Eaha tei roohia i te mau dinosaures?
“TE ite aravihi parauhia paléontologie, o te tuatapaparaa ïa no nia i te mau tapao tahito, te mau toetoea o te ora no te tau tahito ra”, ua riro atoa râ oia, ia au i te parau a te hoê taata tuatapapa i te mau mea ora no tahito ra, “ei ite aravihi papu ore roa e te etaeta mau.”. E nehenehe teie manaˈo e haapapuhia na roto i te mau faataaraa parau taa ê i ferurihia no te faataa e no te aha râ te mau dinosaures i moe ê ai. Teie ta G. Jepson, no te Fare haapiiraa tuatoru Princeton, i faaite no nia i teie parau:
“Ua parau te mau taata papai buka e ere hoê â faito aravihi e ua moe ê te mau dinosaures no te mea ua tupu te hoê tauiraa rahi i te pae no te ahuaraˈi (...) aore ra no te tahi ereraa i te pae no te maa. (...) Ua faahapa vetahi i te maˈi, te mau manumanu ino, (...) te mau tauiraa i te pae no te teiaharaa e te anoiraa o te mataˈi, te mau mâˈiraa mataˈi taero, te mau repo puehu no roto mai i te mau mouˈa auahi, te mâˈi-rahi-roa-raa te mataˈi ora no roto mai i te mau raau, te mau taoˈa o te reva, te mau fetia ave, te mau animala iti amu huero, (...) te mau hihi o te reva, te tauiraa o te reni ohuraa o te fenua, te mau vai pue, te painuraa te mau fenua rarahi, (...) te mǎrôraa te mau fenua vari e te mau roto, te mau patapata o te mahana.” — Te piri a te mau dinosaures (beretane).
Ia hiˈohia teie mau manaˈo huru rau atoa, mea papu maitai e eita ta te mau aivanaa e nehenehe e pahono papu i teie nei uiraa: Eaha tei roohia i te mau dinosaures?
Te parau no te ore-taue-raa
Aita i maoro iho nei, ua faataa mai e piti na feia maimi, te metua tane e te tamaiti, o Luis e o Walter Alvarez, i te hoê haapiiraa apî. Ua itea mai ia Walter Alvarez i pihai iho i te oire no Gubbio, i ropu i te fenua Italia, i te hoê anairaa repo araea uteute huˈa roa tei mau i rotopu e piti meumeuraa fenua. I te mea e e rave rahi mau toetoea tahito i roto i te meumeuraa no raro aˈe, area aita roa i roto i te meumeuraa i nia ˈˈe, ua manaˈo atura te feia hiˈopoa i te fenua e ua ore taue noa te ora e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i te anairaa repo araea huˈa roa e teie ohipa i tupu.
Ua faaite mai te mau hiˈopoaraa i ravehia i nia i te repo araea, i te hoê haapueraa iridium (te hoê auri) e 30 taime hau aˈe i te faito matauhia. Inaha, ua itehia e piti noa tumu e nehenehe ai teie huru faito rahi o teie taoˈa varavara roa ra e fa mai: te ropuraa o te fenua aore ra te reva. Ua faaoti aˈera te feia maimi e no roto mai teie haapueraa iridium i te ûraa te fenua i te hoê taoˈa rarahi roa no roto mai i te reva, ûraa o tei faatupu i te moe-taue-raa te mau dinosaures.
I muri aˈe i te iteraahia mai i teie repo araea î roa i te iridium i Gubbio, ua ite-atoa-hia te tahi mau haapueraa mai teie te huru i te tahi atu mau vahi o te ao nei. Ua turu anei ïa te reira i te manaˈo no nia i te taoˈa no roto mai i te reva? Mea fifi roâ no te tahi feia aivanaa ia tiaturi i te reira. Teie râ, mai ta te buka ra Te piri a te mau dinosaures e tapao ra, ua hopoi mai te manaˈo o Alvarez ma i te hoê “hopue apî i te pae no te tuatapaparaa i te oreraa e te tupuraa o te mau mea”. Hau atu, ua farii te taata maimi no nia te mau mea ora no mutaa ihora ra o Stephen Gould e e nehenehe teie manaˈo e faaiti i “te faufaaraa o te tataˈuraa i rotopu i te mau huru mea ora.”.
No nia i teie haapiiraa apî e no nia i te moeraa taue noa o te mau dinosaures, teie te parau a te hoê papai buka aivanaa: “E nehenehe te reira e faaaueue i te mau niu o te ihiora no nia i te tupu-noa-raa te mau mea e e haafeaapiti i te manaˈo o teie nei tau no nia i te maitiraa natura.”
Ia au i te manaˈo o David Jablonski, no te fare haapiiraa tuatoru no Arizona, ‘no te mau raau e te mau animala e rave rahi, ua tupu taue noa te oreraa e, no tera aore ra tera tumu, ma te huru ê roa atoa. Ua pohe te mau pǔpǔ rahi, tera râ, aita ratou i pohe mǎrû noa. Inaha, ua tupu te hoê ohipa matau-ore-hia’. Ua fa taue atoa mai teie mau mea ora. Te na ô ra te vea ra No te ite aravihi (farani) no nia i teie tumu parau e: “Te fa-taue-raa mai na pǔpǔ e piti [o te mau ptérosaures] ma te ore e itehia mai i te hoê tapao faaite, o te hoê ïa ohipa matauhia i te pae no te maimiraa no nia i te mau mea ora no mutaa ihora.” Mai te reira atoa no te mau dinosaures. Aita roa ˈtu to ratou faraa mai e to ratou moe-taue-raa e tuea ra e te manaˈo i farii-noa-hia oia hoi ua haere mǎrû noa te tupuraa o te mau mea.
Te matahiti o te mau dinosaures
I te mea e e ite-noa-hia te mau ivi dinosaures i roto i te mau anairaa repo fenua i raro aˈe mai i te mau anairaa to roto te mau toetoea taata, e rave rahi teie e manaˈo nei e mea tahito roa ˈtu â ratou. Te parau nei te feia hiˈopoa i te fenua i taua anotau nei, te anotau mésozoïque, o ta ratou e tatuhaa nei i roto e toru anotau: te crétacé, te jurassique e te trias. Te faito taioraa i te taime e ravehia ra no taua mau anotau ra, o te ahuru mirioni matahiti ïa. Ua haapapu-maitai-hia anei râ teie faito taioraa taime?
Hoê o te mau ravea i faaohipahia no te faataa i te matahiti o te mau toetoea tahito, o te ravea ïa parauhia te taioraa e te radiocarbone. E faito teie ravea i te vitivitiraa o te pauraa te carbone radioactif mai te taime mai â i pohe ai te mea ora e tuatapapahia ra. Te faataa ra te buka ra Ite aravihi e ravea apî roa i faahohoˈahia (beretane) e: “Ia pohe anaˈe oia, eita te hoê mea ora e rave faahou mai i te mǎhu carbonique o te mataˈi, e e iti roa te rahiraa taoˈa isotopes i roto i te roaraa o te tau a pau noa ˈi te mau taoˈa radioactifs.”
Teie râ, e mau hapa ino mau to teie ravea. A tahi, no te hoê taoˈa tahito i tapaohia fatata e 50000 matahiti, ua topa te faito o te radioactivité i nia i te hoê faito raro roa e inaha, mea fifi roa ia taio i te reira. I muri iho, i ǒ te mau mea apî aˈe, i te mea e tei raro roa teie faito, mea fifi roa atoa ia taio ma te papu maitai. I te pae hopea, mai te peu e ua itehia nafea ia taio i te vitivitiraa o te tupuraa te radiocarbone i teie nei tau, aita ta tatou e ravea no te iteraa e eaha te rahiraa carbone i taua mau tau tahito roa ra.
No reira, noa ˈtu e e faaohipa ratou i te ravea o te radiocarbone no te taio i te matahiti o te mau toetoea tahito, aore ra te tahi atu mau ravea e faaohipa ra i te potassium, te uranium aore ra te thorium radioactifs no te tapao i te matahiti o te mau mato, aita roa ˈtu ta te mau aivanaa e ravea no te faataa i te rahiraa o taua mau taoˈa tataitahi ra i roto i te mau anotau. O ta Melvin Cook, orometua haapii i te pae no te auri, e turu ra i te na ôraa e: “Aita ˈtu ïa ta tatou e nehenehe e horoa, o te mau mea manaˈo-noa-hia ïa no nia i te pupururaa [te mau radioéléments] e no reira ïa, o te mau taio tau i noaa mai i te na reiraraa e mea manaˈo-noa-hia atoa ïa.” E ohipa tano mau â ahiri e ua tupu te tahi mau tauiraa ia hiˈo tatou e ua taui hohonu roa te diluvi i tupu i te tau o Noa, hau atu i te 4300 matahiti i teie nei, i te fenua e te reva teitei.
Maoti te faahitiraa parau i muri nei, tei faahitihia e e piti na feia hiˈopoa i te fenua no te Dartmouth College, o Charles Officer raua o Charles Drake, e nehenehe faahou tatou e feaa piti no nia i te papu-maitai-raa o te mau ravea no te taio i te tau e faaohipa ra i te radioactivité: “Ua tae roa matou i te manaˈoraa e aita te iridium e te tahi atu mau taoˈa i apitihia ˈtu i haapue taue noa (...), ua hopoihia mai râ te hoê faito rahi roa e ma te tamau ore i roto i te roaraa o te hoê anotau poto roa i rotopu i te 10 000 e te 100 000 matahiti.” Ia au i ta raua parau, ua faatupu te faataa-ê-raa e te painuraa te mau fenua rarahi i te mau tauiraa na nia i te palaneta atoa nei, ma te faatupu i te mau puhipuhiraa o te mau mouˈa auahi o tei haarumaruma i te maramarama o te mahana e o tei haaviivii i te reva mataˈi. Mea papu maitai e ua nehenehe taua mau ohipa rahi ra e taui roa i te faito o te mau taoˈa radioactifs e e faahape i te mau faahopearaa i horoahia mai na te mau ravea taa ê no te taio i te tau a te ite aravihi o teie nei tau.
Te mau dinosaures e te buka Genese
Noa ˈtu e ua riro te ravea no te taio i te tau i niuhia i nia i te radioactivité o te mau taoˈa ei ohipa apî, ua niuhia râ oia i nia te tamataraa papu ore e te mau manaˈo noa. Teie râ, i roto i te pene matamua o te Genese, te faaite ra te Bibilia na roto i te mau parau ohie roa i te faanahoraa o te poieteraa. Aita hoê aˈe mea i roto i to ˈna mau api, e patoi ra i te manaˈo ra e ua titau te faanahonahoraa o te fenua nei i te mau miria matahiti aore ra e ua tupu te faaineineraa i te fenua ia riro oia ei vahi nohoraa no te taata nei, i nia i te roaraa o te mau tausani matahiti, ta te mau Papai e tatuhaa nei na roto e ono “mahana”, aore ra anotau o te poieteraa.
Inaha, ua poietehia paha vetahi mau dinosaures (e te mau ptérosaures) i roto i te paeraa o te anotau e faahitihia ra e te Genese, i reira to te Atua hamaniraa i “te mau manu pererau” e “te mea rarahi o te tai”. Peneiaˈe paha te tahi atu mau huru dinosaures i te poieteraahia i roto i te onoraa o te anotau. Inaha, mea titauhia to ratou poia rahi e to ratou huru rau ia hiˈohia te rahiraa raau tupu e tapoˈi na i te fenua nei i to ratou tau. — Genese 1:20-24.
I to te mau dinosaures faaotiraa i ta ratou ohipa, ua faaore aˈera te Atua ia ratou. Anafea? Mea nafea to ˈna raveraa i teie ohipa? Aita te Bibilia e faaite ra i teie parau. Teie râ, e nehenehe tatou e tiaturi e ua poiete Iehova i te mau dinosaures no te hoê opuaraa taa maitai, noa ˈtu e aita tatou e taa maitai ra i teie opuaraa i teie mahana. E ere roa ˈtu te mau dinosaures i te hoê hape aore ra te faahopearaa no te tahi tupuraa o te mau mea ma te poiete-ore-hia. I te mea e ua fa taue noa mai ratou i roto i te anairaa o te mau tapao tahito, ma te ore ratou i tuatihia i te mau tapao tahito roa ˈtu â, e ua ore taue noa atoa ratou, te patoi ra ïa te reira i te manaˈo ra e ua tupu mǎrû noa ratou i roto i te roaraa o te mau mirioni matahiti. No reira, aita te haapapuraa a te mau tapao tahito e turu ra i te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea. Teie râ, ua tuea maite te reira i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau ohipa poieteraa a te Atua.
[Parau iti faaôhia i te api 22]
Te haapapu ra te mau toetoea dinosaures i te poieteraa, eiaha râ i te haapiiraa no nia i te tupu-noa-raa te mau mea ma te ore i poietehia.