Te haaviiviiraa—Ua fatata anei te hopea?
AUÊ te oaoa e ia ite atu tatou i te hoê fenua mâ. E opuaraa papu râ anei te reira? Te haa rahi nei te tahi mau fenua no te haamaitai i te huru tupuraa e no te faaiti mai i te haaviiviiraa. Te faaite nei te tahi mau faataaraa parau e ua topa mai te haaviiviiraa o te mataˈi i muri aˈe i te raveraahia vetahi mau ravea etaeta no te faaiti i te faito tapau i roto i te mau mǎhǔ o te mau pereoo uira. I roto i te tahi mau vahi, te ite-atoa-hia ra te hoê itiraa o te haaviiviiraa o te mau pu hamaniraa tauihaa. Teie râ, e ere noa teie faahopearaa ei hotu no te hoê faatureraa etaeta. I te tahi taime, no roto mai te reira i te faanaho-apî-raahia te mau taiete hamani tauihaa i muri aˈe i te mau fifi o te faanavairaa faufaa o te ao nei.
Te fenua: e nehenehe anei ta ˈna e tamâ ia ˈna iho?
Hau atu, te ohipa nei vetahi mau tau ohuraa a te natura no te tamâ i te fenua. Ei hiˈoraa, ia au i te taote Aubert, no te Pu maimiraa no nia i te moana e te rapaauraa no Nice, e tiaraa faufaa roa to te mau mea ora huˈa roa parauhia phytoplancton i roto i te aroraa i te haaviiviiraa o te mau moana. E hamani teie mau mea ora huˈa roa i te mau taoˈa aro maˈi natura o te faaore i te mau taoˈa iino. Teie râ, ua rahi roa ta ratou ohipa. I Italia, no te haaviiviiraa, ua î roa o Venise e te miti Aderiatika i te mau rimu o tei riro mai “te hoê pata piripiri e te hâuˈa ino rearea, paahonu e te maereere rii o te parare atu i te tau veavea i nia i te mau hanere kilometera i te pae apatoa”. (The Globe and Mail, Toronto, Kanada.) Hoê o te mau tumu o teie ati, o te taheraa mai na roto i te anavai Pô o “te mau pape ino tei ore i tamâhia o na hau atu i te 15 mirioni taata, te mau pehu a te mau pu hamaniraa tauihaa rahi no Italia (...) e te anoiraa tutae o hau atu i te pae mirioni pua”.
Eaha te nehenehe e parau no nia i te haaviiviiraa o te repo? Ua faaite mai te mau maimiraa i ravehia e te hoê taiete hamani raau ma te apiti atu i te Faatereraa hau marite i te pae no te ito, e te vai ra i roto i te repo e rave rahi mau huru bateria, te mau taoˈa parauhia champignons e te amibes, vetahi e ora ra i te hoê hohonuraa e 260 metera. Teie ta David Balkwell, no te fare haapiiraa tuatoru no te Hau no Floride, i tapao mai: “Peneiaˈe paha te tamâ nei teie mau mea ora no te mau vahi hohonu i te mau pu pape.” Mai te peu e aita ra, te tiaturi nei oia e e manuïa te feia maimi no nia i te ora ia nehenehe teie mau mea ora e “momi i te mau taoˈa haaviivii taa maitai”.
Mai te peu e e haapao tatou i te mea mau, e tia ïa ia tatou ia faaoti e aita te huru e itehia ra i teie mahana e faaite maira e e hope oioi noa te ino-roa-raa o te fenua nei. Teie râ, e nehenehe tatou e tiaturi e fatata roa te haaviiviiraa i te faaorehia. No te aha?
E faaorehia te haaviiviiraa i te pae morare
Ia riro mau â to tatou palaneta ei vahi nohoraa mâ maitai, e tia i te mau taata e ora ra i nia iho ia vai mâ atoa, i te pae morare e tae noa ˈtu i te pae tino. E tia i te mau taata ia faaore i to ratou manaˈo haapao noa ia ratou iho e ia faatupu i te hoê haerea e haapeapea ˈi ratou no vetahi ê, na roto i te faaiteraa i to ratou faatura i nia i to ratou mau taata-tupu e i nia i te mau animala. E nehenehe anei te reira e tupu?
