E haere anaˈe e farerei i te mau ‘ophi rarahi’ no mutaa ihora
E TAPAO ra te afaa no Red Deer River, i te pae apatoerau o te oire no Kanada o Drumheller, i te otia i rotopu e piti ao. I nia i te mahora, na te mau vahi atoa, e mau faaapu titona anaˈe ïa no te mau fenua o Alberta. Ia hiˈo atu râ te taata ratere i raro mai te peho mǎrô ra, e tere atu ïa o ˈna i roto i te hoê ao huru ê roa oia hoi te ao o te mau dinosaures.
I roto i teie nei peho, i reira e itehia ˈi te mau tuhaa repo peni taa ê na roto i te mau apoo hohonu, ua itehia mai te mau hanere rahiraa ivi dinosaures. Noa ˈtu e te parau nei vetahi mau taata e faaea ra i reira e e “fenua ino” teie vahi, area te mau ratere ra, te feia paari e tae noa ˈtu te mau tamarii, aita ïa ratou e huna nei i to ratou maere i mua i te mau taoˈa no tahito ra i vaiihohia mai e te tahi mau animala faahiahia roa ˈˈe tei ora aˈenei i nia i te fenua nei.
E haamatau anaˈe i te mau dinosaures
Aita i itehia e te vai ra te mau dinosaures e tae roa mai i te matahiti 1824 ra, i reira te iritiraahia mai te mau tino pohe o te mau ophi tahito taa ê, i te fenua Beretane. No te faataa i te huru o taua mau animala ra, ua maiti te taata beretane e tuatapapa ra i te mau mea ora no mutaa ihora, o Richard Owen i te iˈoa ra “dinosaurien” (“moo riaria”) no roto mai i te mau parau heleni ra déïnos e sauros. Inaha, ua itehia i teie mahana e e ophi taua mau animala ra, e ere râ i te moo, teie râ, o te parau ra “dinosaure” teie e faahiti-pinepine-hia nei.
Mai te matahiti 1824 mai â, ua itehia mai te mau toetoea tahito o te mau dinosaures i nia i te mau fenua rarahi atoa. Te faaite ra te mau taoˈa tahito e vai noa ra i roto i te mau tuhaa repo taa ê e, i te hoê anotau, e parauhia ra te “anotau o te mau dinosaures”, mea rahi roa teie mau animala e ua rau atoa to ratou huru. E ora na vetahi i te mau fenua roto roa, area vetahi ra, i roto i te mau fenua vari, e te tahi pae ra, e nehenehe paha ta ratou e haere i raro i te pape, mai te animala parauhia te hippopotame i teie nei mahana.
E rave rahi mau toetoea o te mau dinosaures — e tae noa ˈtu te mau toetoea e ere i te ivi mai te mau tapao tahito — tei itehia mai i roto i te Vahi matie no Marite Apatoerau. Ua ite-atoa-hia e rave rahi mau faufaa i roto i te mau fenua no te tuhaa ropu no Alberta, inaha, fatata e 500 tino pohe taatoa tei itehia mai. I roto i te mau matahiti 20, e rave rahi mau pǔpǔ maimi tei heru i te repo e tei itea mai i te mau ivi i roto i te medebera no Gobi, i te fenua Asia no ropu. I te mau matahiti 40, ua itea mai i te hoê pǔpǔ maimi no te fenua rusia i Mongolie i te hoê tino pohe fatata e 12 metera i te roa.
I te matahiti 1986, ua itea mai i te feia aivanaa raparata i te mau toetoea tahito o te hoê dinosaure amu aihere i te poro toetoe no Antarctique. E tae roa mai i taua tau ra, tera anaˈe te vahi rahi o te ao nei i reira aitâ i itehia ˈtura te hoê ohipa mai teie te huru. Na mua ˈtu, ua itea mai i te hoê taata maimi marite i te mau ivi i te fenua North Slope, i Alaska. Te faaite ra te purararaa o te mau taoˈa tahito i roto i te fenua i itehia mai i roto i na hanere matahiti i mairi aˈenei e, i to ratou ra anotau, ua ora te mau dinosaures na nia i te palaneta atoa nei.
Anafea ratou i te oraraa?
I to ratou ra tau, e ohipa faufaa roa ta te mau dinosaures i rave i nia i te fenua nei. Teie râ, ua moe ê roa aˈera ratou. Te itehia ra e tei nia ˈˈe te mau meumeuraa fenua te vai ra te mau toetoea tahito o te taata, i te mau meumeuraa fenua te vai ra te mau ivi o te mau dinosaures. No teie tumu te mau taata aivanaa i manaˈo ai e no muri iho roa mai te taata i te faraa mai.
Te faaite ra te buka ra Tuatapaparaa no nia i te mau mea ora i vai na i mutaa ihora i nia i te fenua nei (beretane), a James Scott, no nia i teie parau e: “Te mau huru tahito roa ˈˈe o te Homo sapiens (te taata), ua ora ïa ratou i muri roa iho i te tau i ore ai te mau dinosaures (...). Ia hiˈohia te ohipa parauhia te oparaa (no roto mai i te mau hautiraa o te fenua nei), te itehia ra te mau mato tei roto te mau toetoea taata tahito, tei nia ˈtu ïa i te mau mato i reira te faaherehereraahia te mau ivi o te mau ophi rahi o te pǔpǔ o te mau dinosaures, oia hoi te auraa e ua ora teie mau animala i te hoê anotau tahito roa ˈtu â i te mau ivi taata.”
