VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g90 8/7 api 28-29
  • Te crack—Te vai ra anei te hoê ravea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te crack—Te vai ra anei te hoê ravea?
  • A ara mai na! 1990
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê huru oraraa tano ore
  • E nehenehe e patoi atu
  • Te crack—Taoˈa hamani ino
    A ara mai na! 1990
  • Te crack—Te mauiui o te aiû iti i roto i te opu
    A ara mai na! 1990
  • Te raau taero—Taoˈa atâata roa o te haapohe i te taata
    A ara mai na! 1988
  • Te raau taero—Te parare-roa-raa
    A ara mai na! 1988
Ite hau atu â
A ara mai na! 1990
g90 8/7 api 28-29

Te crack—Te vai ra anei te hoê ravea?

MA TE papu maitai, ua rahi roa te mau faahopearaa o te crack e te ino noa ˈtura te mau ohipa. Te faahitihia ra i teie parau na roto i te radio e te afata teata. Te faataa atoa ra te mau vea i te reira i roto i ta ratou mau upoo parau. I roto i te mau fare maˈi, te mau vahi e afai-ru-hia te taata e te mau pu fariiraa i te feia i roohia i te ati, te itehia ra te hamani-ino-raa e faatupuhia ra e taua raau taero nei. Ua apǐ roa te mau fare fanauraa i te mau aiû fanau apî tei taero roa, e ua faarirohia te mau piha e vaiihohia na te mau tauihaa i reira ei piha fariiraa i te mau tamarii i faaruehia.

Te farii nei te mau pu rapaauraa i te feia tei taero i te raau taero e te mau pu tautururaa i te feia ia ora faahou i roto i te totaiete, i te mau tamarii aitâ i naeahia ˈtura i te taurearearaa e faataero ra ia ratou. Te titau nei te mau pu ohipa totiale i te mau moni tauturu no te aro i teie ati. I rotopu i te feia e rave nei i te raau taero, te vai ra te feia e parau nei e eita ta ratou e nehenehe e tiamâ mai i te mana o te crack e te feia e ore e hinaaro nei e na reira. No teie mau taata, o te veve ïa, te hepohepo, te hamani ino, e tae noa ˈtu hoi i te pohe, te hopea o te eˈa. Area no te feia o te pǔpǔ matamua ra, te vai ra ïa te tiaturiraa.

“Hoê noa matahiti i teie nei, o ta te New York Times no te 24 no atete 1989 e parau ra, ua faarirohia te crack na te feia e rave rahi ei raau taero apî, taa-ore-hia, tera râ, e mau huru to ˈna o te faatupu i te hoê faatîtîraa eita e nehenehe e tiamâ mai.” Te na ô faahou ra te vea e ua ite mai râ te feia maimi e e nehenehe e haapae i te crack i roto i te mau huru tupuraa e tano. “E nehenehe e faaore i te faatîtîraa i te crack”, o ta te taote Herbert Kleber, taata tauturu ia William Bennett, te taata haapao i te tabula ohipa no te aroraa i te raau taero i te Fenua Marite, e parau ra. No reira, mea titauhia, ia au i ta ˈna parau, ia horoahia ˈtu na te feia e faataero nei ia ratou i roto mau i te mau faanahoraa totiale e i roto i te utuafare, te hoê parahiraa o tei erehia paha ia ratou na mua ˈtu. “Te faaauraa ˈtu i te hoê parahiraa maoti hoi i te faaô-faahou-raa ˈtu i te taata i roto i te totaiete”, tera ïa ta ˈna poroi.

Ua itea mai i te feia maimi i te faaotiraa ra e ia manuïa te hoê porotarama no te haapae i te crack, e titauhia e toru tuhaa oia hoi: te haapaeraa i te raau taero, te mau aˈoraa e te tauturu e tano i te taata tataitahi i nia i te hoê area taime maoro, e oia atoa te aupururaa i roto i te hoê vahi mâ. E ere te haapaeraa i te raau taero te fifi teimaha roa ˈˈe te tia ia faatitiaifarohia. E nehenehe hoi te taata e faataero ra ia ˈna e manuïa o ˈna anaˈe iho na roto i te faaohiparaa i te mau huru tupuraa. E nehenehe hoi te ereraa i te moni no te hoo mai i te raau taero e riro — e mea pinepine hoi te reira i te tupu — ei ravea maitai roa no te faaea. E faatupu te tapearaa i te fare maˈi aore ra i te fare auri ei haapaeraa faahepohia. Teie râ, te fifi mau, o te tapearaa ïa i te taata e faataero ra ia ˈna ia rave faahou i te raau taero no te mea e ravea ta ˈna no te hoo faahou mai i teie taoˈa.

Noa ˈtu e te manuïa nei vetahi feia e faataero na ia ratou i te ofati i te mau fǐfǐ o te crack na roto i te hoê ravea rapaauraa tano maitai, te haapapu nei te feia aravihi i te manuïa-ore-raa o te rahiraa o te feia maˈi i muri aˈe i te mau hebedoma matamua. Ei hiˈoraa, te faahiti ra te taote Charles O’Brien, taote i te pae no te feruriraa i te fare haapiiraa tuatoru no Pennsylvanie, e e piti tuhaa i nia i te toru o te feia e faataero ra ia ratou e pee ra i ta ˈna porotarama, teie e topa faahou nei i roto i te avae matamua. Mea iti roa ˈtu â te manuïa o te tahi atu mau porotarama.

