei e i mua i te mau fifi o te ao nei, e nehenehe to outou ui e rave i ta ˈna tuhaa no te haamaitai i te mau fifi o te ao nei.”
I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, te titau nei te mau taurearea no te ao atoa nei i te hoê â mea e to ratou mau metua oia hoi: te oaoaraa, te parururaa, te hoê utuafare fetii tahoê. Te anaanatae nei ratou i te ao i reira ratou e ora ˈi e te imi nei ratou i te ravea no te haamaitai i teie nei ao. Teie râ, te vai atoa ra te tahi mau vahi au ore i roto i teie nei hohoˈa.
E mau taurearea peapea o te hinaaro nei e haapohe ia ratou
Na roto i te maimiraa i faahitihia ˈtu i nia nei, ua itehia mai te hoê ohipa peapea mau: “Hoê tuhaa i nia i te maha o te mau taurearea tei uiuihia tei parau e mea pinepine ratou i te ite i te peapea e te moemoe atoa, te manaˈo e o ratou anaˈe i te pae no te here e mai te mea ra e aita ratou e nehenehe e arai i te mau fifi o te oraraa. Ua faˈi vetahi i to ratou hinaaro e haapohe ia ratou.” I roto i te tahi mau fenua, mea ino roa ˈtu ïa. Ei hiˈoraa, i te Fenua marite, fatata roa te faito o te mau taurearea o tei haapohe ia ratou i te tataipitihia i roto i na 20 matahiti i mairi aˈeneia.
Te tahi atu tumu peapea rahi, o te maraaraa ïa o te rahiraa o te mau taurearea o te ao atoa nei o te rave nei i te mau raau taero mai te marijuana, te héroïne, te cocaïne e te crack (raau no roto mai i te cocaïne). “E ere te raau taero i te hoê peu apî faahou”, o ta te hoê tamahine marite e 14 matahiti ïa i parau no nia i te marijuana. “Fatata no te mau taata atoa, e peu matau-roa-hia te reira i roto i te oraraa.”
Aita te mau fenua e haere ra i mua i te pae faanavairaa faufaa i paruruhia i teie ati. I roto e rave rahi o taua mau fenua ra, mea pinepine roa i te farerei i te mau taurearea e puhipuhi ra i te pata coca aore ra te tahi atu mau taoˈa mai teie te huru. Ua turai teie ohipa ia Javier Pérez de Cuellar, papai parau rahi a te mau Hau amui, ia parau e ua riro te hooraa e te raveraa i te raau taero “ei haamǎtaˈuraa riaria roa no te ui o teie nei tau e no to a muri atu e nehenehe e faaauhia i te mau maˈi pee tei tairi i te mau vahi huru rau o te ao nei i roto i te mau senekele i mairi aˈenei”.
Te tamau atoa nei te raveraa i te mau raau taero fariihia e te ture, mai te ava e te avaava, i te haapeapea i te feia aravihi e te mau metua e rave rahi. Teie ta te Vea a te mau Hau amui i papai no nia i teie parau: “Ia au i te O.M.S. [Faanahonahoraa a te ao nei i te pae no te oraora-maitai-raa], i roto i na 30 aore ra 40 matahiti i mairi aˈenei, ua maraa noa te faito i nia i te hanere o te mau tamarii e te mau taurearea o tei haamata i te inu i te ava; ua maraa atoa te pinepineraa i te inu e te faito e inuhia; area te faito matahiti o te mau inuraa ava matamua, ua topa mai ïa.”
Oia mau, mea iti te feia apî e topa nei i roto i te hepohepo rahi aore ra o te faatupu nei i te manaˈo e haapohe ia ratou iho. Tera râ, i nia i te faito o te ao atoa nei, e mau mirioni taurearea teie e farerei nei i te mau fifi ino roa. Mai ta te tumu parau i muri nei e faataa mai, te ora nei tatou i te hoê anotau e tuu nei i nia i te ui apî i te mau faateimaharaa e te mau faaheporaa aitâ i itehia aˈenei.
[Nota i raro i te api]
a Te faataa ra te buka ra Nafea ia tauturu i te mau taurearea ia faaruru i te hepohepo rahi (beretane) e, ia au i te manaˈo o te tahi feia aravihi, “te ati purumu, o te ravea e faaohipa-pinepine-hia nei e te mau taurearea no te haapohe ia ratou”. I te mea e aita teie mau ati e tapaohia i roto i te anairaa o te mau haapoheraa, eita e ore e tei raro mai te numera mau o te mau taurearea e haapohe ra ia ratou i te numera e faahitihia ra.