Te crack—Te mauiui o te aiû iti i roto i te opu
I TO TE crack faraa mai i roto i te ao nei, i te omuaraa o te mau matahiti 80, mea iti roa te mau taata i rave i teie taoˈa tei manaˈo noa ˈˈe i to ˈna mau faahopearaa ino mau. Inaha, aita anei teie taoˈa e puhipuhihia ra i roto i te mau paipu iti hiˈo nehenehe roa, aore ra ma te anoihia i roto i te avaava aore ra i te marijuana i roto i te mau avaava? I roto i te mau aroa, ua manaˈohia hoi e e ere teie raau taero i te mea atâata. Hau atu, mea mama aˈe hoi i te cocaïne matauhia aore ra te héroïne, e no reira, e nehenehe atoa te feia navai ore e hoo atoa mai i teie taoˈa. E no te navenave o ta ˈna e faatupu ra, aita ˈtura to ˈna mau faahopearaa i tâuˈa-faahou-hia.
Teie râ, aita i maoro roa, ua faaite aˈera te mau vea no te pae rapaauraa i te mau haapapuraa riaria mau o te mau ati e faatupuhia e te crack, i muri aˈe i to te mau metua vahine fanauraa mai i te mau tamarii tei taero roa i te raau. Ua haamata ˈtura te mau taote i te faaite tahaa roa i te mau faainoraa e nehenehe e roohia i te aiû i roto i te opu ia rave-anaˈe-hia te crack. I te mau matahiti atoa, ua rahi noa ˈtura te mau tamarii i roohia i te mau fifi i te fanauraa, e te tahi, eita hoi e nehenehe e rapaauhia. Ia au i te hoê taote, “mai te faraa mai â te crack, ua maraa roa te rahiraa o te mau aiû maˈimaˈi”.
I te vahi i reira mea rahi roa te feia e rave ra i te crack, te haapapu ra te mau numera i teie parau. Ia au i te hoê titorotororaa i ravehia i te matahiti 1988 ra i roto e 36 fare maˈi o te Fenua Marite na te Taatiraa marite no te haapiiraa e te maimiraa no nia i te taeroraa i te taime fanauraa, 11% o te mau aiû fanau apî marite, oia hoi fatata e 375 000 aiû iti i te mau matahiti atoa, te roohia nei i te raau taero i roto i te opu o te metua vahine. Te faataa ra te New York Times e i rotopu i te matahiti 1986 e te matahiti 1988, “i New York, fatata roa te numera o te mau aiû iti i roohia i te raau taero — te cocaïne i roto i te rahiraa o te mau tupuraa — i te tataimahahia, mai te 1 325 e tae atu i te 5 088”.
Te mau pepe riaria mau
“Te mau metua vahine tei taero roa i te crack, o ratou ïa te mea ino roa ˈˈe, o ta te hoê taata aravihi no te fare haapiiraa tuatoru no Stanford, te taote Richard Fulroth, i parau. E haere mai ratou ia fatata roa ratou i te fanau, e i reira, e tapea noa oe i to oe aho a tiai noa ˈtu i te tamarii ia faura mai.” Auê hoi e! Mea pinepine e ere roa ˈtu i te mea nehenehe ia hiˈo atu. E nehenehe te crack e haapaari i te mau uaua faahaere toto o te aiû iti, e faatupu hoi te reira i te tahi ereraa i te mataˈi ora e i te taoˈa faaamu i roto i te mau area taime maoro. E ohipa teie ereraa i nia i te tupuraa o te aiû i roto i te opu, e tae noa ˈtu i nia i te faito o to ˈna upoo e to ˈna roro. E roo-pinepine-hia te aiû i te maˈi hopii, e nehenehe atoa te mau hapepa e itehia i nia i te mape, te melo taatiraa, te mau aau e te mootuaio. E nehenehe te pu fenua e matara mai i te vairaa tamarii, inaha, e pohe ïa te tamarii e mea atâata roa no te metua vahine.
Ia fanau te vahine, e ite mata roa ˈtu te mau taote e te mau vahine utuutu maˈi i te mau faainoraa a te raau taero. Ua faataahia te huru o te hoê aiû iti i taero roa i te crack mai “te hoê pueraa iˈo iti e te hoê upoo mai te hoê anani iti ra te huru e te mau melo huˈa roa”. Te faaite atoa ra te vea ra Discover i te fanauraa o te mau “aiû iti o te cocaïne” aita to ratou e piti rima rii i nia i te rima.