Te hoê huru oraraa tano ore

“I te tahi taime, e tia ia faaatea ê ia ratou i to ratou pǔpǔ taata, o ta te tia no te hoê pu rapaauraa tuiroo ïa i parau. E tia i te feia e faataero ra ia ratou ia tuuhia i te hiti i te ao o te raau taero. Taua vahi ra, e vahi vairaa taata pohe ïa.” Mai ta te mau maimiraa i faaite mai, tera te tumu matamua no reira te hoê tuhaa rahi o te feia e faataero na ia ratou tei ora mai, e hoˈi faahou ai i taua raau taero ra tei faatîtî na ia ratou. Mea papu maitai teie faataaraa. E ere anei na teie vahi i aratai tia ˈtu ia ratou ia imi i te ravea no te haapae i te raau taero? Aita anei e faaauhia ra i te crack i te mau poro aroa atoa? E ere anei i reira to ratou hutiraa i te hoê paipu crack no te taime matamua, i raro aˈe i te mana o teie mau amuimuiraa — mea pinepine hoi te mau melo o to ratou utuafare aore ra to ratou mau hoa piri roa? O vai, i roto i teie huru oraraa, o te faaitoito ia ratou ia haapao i ta ratou ravea rapaauraa e ia tiamâ mai i te mana o taua peu ino mau ra?

Te faataa nei te mau porotarama rapaauraa manuïa roa ˈˈe e ua riro te huru oraraa tano ore ei tumu e turai ra i te taata ia tamau noâ i te faataero ia ˈna. “Te haapiihia ra i te taata maˈi nafea ia faaatea ê mai ia ˈna i te raau taero, ei hiˈoraa, nafea ia ape i te mau tapao e faatupu i te hinaaro uˈana e faataero ia ˈna”, o ta te New York Times e papai ra, ma te faahiti i rotopu i teie mau tapao faaitoito i “te iteraa ˈtu i te hoê aroa i reira e haere noa na oia e hoo mai i te crack, te hoê farii iti i faaruehia i nia i te purumu, te hâuˈa o te fare raau aore ra o te piha o te taote niho e faahaamanaˈo maira i te hâuˈa o te crack”. Te faahiti atoa ra teie mau porotarama i te faufaaraa no te taata e faataero ra ia ˈna, ia “tâpû roa i te mau taairaa e to ˈna mau hoa aore ra te mau melo o to ˈna utuafare e faataero noa ra ia ratou”. Te faaitoitohia ra oia ia farerei i te mau hoa apî i rotopu i te feia o te ore e faataero nei ia ratou. Auê hoi faaitoitoraa paari e!

E nehenehe e patoi atu

Teie ta te buka ra Te haerea haapohe ia ratou iho o te mau tamarii e te mau taurearea (beretane) e parau ra: “Mea pinepine e na te hoê hoa piri roa e ‘haamatau’ i te mau taurearea i te mau raau taero huru rau (...). E hinaaro hoi teie hoa e ia ite atoa vetahi ê i teie navenave aore ra teie huru au roa.” Teie râ, mai ta te feia paari aˈe e faataero ra ia ratou e nehenehe e faaite mai, e ere te mau taurearea anaˈe teie e faahemahia nei e to ratou mau hoa; e ere atoa hoi no ratou anaˈe teie aˈoraa paari mau a te Bibilia inaha, e tano oia no te mau taata atoa noa ˈtu eaha to ratou matahiti: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” — Maseli 13:20.

Noa ˈtu e te farerei nei outou i te mau fifi e rave rahi e te manaˈo ra outou e eita e nehenehe e faatitiaifarohia, eiaha e imi i te hororaa i roto i te raau taero. E faarahi atu hoi outou i to outou mau fifi. A paraparau atu i to outou metua tane, i to outou metua vahine aore ra i te tahi atu taata paari e nehenehe e tiaturihia e o te haapeapea mau ra no to outou maitai. A haamanaˈo atoa i teie aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo.” — Philipi 4:6, 7.

[Tumu parau tarenihia i te api 29]

Te ice, mea ino roa ˈtu â i te crack

“Te parau nei te mau Tapone ia ˈna e shabu, te mau Korea hiroppon, o ta te vea ra Newsweek ïa e papai ra no nia i te hoê raau taero apî no ǒ mai i te fenua Asia ra. No te feia marite e faataero ra ia ratou o te ite nei i to ˈna mana navenave puai e to ˈna mau faahopearaa uˈana, o te ice [te pape paari] noa ïa.” O te hoê ïa raau méthamphétamine, aore ra speed, e hamanihia nei i roto i te tahi mau piha, no roto mai i te mau taoˈa taero ohie roa ia noaa mai. E ohipa te mana o te crack tau minuti, area to te ice ra, e nehenehe ïa e naeahia e 24 hora te maoro. Mea pinepine oia i te faatupu i te manaˈo taehae i roto i te taata e rave i teie raau taero. E faatupu to ˈna rave-maoro-raahia i te mau fifi i te pae feruriraa e oia atoa te inoraa o te mau mahaha e te mau mape o te nehenehe e haapohe i te taata. “Mea riaria roa te mau faahopearaa o te ice i nia i te mau aiû fanau apî”, o ta te vea Newsweek e parau atoa ra. Ia au i te hoê taata maimi, “mea riaria mau te faatîtîraa o te cocaïne, tera râ, mea haihai roa ïa ia faaauhia i teie raau taero”. Oia mau, mea fifi aˈe ia haapae i te ice ia faaauhia i te cocaïne; i muri aˈe e piti matahiti rapaauraa, e tupu noa mai â te mau aoaoaraa puai roa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono