Te uiui nei te mau taurearea...
No te aha to ˈu tino taui ai?
E NEHENEHE te taurearearaa e riro ei anotau faahiahia roa i roto i to outou oraraa: aita anei to outou huru tamarii e taui ra no te riro mai ei huru taata paari?
Teie râ, aita paha to outou mau metua i paraparau mai no nia i te mau tauiraa o ta outou e farerei atu. E noa ˈtu e ua paraparau mai ratou, e riro paha te ohipa e tupu i roto i te anotau i reira to outou tino e taui ai i te faahitimahuta ia outou. E turai paha vetahi mau tauiraa ia outou ia manaˈo e te roohia ra outou i te hoê fifi ino mau. Teie râ, mea taa ê roa te ohipa e tupu ra!
Te maˈi avae: e ati aore ra e ohipa maitai?
Fatata e piti matahiti i muri aˈe i te omuaraa o te mau tauiraa o te taurearearaa, e tupu te hoê tauiraa rahi i ǒ te potii apî oia hoi: e haamata to ˈna maˈi avae. Teie râ, ahani e aita o ˈna i faaineine-maitai-hia, e nehenehe teie tauiraa faufaa roa e haamǎtaˈu ia ˈnaa. Inaha, a hiˈo na i teie mau parau a Paula: “Ua mehameha roa vau. Fatata e toru avae i teie nei, ua tahe to ˈu toto tau mahana i roto i te avae. E mariri ai taata paha to ˈu? (...) Ua peapea roa vau e te taˈi noa nei au; ua oti roa vau i te riaria.”
Ia au i te buka ra Taurearearaa e vai-apî-raa (beretane), mea haama roa na vetahi mau tamahine e te faahapa atoa nei ratou ia ratou iho ia tupu anaˈe to ratou maˈi avae. No reira, eita iho â ïa e maerehia ia huna noa e rave rahi mau tamahine i teie ohipa. “Mea haama roa na ˈu ia parau atu i to ˈu metua vahine, o ta te hoê tamahine ïa e haamanaˈo ra. Aita o ˈna i faaite mai i teie ohipa, e ua riaria roa vau.”
Teie râ, e ere roa ˈtu te reira i te mea haama, inaha, te faaite ra te haamataraa o to outou maˈi avae e te tupu ra te mau ravea o to outou tino no te fanau i te tamarii. I teie nei, e nehenehe to outou tino e hamani e e amo i te hoê tamarii. Oia mau, e tia ia outou ia tiai tau matahiti hou outou e naeahia ˈi i te faito matahiti e tano no te faaamu i te hoê tamarii, teie râ, i teie nei, fatata roa outou i te riro ei vahine. Te vai ra anei te hoê tumu no te haama aore ra no te huna i te tahi mea? Aita roa ˈtu!
Hau atu, te roohia nei te mau vahine atoa i teie ohipa. Aita anei te Bibilia e faahiti ra i te maˈi avae mai te ‘peu i te vahine nei’? (Genese 31:35.) Hau atu, taa ê atu i ta vetahi pae e manaˈo ra, e ere roa ˈtu te reira i te hoê atib. Teie râ, ia taa maitai outou i te tumu e te tereraa o te maˈi avae, e riro paha to outou peapea i te tamǎrûhia.
Te “semeio” o te avae
No roto mai te parau farani ra no te maˈi avae oia hoi “menstruation” i te hoê parau latino oia hoi te auraa “taavae”. Hoê taime i te avae, e faaineine to outou tino ia ˈna no te fanau i te tamarii. I te omuaraa, e maraa te faito o to outou mau oromona e e ohipa te reira i nia i to outou vairaa tamarii o te faaineine ia ˈna no te farii e no te faaamu i te huero i faahotuhia. I reira, e puru roa te taoˈa e tapoˈi ra i te apoo o te vairaa tamarii i te toto e i te taoˈa faaamu. Tei teie nei vahi te vairaa o te mau vairaa huero, e piti nau pute omenemene rii te vai ra i roto i na pute tataitahi te mau hanere mau huero nainai roa. E nehenehe te huero tataitahi e riro ei aiû iti, e ia tupu te reira, e tia ïa i te hoê huero otane ia faahotu i teie nei huero iti. Hoê taime i te avae, e paari roa mai te hoê huero e e faarue te mau vairaa huero ia ˈna i rapae.
Na roto i te ravea o te tahi mau tuhaa iti, e hopoi-mǎrû-noa-hia te huero na roto i te hoê o te mau pu parauhia trompe de Fallope e tapae roa ˈtu ai i te vairaa tamarii i muri aˈe i te hoê tere e maha e tae atu i te ono mahana. Mai te peu e, i roto i teie area taime, eita te vahine e hapû, e tahe te huero. Area te taoˈa e tapoˈi ra i te vairaa tamarii tei î roa i te toto ra, e ore atoa ïa o ˈna: e paari te vairaa tamarii e e faarue mǎrû noa o ˈna i teie taoˈa na roto i te faataheraa o te vairaa tamarii.
E tahe te toto i roto e piti e tae atu i te hitu mahana, ia au i te mau vahine. I muri iho, e tupu faahou teie ohipa, tera avae i muri aˈe i te tahi, e tae roa ˈtu i te taime e faaea ˈi te maˈi avae o te hoê vahinec. No reira, ua tano maitai te hoê taata papai buka i to ˈna parauraa e e “semeio” o te avae teie ohipa tamau o tei tapaohia e te rima o te taata Hamani rahi e o te horoa mai nei i te hoê tumu hau atu no te parau, mai te papai salamo e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa.” — Salamo 139:14.
Ihea roa e itea mai ai i te tauturu?
Teie râ, e tia mau â ia farii e tei mua outou i te tahi mau fifi. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau tamahine teie e haapeapea nei i te na ôraa e: ‘Nafea ïa vau ia tupu noa mai to ˈu maˈi avae i te fare haapiiraa?’ Parau mau, e nehenehe to outou ahu e tafetafeta e e haama roa paha outou. Te parau nei râ o Lynda Madaras, te hoê vahine aravihi i te pae no te taatiraa o te tino, e “eita te rahiraa o te mau tamahine e tahe rahi roa nei i te toto e tafetafeta roa ˈi to ratou ahu”. Teie râ, a rave i te mau ravea e tano.
Te horoa mai nei te tahi mau buka i te pae rapaauraa i te mau aˈoraa tano mau; teie râ, no te aha outou e haapao noa ˈi i teie mau buka e e ore ai e haere atu e paraparau i to outou metua vahine? Papu maitai e e horoa mai o ˈna i te mau manaˈo ohie roa ia faaohipa no te tauturu ia outou. “Ua riro to ˈu metua vahine ei hoa no ˈu, o ta te hoê vahine apî ïa e haamanaˈo ra. E paraparau rahi na mâua e e pahono mai na o ˈna i ta ˈu mau uiraa atoa.”
Te vai ra iho â vetahi mau metua vahine o te ore e hinaaro e paraparau no nia i teie mau tumu parau atâata rii. Mai te peu e tera aˈe te huru o to outou mama, e tauturu paha outou ia ˈna ia faaore i to ˈna huru ê na roto i te paraparauraa ˈtu ia ˈna ma te faatura e na roto i te faaiteraa ˈtu e mea faufaa roa teie tumu parau no outou. Mai te peu e eita outou e manuïa, no te aha outou e ore ai e faaite i to outou manaˈo i te hoê vahine kerisetiano paari mea ohie roa na outou ia paraparau atu ia ˈna?
Noa ˈtu e e nehenehe ta te rahiraa o te mau vahine e rave noâ i te ohipa mai ta ratou i matau ia tupu anaˈe to ratou maˈi avae, te faahaamanaˈo ra te buka ra Tauiraa o te tino, tauiraa o te oraraa (beretane) e e roohia vetahi i “te mauiui upoo aore ra i te mauiui tua, te mau fifi o te iri, te riri vave noa, te hepohepo, te pipiiraa te uaua, te pihae e te haapueraa te pape i roto i te tino”. Mea pinepine e e tamǎrû te mau huero raau i te mauiui. (E nehenehe ta outou taote e faataa mai te peu e te titau ra outou i te hoê raau puai aˈe.) Hau atu, e nehenehe outou e ape i te hepohepo faufaa ore na roto i te faanahoraa i ta outou mau ohipa ia au i te tau e tupu mai ai to outou maˈi avae.
Te mau taheraa i te maororaa po
I to ratou aˈe pae, e roohia te mau tamaroa i te tahi mau fifi i taaihia i to ratou paariraa i te pae no te mau taatiraa. No reira, e haamata to outou mau melo taatiraa i te hamani i te hoê pape parauhia pape o te tane. Te vai ra i roto i teie pape te mau mirioni mau manumanu otane huˈa roa, e nehenehe hoi ta ratou tataitahi, mai te peu e e tahe atu ratou i roto i te mau taatiraa pae tino, e faahotu i te huero o te vahine e e noaa mai ai te hoê tamarii.
I te mea e aita outou i faaipoipohia, e maraa noa ïa te faito o teie pape. E rave mai to outou tino i te hoê tuhaa, tera râ, i te tahi taime, e faarue o ˈna i te hoê tuhaa ia taoto outou. E parauhia teie ohipa, te moemoeâ rarirari; teie râ, mea maitai aˈe ia faahiti i te parau no te viiviiraa i te maororaa po, no te mea e pinepine te taheraa i te tupu noa mai noa ˈtu e aita e moemoeâ herehere e tupu.