Oia mau, mai ta te mau Ite no Iehova e ite ra mai te mau ahuru matahiti mai â. Ua tamata ratou i te mana o te Bibilia no te faataui i te huru o te taata, e ua ite ratou e e nehenehe ta ˈna e taui i te mau taata, e faatupu hoi te reira i te mau faahopearaa maitai i nia i te vahi nohoraa. Ei hiˈoraa, te faahiti pinepine nei te feia rave ohipa i roto i te mau tahua taaro i reira te mau Ite no Iehova e faatupu ai i ta ratou mau tairururaa ma te faahiahia i te nahonaho maitai e te mâ o te feia e ruru mai. Mea pinepine hoi i te faaroohia e “mea mâ aˈe te tahua taaro ia faahoˈi mai te mau Ite, ia faaauhia i te taime a haere mai ai ratou”.
Ua parau atu te hoê melo rave ohipa i roto i te hoê pu no te ohipa faaetaetaraa tino no Lisbonne, i Portugal, i te hoê Ite e: “Ia anihia mai e eaha to ˈu manaˈo no nia ia outou, e parau roa ˈtu vau e e mau taata peu maitai roa te mau Ite no Iehova, e feia mâ e te nahonaho maitai. (...) Ia faarepo noa ˈtu ratou i te hoê tauihaa, e tamâ ïa ratou e 99!”
Mai te peu e te tuu rahi nei te mau Ite i te tapao i nia i te vai-mâ-raa i te pae tino, no te mea ïa te haapao nei ratou i te mau faaueraa tumu teitei i te pae morare. Teihea mau faaueraa tumu? Ta te Parau a te Atua, te Bibilia, e faaue maira. No nia i te feia hara, te parau nei te Bibilia e ‘mea teitei aˈe te mau haerea o te Atua i to ratou haerea, e to ˈna ra mau manaˈo i to ratou ra mau manaˈo’. (Isaia 55:7-9.) I teie â mahana, e nehenehe tatou e ite i te mau haerea o te Atua, no te mea ua rave oia ia noaa teie mau haerea i te feia atoa e hinaaro ra e faariro i te reira ei niu no to ratou oraraa. Mea titauhia teie haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra no to tatou oraraa no a muri atu.
I teie nei iho â, te tutava nei te mau mirioni Ite i te ora ia au maite i teie mau ture i te pae no te viivii-ore-raa morare, e te ite nei ratou i te mau haamaitairaa rahi. Teie râ, ua taui e rave rahi o ratou i ta ratou mau peu e to ratou huru oraraa.
Te upootiaraa i nia i te raveraa i te raau faataero e te haavîraa puai
E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Marie, tei fanauhia i roto i te hoê utuafare e 13 tamarii e o tei paari i roto i te hoê tuhaa o te hoê oire beretane mea rahi roa te ohipa iino.
“Ua matau-maitai-hia to ˈu utuafare no to ˈna huru hamani ino, e, mai to ˈu mau fetii, ua faariro-atoa-hia vau ei tamahine rii iino. I te 15raa o to ˈu matahiti, ua marua ta ˈu tamarii. E piti matahiti i muri iho, ua tia ˈtura ia ˈu ia haapao i ta ˈu tamahine fanau apî. Ua horo ê to ˈu hoa, tei tapeahia i roto i te hoê pu hiˈopoaraa, e ua hapû faahou vau. Ua tamata ihora vau i te mau ravea atoa no te haamarua i ta ˈu tamarii, e ua manuïa ˈtura vau, teie râ, fatata roa vau i te pohe.
“Ua haamata ˈtura to ˈu hoa i te puhipuhi i te marijuana e ua hamani ino maira ia ˈu, noa ˈtu e ua hapû faahou vau. Ua haamata atoa ˈtura vau i te puhipuhi e i te hoo i te marijuana. I roto i te fare i reira vau e faaea ˈi, na ˈu e haapao i te mau tamarii a te mau vahine taiata atoa e ora ra i reira.
“I to ˈu haamataraa i te faahinaaro i te tahi atu taurearea, ua faaore atura to ˈu hoa i teie ohipa na roto i te taparahiraa i taua taurearea ra e te tipi e vau taime, e no reira, ua haru-faahou-hia ˈtura o ˈna. Ua faaipoipo mâua i to ˈna matararaa mai i te fare auri e ua topa faahou atura mâua i roto i te raau faataero.”
I muri aˈe i to te mau Ite no Iehova haereraa ˈtu e farerei ia raua e to ratou haapiiraa i te Bibilia na muri ia raua, ua haamata ˈtura teie vahine i te haere i te mau putuputuraa kerisetiano e, i muri iho, ua rave rii mǎrû noa ˈtura oia i te mau tauiraa i roto i to ˈna oraraa. Teie ta ˈna e faatia ra:
“Ua taa ˈtura ia ˈu e mea ino roa ia puhipuhi i te avaava taero e i te rave i te raau faataero. No reira, ua parau atura vau i ta ˈu tane e e faaea vau i te rave i teie mau mea atoa. I muri iho râ, mea arearea roa na ˈna ia puhipuhi mai i te auauahi o te ava taero i nia i to ˈu mata no te turai ia ˈu ia rave faahou i te raau faataero. Ua hapû faahou vau. I muri iho, ua haamata aˈera ta ˈu tane i te ore e hoˈi mai i te fare i te mau po atoa.
“E vau avae i muri iho, ua haaputuputu iho ra o ˈna i ta ˈna mau tauihaa atoa e ua faarue maira i te fare. Ua pure atura vau ia Iehova ia tauturu mai ia ˈu ia faaruru i teie fifi e ua pahono mai oia i ta ˈu mau pure. Ua hoˈi mai ta ˈu tane e toru avae i muri iho e ua pure atura vau i te Atua ia nehenehe au e mau maite e e tapea i te hoê haerea maitai. I reira, ua tamata faahou vau i te haamanuïa i to mâua faaipoiporaa, tera râ, aita i naeahia e ono avae, ua nirahia to ˈu mata e 14 niraraa — no te mea ua tupai ta ˈu tane ia ˈu. O te raau faataero hoi te mea faufaa roa ˈˈe no ˈna. Ua riro roa to matou fare ei vahi haaputuraa raau faataero rahi roa ˈˈe o taua tuhaa fenua ra. Ua î roa te fare i to ˈna mau “hoa” e rave na hoi te rahiraa i te mau raau faataero puai.
“Maoti te tauturu a Iehova, ua faaite aˈera vau i to ˈu itoito e ua faaruru atura vau i teie mau tane atoa. Ua ani mǎrû atura vau ia ratou ia haere i rapae mai te peu e e hinaaro ratou e faataero ia ratou. I to ta ˈu tane iteraa i teie ohipa, ua riri roa ˈˈera oia, ua pii maira ia ˈu i roto i te fare tutu e ua tupai puai atura i to ˈu upoo i nia i te papai. Ua tamata vau i te parau atu ia ˈna i to ˈu peapea no te mau tamarii e to ˈu hinaaro e horoa ˈtu na ratou i te ravea ia paari ratou i roto i te hoê vahi mâ e te viivii ore. Ua hoˈi atura oia ma te riri rahi i pihai iho i to ˈna mau hoa. Ua tiai noa ˈtura vau ma te pure. I to ˈna hoˈiraa mai i roto i te fare tutu, ua manaˈo atura vau e e taparahi pohe roa o ˈna ia ˈu.
“Teie râ, mai taua taime maira, ua maitai roa te mau ohipa. I muri iho, ua taui matou i te fare. Ia haere mai te mau taata rave i te raau faataero i te fare, aita ratou i tuhi faahou e aita atoa i faahiti faahou i te parau no to ratou oraraa taiata mai i mutaa ihora. Mai te huru ra e te faatura ra ratou ia matou.”