I roto i te afaa no Red Deer River, e nehenehe e itehia i te hoê meumeuraa fenua e ivi dinosaures to roto. I nia noa ˈˈe, te vai ra te hoê anairaa fenua maereere vareau rii e haere ra na nia i te aivi. I nia ˈtu â, te itehia ra te hoê meumeuraa repo maereere e mau toetoea tahito o te mau amoa no te mau fenua i raro mai i te rua, tapao no te hoê ahuaraˈi veavea. I muri iho, te itehia ra e rave rahi mau haapueraa arahu toreva, e ia haere faahou atu â tatou i nia, te mau meumeuraa repo no roto mai i te mau mato tahito. Aita e ivi dinosaures i roto i te hoê noa ˈˈe o taua mau meumeuraa repo teitei ra.
Ia au i te buka ra Te hoê ao i moe ê: Te mau dinosaures no Kanada Tooa o te râ (beretane), “ua ore roa na 11 pǔpǔ dinosaures rahi roa ˈˈe (...) i te pae tooa o te râ fatata i te hoê â tau”. Te faataa ra teie manaˈo, tei apitihia ˈtu i te mea ra e aita roa i itehia mai i te hoê â vahi te mau ivi taata e to te mau dinosaures, e no te aha râ te rahiraa o te mau taata aivanaa e faataa ˈi i te hopearaa o te anotau o te mau dinosaures na mua ˈˈe i te faraa mai te taata.
E tapao anaˈe na râ e, ia au i te manaˈo o te tahi feia aravihi, mai te peu e aita te mau ivi taata e to te mau dinosaures i anoihia, no te mea ïa e aita te mau dinosaures i ora i roto i te mau fenua e orahia na e te taata. Te faaite maira teie mau manaˈo taa ê e mea fifi roa ia taa i te auraa o te mau toetoea tahito e aita hoê taata i teie nei mahana tei ite i te pahonoraa i teie mau uiraa atoa.
To ratou mau huru
Te manaˈo nei te feia aivanaa e te vai ra i mutaa ihora i te pae hitia o te râ o te mau mouˈa Rocheuses no Marite Apatoerau, mai te moana Arctique e tae roa ˈtu i Mexique, te hoê miti rahi papaˈu roa, tau hanere kilometera te aano. Na nia i to ˈna mau hiti, e tupu na te mau ururaau ruperupe e te vari tei riro ei haapûraa, ia au i te mea i itehia mai na roto i te mau toetoea tahito, no e rave rahi mau huru dinosaures. Mai te huru ra e e amu na te mau nǎnǎ edmontosaurus, oia hoi te hoê dinosaure e utu moora to ˈna e fatata e 9 metera te roa, i te aihere i reira, mai te mau puaatoro i teie nei mahana. Na te hiˈopoaraa i te mau taahiraa avae faahiahia roa e toru manimani e te mea i itehia mai i roto i te toetoea o te hoê pute vairaa maa, i turai i te mau taata tuatapapa i te mau mea ora i vai na i mutaa ihora i nia i te fenua nei, ia faahiti i teie manaˈo.
Te faaite maira te tahi atu mau tapao e e ora na te tahi mau dinosaures ei pǔpǔ, ei nǎnǎ paha, tau hanere animala paha i roto i te tahi mau nǎnǎ, aore ra hau atu â. Te faaite ra te iteraahia mai e rave rahi mau ofaaraa e te mau huero i te hoê noa vahi e e hoˈi noa mai na te tahi mau dinosaures e ofaa i teie vahi i te mau matahiti atoa. Ia au i te vea ra No te ite aravihi (farani), i te mea e te vai ra te mau ivi o te mau fanauˈa dinosaures i pihai iho i te mau ofaaraa, “e nehenehe ïa e manaˈo e e haapao na te mau metua i ta ratou fanauˈa e peneiaˈe atoa paha e e hiˈopoa maitai na ratou i te fanauˈa i muri noa ˈˈe i te patoraa te mau huero”.
Te faaite ra ïa te mau toetoea tahito e mea rahi roa te mau dinosaures i mutaa ihora e ua rau atoa to ratou huru. Mai teihea râ hoi ratou? E mau tuputupua rarahi riaria anaˈe anei ratou — oia hoi, e mau “moo riaria mau”? No te aha ratou i ore taue noa ˈi?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 15]
Smithsonian Institution, Washington, D.C.: Photo numéro 43494
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
Taioraa matahiti papu ore
I muri aˈe i te hoê maimiraa i faauehia e te Taatiraa beretane no nia i te maimiraa i te pae no te ite aivanaa e no te ite aravihi, ua itehia mai e e rave rahi mau pu ohipa aravihi i te pae no te ravea o te taioraa e te radiocarbone i te mau taoˈa hamanihia e te taata nei, o te ore roa ˈtu e nehenehe e horoa mai i te mau faahopearaa papu roa mai ta ratou e faahua parau nei. Ua faataehia ˈtu vetahi mau taoˈa ua itehia to ratou matahiti, i na 38 pu ohipa a te ao nei ia tapaohia to ratou taio matahiti. E hitu anaˈe o taua mau pu ra, o tei horoa mai i te mau numera te nehenehe e parau e “mea maitai”. “I te tahi taime, (...) e taea-roa-hia te faito hape i te piti aore ra te toru taime teitei aˈe i te faito e faataahia e te feia aravihi o tei rave i te mau taioraa”, o ta te vea beretane ra New Scientist ïa e papai ra. Te faahapa nei teie mau taa-ê-raa rahi i te taˈiraa reo rii teoteo o te mau faahitiraa parau no nia i te taio matahiti o te mau taoˈa tahito, ia patoi iho â râ teie mau parau i te tuatapaparaa bibilia no nia i te tau.