Te faataa ra te taote Dan Griffith, taote maimi i te pae no te tupuraa i te Fare haapiiraa tuatoru Northwestern, e mea pinepine te mau aiû iti tei taero atoa i te cocaïne i te fanauhia e “te hoê tereraa o te mau uaua uira paruparu roa e o te ahoaho oioi noa”. E mau tamarii faariri e te iria haere noa ratou, e e tuô ratou ia haapeapea-noa-hia ˈtu ratou e eita ratou e nâ faahou. ‘Ia tupu taue anaˈe te tahi maniania, ia taui-taue-hia o ˈna, aore ra ia hiˈo-noa-hia ˈtu te aiû iti e ia paraparauhia ˈtu oia, e taˈi roa ïa o ˈna e eita o ˈna e mau faahou, o ta te taote e parau ra e te na ô faahou ra oia e: Te ite-atoa-hia ra te tahi atu mau pepe no roto mai i te raau taero ia faataa ê anaˈe te mau aiû iti ia ratou i te mau huru faaararaa atoa no rapaeau mai e e taoto hohonu ratou i roto i te faito e 90% o to ratou taime. E nehenehe e taui i to ratou ahu, e paraparau ia ratou, e faahautiuti ia ratou aore ra e amo ia ratou, eita ratou e ara.’
Ia au i te taote Griffith, e nehenehe teie mau fifi i te pae no te mau uaua uira e tamau noa e rave rahi avae, e faatupu hoi te reira i te hoê ereraa i te pae no te feruriraa e i te pae tino i ǒ te metua vahine i te hoê taime e titauhia te hoê taairaa o te here i rotopu ia ˈna e to ˈna aiû. “E riro te tamarii i te faataa ê ia ˈna i to ˈna metua vahine, o ta ˈna ïa e parau ra; e iria vave noa oia ia tamata oia i te haamâha i to ˈna mau hinaaro. E mauiui roa te metua vahine i te mea e eita te aiû e haapao maira i to ˈna here, e inaha, e fariu ê atu oia i to ˈna aiû.” Na roto i te huru o te aiû e te inoino o te metua vahine e tupu ai te mau hamani-ino-raa i nia i te tamarii.
Te faarueraahia te mau aiû iti
I te mea e mea paruparu roa teie mau aiû fanau apî, mea titauhia ia faaea noa ratou i te fare maˈi tau hebedoma, e tae roa ˈtu i te tahi tau avae. Mai te peu e e faaea maoro te tamarii i te fare maˈi, e ere noa no to ˈna iho huru, hau atu râ, no te haerea o te metua vahine i nia i to ˈna aiû. Inaha, mea pinepine roa i te itehia i te metua vahine ia faarue i ta ˈna tamarii i te fare maˈi, ma te faariro ia ˈna ei tamarii otare. “Mea fifi roa na ˈu ia faataa e mea nafea te hoê metua vahine e ore ai e haapeapea no ta ˈna aiû iti e e ore atoa ˈi e hoˈi faahou mai”, o te manaˈo peapea ïa o te hoê taote. Aita hoi vetahi e faaea mai nei no te horoa i te hoê iˈoa no te aiû, e na te mau vahine utuutu maˈi e horoa i te iˈoa. Ua parau hoê o ratou e, “o te ino-roa-raa te here o te metua vahine no ta ˈna aiû te tapao ino roa ˈˈe e te hairiiri roa ˈˈe o te raveraa i te crack”. Ua hapono roa ˈtu te hoê fare maˈi i te mau poroi i te tahi mau metua haapao ore ia tarima ratou i te hoê parau faatia no te hiˈopoa i te aiû iti i pohe. E ere anei teie huru haapao ore i te mea hairiiri mau?
Eita ta te mau vahine tuati, mea rahi roa hoi ta ratou ohipa, e nehenehe e horoa na teie mau tamarii i te here e te aupururaa o ta ratou e titau rahi nei. Mai te peu e mea fifi roa ia itea mai i te hoê utuafare e farii i te hoê tamarii, e anihia ˈtu i te tauturu a te tahi mau taata mea here roa na ratou i te tamarii, e na ratou e horoa i to ratou taime oia hoi te tahi tau hora i te hebedoma no te haere mai e haapao i teie mau tamarii i faaruehia. “E faaamu ratou i te tamarii, e himene ratou, e hauti atoa na muri ia ratou, e faataoto e e taui ia ratou, o ta te hoê rave ohipa ïa e parau ra. E haapao teie mau taata i te mau tamarii mai te huru ra e o ratou te metua. Mea maitai roa no ratou. Te faaea maoro nei vetahi i ǒ nei.”
Eaha te oraraa e tiai ra i teie mau tamarii i roohia i te ati o te cocaïne? E tia i te mau orometua haapii ia ite e mea iti aˈe to ratou faito maramarama i tei matauhia. “No to ratou mau fifi i te pae tino, o ta te hoê taata aravihi ïa i parau, e farerei teie mau tamarii i te mau fifi ino roa e e haafifi atoa ratou i te totaiete i roto e 40 aore ra e 50 matahiti.” Ua nanaˈo roa te crack i to ˈna tapao i nia i te totaiete nei.