Ua putapû roa te mafatu o ta ˈna tane i mua i te hinaaro papu o teie vahine e tapea i te mau faaueraa tumu morare teitei e e ora i te hoê oraraa mâ. I te pae hopea, ua haamata atoa o ˈna i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. I teie nei, ua bapetizo raua toopiti atoa ra, e te tauturu nei raua i te tahi atu mau taata ia tamâ i to ratou oraraa maoti te ite no nia i te Bibilia. Te na ô ra o Marie e:
“Ia faaroo vau i ta ˈu tane ia faahiti i te hoê pure, aore ra ia faaroo vau ia ˈna ia faaite i to ˈna here no Iehova, e otuitui to ˈu mafatu! Ua maere roa to ˈna mau hoa tahito i teie tauiraa rahi. I teie nei, ua tahoê maitai to matou utuafare. Aita vau i oaoa aˈenei mai teie te huru, e aita vau e faaea ra i te haamauruuru ia Iehova no to ˈna faaoraraa mai ia matou i teie ao viivii.”
Te haapapu nei teie aroraa tei manuïa i nia i te haaviiviiraa morare i te mana o te Parau a te Atua. Hau atu, te faaite maira te reira e e nehenehe e tiaturi e ua fatata roa te hopea o te mau huru haaviiviiraa atoa. Teie râ, eaha ta te Bibilia e parau ra?
Te hoê fenua viivii ore: mea papu maitai
Te faaite maira te hoê tuatapapa-maite-raa o te Bibilia e te ora nei tatou i te “anotau hopea” o teie nei faanahonahoraa o te mau mea (Timoteo 2, 3:1-5). Te huru o te palaneta o te hoê noa ïa tuhaa e haapapu ra i te reira. Eaha te taairaa e to tatou tiaturiraa e ite atu i te hoê fenua viivii ore?
Te auraa ra e ua fatata roa te Atua i te faaô mai ia ˈna i roto i te mau ohipa a te taata nei. Fatata roa o ˈna i te ohipa ma te ravea puai no te tatara i te mau haaviiviiraa atoa i te pae morare e i te pae tino i nia i to tatou nei palaneta. I roto i te buka Apokalupo, te tǎpǔ ra oia e e ‘haamou oia i te feia atoa e vavahi nei i te fenua nei’. (Apokalupo 11:18.)
Oia mau, tei te Atua anaˈe ra te mana no te faahoˈi faahou mai i te huru viivii ore o te fenua nei. Auê te oaoa e ia ite e te opua mau nei oia e na reira! Ia na reira oia, i roto i te tau i mua nei, e riro ïa mai ta ˈna iho e parau ra: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” (Apokalupo 21:5). E riro to tatou palaneta ei vahi nohoraa i reira te feia viivii ore e te tia e nehenehe ai e fanaˈo maite e a muri noa ˈtu i to ˈna mau taoˈa.
[Tumu parau tarenihia i te api 13]
Na ahuru matahiti ino
I te Fenua Marite, ua maraa faahou te numera o te mau ohipa taparahi taata. Te faaite ra te New York Times e, i muri aˈe i te hoê itiraa mai i tapaohia i te omuaraa o te mau matahiti 80, ua maraa faahou te faito i muri aˈe i te matahiti 1985. I te matahiti 1989, ua maraa te numera o te mau taparahiraa taata fatata e 5 % ia faaauhia i na 20 680 taparahiraa taata i tapaohia i te matahiti 1988, oia hoi hoê taparahiraa taata i na 25 minuti atoa. I teie nei, ua taeahia i te mau pupuhi e faaohipahia ra hoi i roto e 60 % o te mau hamani-ino-raa, i te vauraa o te parahiraa i roto i te anairaa o te mau tumu e pohe ai te taata i roto i teie fenua. Ua faaite mai te hoê maimiraa e, i roto noa i te mau fare haapiiraa, i te mau mahana atoa, hau atu i te hoê hanere tausani tamarii teie e hahaere nei e te hoê pupuhi. Ia au i te vea Time, te titau nei teie mau huru tupuraa i te mau fare haapiiraa no New York ia faanaho i te mau “puai parururaa, o ratou hoi te 11raa o te pǔpǔ puai roa ˈˈe i roto i te fenua”. No te oire iho, maoti 17 000 taparahiraa taata, ua riro te mau matahiti 80, mai na ahuru matahiti hamani ino roa ˈˈe o to ˈna aamu. Maoti te faraa mai te hoê raau faataero apî, te crack, i ino roa ˈi teie ohipa peapea.