Ia tupu mai te reira i te taime matamua, e haapeapea paha te hoê tamaroa. Inaha, teie ta te hoê taurearea i parau: “Hoê ahuru ma piti matahiti e te afa to ˈu i te tupuraa to ˈu taheraa po matamua. Aita vau e taa ra i te mea e tupu ra. (...) Ua ara mai au, e mai te mea ra e ua rari roa te vauvau roˈi. Ua manaˈo atura vau e ua omaha vau aore ra te tahi mea mai te reira te huru.” Eiaha râ e mǎtaˈu: mea tano iho â teie mau taheraa. Te faahiti atoa ra te Bibilia i te reira (Levitiko 15:16, 17). Te faaite ra hoi te reira e te tere maitai ra to outou melo faahotu e te riro ra outou ei tane.
Parau mau, e mǎtaˈu paha outou ia ite to outou metua vahine e ua rari roa te vauvau roˈi, teie râ, eita o ˈna e huru ê aore ra e maere. Tera râ, e tia paha ia paraparau atu outou i te reira e to outou metua tane aore ra te tahi atu taata paari. Eita ïa outou e haapeapea faahou. E riro atoa paha te paraparauraa ˈtu i te hoê taata i te tauturu ia outou ia ite i te hoê ravea no te paruru ia outou i roto i teie tuhaa.
Te hinaaro i te pae taatiraa
A haere ai to ratou mau melo taatiraa i te paariraa, e hema ohie noa te mau tamaroa e te mau tamahine i raro aˈe i te mana o te araraa o te hinaaro i te pae no te taatiraa. I ǒ te tamaroa, e î roa to ˈna melo taatiraa i te toto, e inaha, e tia to ˈna melo, oia hoi e etaeta roa. “Teie râ, o ta Te buka apî no nia i te tino o te taurearea (beretane) e faahaamanaˈo ra, e pinepine te tiaraa te melo i te tupu noa ˈtu e aita e tumu i te pae no te taatiraa; e i te tahi taime, mai te mea ra e, aita hoê aˈe tumu! Te mau hautiutiraa o te pereoo utaraa taata, te mau ahu vi roa, te toetoe, te riaria aore ra te tahi atu mau tumu e horuhoru ai ra, e nehenehe teie mau mea atoa e riro ei tumu no te tiaraa te melo.” Oia atoa, e ite paha te mau tamahine i te hoê araraa o te hinaaro i te pae no te taatiraa ma te tumu ore.
Noa ˈtu e e nehenehe teie huru araraa hinaaro-ore-hia e haapeapea ia outou e e faahaama ia outou, ua riro te reira ei tuhaa no to outou paariraa e e nehenehe hoi te reira e tupu pinepine. E tapeapea te tahi mau taurearea i to ratou melo taatiraa aore ra e hauti ratou no te haamâha i to ratou mau hinaaro i te pae taatiraa. E peu ino teie e, i te pae hopea, e nehenehe te reira e faatupu i te tahi atu mau fifid. Mea maitai aˈe ia tamǎrû ia outou e ia manaˈo i te tahi atu mea, inaha, e topa roa ïa to outou hinaaro. A paari noa ˈi outou e a mau roa ˈi te faito o to outou mau oromona, e ite ïa outou e eita teie hinaaro opua-ore-hia e tupu pinepine faahou mai.
E hope te anotau o te taurearearaa i reira to outou tino e taui ai i te hoê taime. I te hoê mahana, e ata paha outou i te tahi mau mea e haapeapea nei ia outou i teie nei. A tiai noa ˈtu ai i tera taime, eiaha e haapeapea: e ohipa tano iho â ta outou e farerei ra.
[Nota i raro i te api]
a E piti ahuru i nia i te hanere o te mau metua vahine i uiuihia i roto i te hoê tuatapaparaa, o tei ore i paraparau atu i ta ratou tamahine no nia i te maˈi avae. Hau atu, 10% o ratou tei faaite noa ˈtu i te mau haamaramaramaraa poto noa.
b E parau mau roa e e parau na te Ture a Mose e mea “viivii” te hoê vahine i roto i te taime o to ˈna maˈi avae (Levitiko 15:19-33). Teie râ, e viiviiraa noa teie i te pae no te oroa. E au ra e ua faaineinehia teie mau ture no te haapii i te taata ia faatura i te huru moˈa o te toto (Levitiko 17:10-12). I te tahi aˈe pae, te faahaamanaˈo ra te reira i te nunaa ati iuda e ua fanauhia te mau taata i raro aˈe i te hara e te titau ra ratou i te hoê faaora.
c E titauhia paha i te tahi mau avae, aore ra te tahi mau matahiti, hou te maˈi avae e haere tamau mai ai.
d A hiˈo i te mau tumu parau no nia i te faanavenaveraa i te melo taatiraa i neneihia i roto i te mau vea o te A ara mai na! o te 8 no setepa e o te 8 no novema 1987, e oia atoa o te 8 no mati 1988.
[Hohoˈa i te api 14]
E nehenehe to outou mau metua e tauturu ia outou ia faaau ia outou i te mau tauiraa e tupu mai i te tau o te taurearearaa.